• cât or costa la Constanţa?

Chestiunea cu concursul pentru servanţi de la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are aromă de DNA şi implică o corupţie de 1.000 până 3.000 unităţi pe scara euro. Potrivit unora dintre concurenţi, cele mai mari măgării s-au făcut la probele sportive, unde s-a umblat la cronometru în favoarea celor care au umblat cu şpagasteriletul la birourile şi etajele potrivite. Au existat însă şi câteva cazuri în care nu s-a dat şpagă şi unde admiterea s-a făcut în baza telefoanelor de sus. Chiar şi un parlamentar vâlcean a chemat la biroul său, la sfârşitul lunii iulie, un membru al comisiei, cerându-i să-i angajeze câţiva băieţi, lucru de altfel pe cale să se întâmple. Un reprezentant al redacţiei noastre a fost pe fază, i-a surprins pe cei doi negociind, şi este pregătit oricând să dea detalii instituţiilor abilitate.

Ce nu am înţeles însă din josnica afacere „Angajări la pompieri” a fost refuzul inspectorului şef de a primi contestaţiile celor descalificaţi pe nedrept cel mai probabil în favoarea candidaţilor mai groşi la portofele. Mai marii IJSU Vâlcea şi-au motivat refuzul spunând că regula a fost ca pentru proba sportivă să nu se accepte contestaţii, deşi mulţi dintre participanţi vorbeau pe la colţuri că aici se aşteaptă la cele mai mari „surprize”. Iată, de exemplu, ce ne-a mărturisit unul dintre candidaţii la postul de servant: „Am dorit să contest rezultatul evaluării făcută de comisia de examinare la proba – trecerea peste bârnă, pe care am susţinut-o azi, 9 august 2007, în cadrul concursului pentru ocuparea postului de servant. Dar cererea nu mi-a fost acceptată. Reprezentanţii instituţiei mi-au adus la cunoştinţă că pentru proba sportivă nu se admit contestaţii, dar totuşi, aveam destule motive să fac acest lucru. Consider că evaluarea mea, dar şi a altora, nu s-a făcut corect, în timp ce alţi candidaţi, mai slab pregătiţi, au fost punctaţi mai bine. Mai mult decât atât, unii dintre candidaţi se lăudau că au dat diverse sume de bani pentru a nu fii descalificaţi. Sumele vehiculate erau cuprinse între 1.000 euro şi 3.000 euro. Aceiaşi candidaţi îmi spuneam că sunt şanse reale ca alţii, care nu au dat şpagă, să fie „furaţi” la cronometru pentru ca ei să se califice pentru probele următoare. De exemplu, unii dintre candidaţii care au susţinut înaintea mea proba mai sus amintită au căzut de pe bârnă, s-au ridicat cu greu, şi, culmea!, au scos un timp considerat „bun” de comisie. Dar cum au scos ei sub 10 secunde, când 4 le-au pierdut doar până s-au ridicat? Ceea ce s-a întâmplat la acest concurs pute zdravăn. Am toate motivele să cred că nu s-a derulat după criterii corecte şi doream să solicit ca, prin mijloacele de care dispun, autorităţile să ia măsurile ce se impun. Nu s-a putut, aşa că am apelat la dumneavoastră în speranţa că cineva va auzi acest semnal. Am văzut la intrarea în Inspectorat un afiş cu un mesaj ce se combătea corupţia. Şefii instituţiei ar trebui să-l arunce sau poate că nu ar fi rău ca tocmai şefii instituţiei să fie aruncaţi!”.

• Amărâţii de la Cantina de Ajutor Social acuză

Crearea de cantine sociale reflectă gradul de civilizaţie al unei naţiuni, iar vegherea ca ele să funcţioneze corespunzător şi să ofere o mâncare caldă pentru cei nevoiaşi este un element definitoriu, nu numai al unei democraţii autentice, ci al unui societăţi cu un puternic respect pentru valorilor comune. Pornind din Grecia antică, până în Imperiul Roman şi îndreptându-ne spre spaţiile semite ale arabilor şi iudeilor, cei nevoiaşi aveau dreptul la ajutor comun de tipul cantinelor sociale moderne.  Analizarea centrelor de ajutor social la nivel de municipiu reflectă un lucru aparte, că persoanele cu o stare financiară slabă sunt în număr foarte mic.

Aşadar, conform declaraţiei lui Gavril Farkaş, şef al Cantinei de Ajutor Social – Râmnicu Vâlcea ne-a declarat că, momentan, persoanele care servesc masa în cadrul instituţiei pe care o conduce sunt în număr de 167, din efectivul  total de 200 de locuri de care  dispune imobilul. „Această cantină socială funcţionează în spaţiul actual din 2004, mai existând, la nivel de judeţ, una care aparţine Episcopiei Râmnicului şi încă una la Drăgăşani”, ne-a declarat Farkaş Gavril. El a mai completat că suma alocata zilnic pentru o persoană este actual de 5 lei şi se stabileşte prin decizie guvernamentală, suma nefiind modificată de la H.G. 729/14.07.2005. Practic, au trecut doi ani de când nu a mai fost adaptată suma, iar aceasta hotărâre de guvern este respectată de consiliile locale, care, totodată, alocă suma din bugetul propriu. 30 de persoane servesc masa zilnic în incinta din Ostroveni, restul îşi iau mâncarea la domiciliu. Criteriile în baza cărora persoanele pot dispune de acest ajutor sunt, în mare, următoarele: se face anchetă la domiciliu pentru a analiza situaţia financiară a celui care doreşte să apeleze la serviciile locale, se calculează venitul pe membru de familie, astfel că, orice tip de venit trebuie declarat, iar venitul nu trebuie să depăşească, într-un final, 98 de lei pe membru de familie. Terenurile de care dispune o persoană sunt luate şi ele în calcul, cât şi bunurile din locuinţă. Acestea sunt însă lucrurile formale, pe care cam toata lumea le cunoaşte, însă, pentru a înţelege mai bine situaţia, am decis să discutăm cu personalul de la bucătărie, cât şi cu cei care serveau masa la momentul respectiv. Fiind o problemă de interes general,  cât şi o instituţie care funcţionează pe bani publici, am considerat de cuviinţă că este necesar să analizăm în amănunt situaţia din cadrul cantinei.
În primă instanţă, ne-a fost interzis de către personalul de la bucătărie să facem fotografii cu amplasarea cantinei, bucătăresele dovedindu-se indignate că fotografiem fără acordul lor, de parcă am fi intrat la ele în casă să le fotografiem în ipostaze indecente. În momentul în care am intrat, doar şapte persoane serveau masa. Doi domni mânceau, apăsaţi vizibil de greutăţile cu care se confruntă şi, întrebându-i dacă putem sta de vorbă, ei ne răspund amabil că nu este nicio problemă. „Poliţiştii comunitari şi gardienii fură mâncarea zi de zi, pleacă cu plasele încărcate”, este primul lucru pe care mi-l spune un domn pe nume E.P., căruia nu-i voi divulga identitatea pentru a nu-i periclita ajutorul în cantina. „Să veniţi să le faceţi poze, să vedeţi cum pleacă cu mâncarea şi o introduc în sediul lor. Asta se întâmplă zilnic şi nu le zice nimeni nimic. Eu sunt un bătrân amărât, am 50 de ani, nu mai pot munci. Ei să îşi cumpere pentru că şi eu am muncit 30 de ani pe şantier. Chiar şi acum muncesc. Descarc la pepeni în piaţa din centru pentru 50 de mii pe zi”, ne spune indignat omul. „Mâncarea este foarte bună, nu am ce zice, m-ar bate Dumnezeu dacă aş minţi, dar ce fură ăia ar putea mânca alţii care au aceeaşi situaţie ca şi mine. Sunt mulţi oameni săraci, prieteni de-ai mei, bătrâni şi bolnavi, tineri neputincioşi care cerşesc fiindcă nu pot munci că sunt handicapaţi”, ne declară supărat bătrânul. Dat fiind că meseria ne impune să cercetăm mai amănunţit şi să analizăm din mai multe surse pentru a evita confuziile şi erorile subiective, decidem să întrebăm pe altcineva care stă la masa alăturată. „Este adevărat, şi eu am văzut asta, dar vă rog să nu scrieţi că aţi aflat asta de la mine” punctează reticent un alt domn, care îşi soarbe obosit ciorba. „ De trei ani şi două luni servesc masa aici, de când am pierdut apartamentul. M-a minţit o doamnă doctor că mă pensionează, pentru că nu mai puteam munci. Am împrumutat bani ca să o plătesc şi a trebuit să vând apartamentul şi am ajuns pe stradă. Sunt bătrân, am 60 de ani şi nu mai pot munci. Eu mănânc aici de drept nu ca alţii care au 20 de ani şi refuză să muncească”, încheie O.G.
E.P. ţine să precizeze ceva important şi ne cheamă la masa: „Sunt mulţi copii ai străzii care refuză să muncească şi vin aici de profită de bunătatea doamnelor bucătărese. Vorbesc foarte urât cu noi, chiar m-au şi bătut acum câteva săptămâni. Sunt mulţi sunt violenţi şi, dacă le zici să muncească, te bat. Sunt în floarea vârstei, dar nu muncesc. Nu ştiu cum au primit dreptul de a mânca aici. Sunt veniţi de la casa de copii. I-au dat afară că au îndeplinit vârsta legală şi că sunt apţi de muncă. Dacă sunt nebuni să fie internaţi la sanatoriu, dar să nu ne mai amăgească pe noi şi pe doamnele bucătărese. Să veniţi să vedeţi cât de violenţi sunt. Şi sunt foarte mulţi”.
La câteva mese distanţa, două femei şi un copil iau masa supărate că le stricăm armonia cu întrebările noastre. Ne îndreptăm către ele să le întrebăm câteva lucruri despre situaţia din cantină. Refuză sec să declare ceva şi hotărăsc să plece, nu înainte de a-şi termina prânzul. Acest material a fost scris pentru ca autorităţile locale, să se sesizeze şi să ia măsuri, mai ales că vorbim de bani publici, în care beneficiarii de drept ai acestui ajutor sunt neglijaţi în schimbul violenţei şi hoţiei unora care ar trebui să muncească. Direcţia pentru Protecţia Socială ar trebui să monitorizeze intens activitatea la nivel de cantină şi să întocmească listele cu mai mult raţionament. Pentru că, cei apţi de a presta servicii remunerate sunt beneficiarii acestui tip de ajutor, în detrimentul unora care au muncit 30 de ani la stat şi sunt trataţi fără ruşine.
Am dorit să aflăm şi poziţia Poliţiei Comunitare, aşa că am contactat ofiţerul de serviciu, pe Maria Ştefan, care ne-a declarat: „ Nu. Nu cred să existe vreun contract între Poliţia Comunitară şi cantina socială pentru a livra mâncarea la persoanele care nu se pot deplasa.”
Primarul municipiului, Mircia Gutău, a fost contactat şi el, dovedindu-se uimit, nu de situaţia în sine, ci de mâncarea proastă servită în cantină: „Nu am auzit nimic de aşa ceva, dar nu cred să existe vreun contract. Şi ce să mănânce ei? Oase şi zeama aia chioară? Nu cred să existe vreun contract dar mă voi interesa personal despre situaţia în cauză.”
Lucian CORNECI

• un control mixt realizat la sediul societăţii a reliefat nereguli grave • SC Termovil SRL a fost amendată cu 200 milioane lei vechi

Recent, Corpul de Control a efectuat un control la SC Termovil SRL, cu privire la modul de respectare a prevederilor legale în domeniul mediului. Ca urmare a unor sesizări cu privire la încălcarea legislaţiei în domeniul mediului de către SC Termovil SRL Dăeşti, care desfăşoară o activitate de fabricare a alcoolului etilic de fermentaţie şi băuturi alcoolice distilate, făcute de o serie de cetăţeni la audienţele prefectului Anuţa Handolescu, o comisie mixtă de control formată din reprezentanţi ai Prefecturii, Gărzii Financiare, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Regional Vâlcea şi Agenţia de Protecţie a Mediului au organizat o verificare la faţa locului.

Astfel, s-a constatat că societatea se alimentează cu apă din reţeaua SC Apavil SA, prin racord la reţeaua de aducţiune Brădişor – Rm. Vâlcea, iar apele uzate tehnologic sunt colectate printr-o reţea de canalizare şi sunt conduse în două bazine vidanjabile cu capacităţi de 140, respectiv 60 mc. La data efectuării controlului s-au constatat următoarele: se făceau evacuări de ape uzate tehnologic şi borhot în pârâul Valea Bunei din bazinul de 140 mc; nu se efectua o colectare selectivă a deşeurilor iar spaţiul destinat colectării deşeurilor este amenajat insuficient; în zona rezervoarelor de CLU şi a centralei termice există pierderi de produs petrolier, colectarea făcându-se în cutii improvizate; pe platforma betonată din jurul acestora, urmele de produs petrolier au fost acoperite cu rumeguş, deoarece nu există material absorbant pentru produse petroliere conform cu normele de mediu; la coşul de dispersie de la centrala termică, unde se evacuează fumul şi gazele rezultate, nu există sisteme de filtrare, realizându-se direct în atmosferă, până în momentul de faţă nefiind realizate monitorizări la noxele de la coş; nu există un sistem de recirculare a apelor de răcire, constatându-se foarte multe pierderi.
În urma acestor constatări, Garda de Mediu a dispus o serie de măsuri şi termene de înlăturare a deficienţelor până la data de 1 septembrie, fiind aplicată o amendă de 200 milioane lei vechi pentru eliminarea deşeurilor lichide fără luarea măsurilor de protecţie a mediului. Având în vedere această eliminare directă a deşeurilor lichide în pârâul Valea Bunei, APM Vâlcea a prelevat probe din pârâu pentru a constata gradul de poluare al apei. Buletinele de analize ale apelor uzate industriale au valori foarte mari în comparaţie cu limitele admise, drept pentru care APM a trimis o înştiinţare şi GNM – Comisariatul Judeţean Vâlcea, care trebuie să monitorizeze activitatea societăţii în cauză, urmărind modul de îndeplinire şi termenele sarcinilor stabilite în nota de constatare, în caz contrar putându-se suspenda activitatea.

• Ovidiu Crăpătureanu, un baron local în fruntea RAR (IV)

Începem această continuare a anchetei noastre pe marginea ascensiunii extrem de dubioase a baronului Ovidiu Crăpătureanu, cu menţiunea că ne bucură faptul că subiectele abordate încă de acum două luni de zile de publicaţia noastră sunt preluate şi „aprofundate” de diverse publicaţii. Atunci când noi publicam în exclusivitate informaţia potrivit căreia Crăpătureanu are probleme psihice, adică în urmă cu circa două luni, concurenţa nici măcar nu era la curent cu afacerile ultraciudate ale baronului. Acestea fiind zise, continuăm să publicăm seria articolelor cu care ne-am obişnuit cititorii.
Deşi majoritatea instituţiilor statului au fost sesizate în nenumărate rânduri asupra afaficurilor milionarului în euro Ovidiu Crăpătureanu, până acum nu a fost luată vreo măsură concretă de către acestea.

S-a întâmplat aşa cum se întâmplă de fiecare dată în România atunci când vine vorba despre potentaţi: organele de control mimează că muncesc iar atunci când vine vorba de măsuri coercitive, acestea se lasă aşteptate. Protejat de un sistem relaţional bine pus la punct, posesor al unei umbrele politice liberale de încredere, sponsor de nădejde al partidului, Crăpătureanu pune în fiecare seară liniştit capul pe pernă iar dimineaţa îşi verifică senin conturile grase. Nimeni nu-l deranjează în aşa mare măsură încât omul să-şi facă probleme deosebite.
În urmă cu ceva timp, Fundaţia Florexim, cunoscută ca organizaţie neguvernamentală de luptă împotriva corupţiei şi abuzurilor, a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea urgentarea cercetărilor penale în dosarele de abuz, corupţie, fals şi uz de fals, nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti, în ceea ce-l priveşte pe fostul şef al ARR Vâlcea, Ovidiu Crăpătureanu, în prezent mare tartor la RAR, prin grija ministrului Transporturilor, Ludovic Orban. Cercetările ar fi trebuit să fie demarate în urma unor sesizări din partea unor agenţi economici, fiind depuse inclusiv la Preşedinţia României, DNA, Parchetul General Bucureşti şi Poliţia Rm. Vâlcea. Toate aceste sesizări au fost dirijate spre soluţionare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea. Din cauza tergiversării acestor dosare, activitatea mai multor firme de transport care activează în judeţul Vâlcea nu-şi pot desfăşura în mod normal activitatea. Dintre dosarele de cercetare penală se cunosc următoarele: Dosar Poliţia Vâlcea nr./3000292/2005; Dosar DNA Bucureşti nr.140/C3/2005; Dosar Poliţia Transporturi Bucureşti nr.327810/2005.  
Una peste alta, atâta timp cât a fost şef al ARR Vâlcea, Crăpătureanu a comis o serie de fapte care ar trebui analizate cu atenţia de organele competente. Reprezentanţii mai multor firme de transport l-au acuzat în mai multe rânduri că practică traficul de influenţă şi abuzul în serviciu, împreună cu inspectorii C. Cebuc şi N. Ciocan, fapte pentru care există deja dosare penale. În acest fel, ARR Vâlcea a fost împărţită în două tabere, una compusă din inspectori ARR prieteni la cataramă cu şefu’ iar cealaltă formată din restul salariaţilor instituţiei. Cei din prima tabără au fost mereu promovaţi în activităţi benefice buzunarului propriu, la cursuri de formare profesională şi examinare în detrimentul celei de-a doua tabere, aidcă a restului salariaţilor, care au efectuat activităţile specifice agenţiei. În sensul confirmării acestor acuzaţii, Crăpătureanu şi inspectorii săi fideli au organizat şi activitatea de şcoală de şoferi în aceeaşi locaţie în care aceştia desfăşoară şi organizează cursuri de pregătire profesională în vederea obţinerii atestatelor profesionale. Iată câteva exemple de afaficuri crăpăturelnice. În luna iunie 2003, la sediul şcolii de şoferi Căpezeanu, Ovidiu Crăpătureanu împreună cu C. Cebuc au organizat mai multe tipuri de cursuri de pregătire în vederea obţinerii atestatului profesional, la care au lucrat în calitate de organizatori cursuri şi nu de lectori sau examinatori, Cebuc folosind chiar chitanţierul de încasări al Centrului de Pregătire IFPTR Miercurea Ciuc, transformându-se astfel în organizator şi casier, faptă inadmisibilă pentru un inspector ARR. Mai mult decât atât, el a întocmit situaţii de examinare, le-a prezentat comisiei de examinare, le-a prezentat comisiei şi a participat la examinarea cursanţilor în vederea obţinerii atestatului profesional, deşi nu avea acest drept deoarece are studii medii, iar la plecare, adică după terminarea examenului, s-a dus la un restaurant din Râmnic unde a băut şi mâncat din banii colectaţi.
Octavian HERŢA

• ceilalţi doi membri ai grupării mafiote vor fi cercetaţi în stare de libertate, cu interdicţia de a părăsi localitatea

Agitaţie mare luni la Tribunalul Vâlcea. Cei şapte interlopi arestaţi de procurorii DIICOT şi apoi eliberaţi de un judecător pentru lipsă de procedură, s-au prezentat încă de la primele ore ale dimineţii pentru a afla cum se va soluţiona recursul procurorilor. Însoţiţi de membri de familie dar şi de prieteni, cei şapte mafioţi au aşteptat timp de mai multe ore să afle dacă vor fi arestaţi pentru 29 de zile sau vor fi lăsaţi în libertate. Liderul acestora, Dumitru Iordache zis „Piele” a declarat presei că se pune la dispoziţia anchetatorilor. El ştia că este urmărit de doi ani şi jumătate şi a spus că nu va încerca să se sustragă urmăririi penale. El a negat că ar comis infracţiunile de care este acuzat. Pe toată durata zilei de luni, două dube pline cu mascaţi au aşteptat în spatele tribunalului verdictul judecătorului.

Până la urmă, judecătorul a hotărât că verdictul poate fi dat şi în lipsa inculpaţilor, drept pentru care cei şapte au fost lăsaţi să plece acasă. Pentru cinci dintre ei, instanţa a hotărât arestarea preventivă pentru 29 de zile: Dumitru Iordache, Ion Jugănaru, Constantin Fiastru, Vasile Stancu şi Gabriel Mateescu, iar pentru ceilalţi doi – Constantin Lăzăroiu şi Dumitru Dobrin s-a dispus cercetarea în stare de libertate cu interdicţia de a părăsi localitatea. Cei cinci pentru care s-a dispus măsura arestării preventive trebuie să se prezinte în 24 de ore la sediul IPJ. Avocaţii celor 7 au anunţat deja că vor face recurs.
La sfârşitul săptămânii trecute, şapte capi ai lumii interlope vâlcene au fost săltaţi de poliţişti, în urma unei anchete conduse de procurorii DIICOT. Cei şapte interlopi sunt cunoscuţi ca fiind autorii unor infracţiuni grave, printre care şantaj, înşelăciune, cămătărie, evaziune fiscală, infracţiune informatice şi spălare de bani. În urma presiunilor asupra poliţiştilor şi procurorilor, judecătorul Mugurel Gheorghiţă a dispus punerea în libertate a celor şapte, după ce avocaţii acestora, în frunte cu Octavian Fieroiu, au invocat vicii de procedură. CSM ar putea fi sesizat în legătură cu acest caz care frizează ridicolul. După ce sute de poliţişti şi procurori din Argeş şi Vâlcea au colaborat la una dintre cele mai ample acţiuni împotriva criminalităţii organizate din judeţul nostru, un judecător a decis că interlopii pot fi puşi în libertate, după ce fuseseră arestaţi pentru 24 de ore.
Vinerea trecută, poliţiştii şi jandarmii au percheziţionat mai multe locuinţe din Râmnicu Vâlcea şi din localităţile învecinate, având informaţii potrivit cărora în perioada 2004-2007 Dumitru Iordache zis „Piele” şi Ion Jugănaru au pus bazele unor grupări de tip mafiot în vederea comiterii mai multor infracţiuni. Din grup mai fac parte Dumitru Dobrin din Rm. Vâlcea, Cristian Lăzăroiu din Băile Govora, un bărbat din Berbeşti şi doi din Horezu. Membrii reţelei căutau oameni de afaceri care aveau nevoie de bani, le împrumutau sume mari contra unor dobânzi enorme după care îi puneau pe aceştia în imposibilitatea de a returna împrumuturile, pentru a pune mâna pe bunurile gajate: case, apartamente, maşini, firme. Majoritatea actelor erau încheiate la un cunoscut notar vâlcean.
Percheziţiile s-au soldat cu confiscări de bani, bunuri de mare valoare, documente şi instrumente care se pare că au fost folosite pentru comiterea unor infracţiuni informatice.: 140.000 euro, 6130 lire sterline, 4.316 dolari, 31.682 lei, 12 maşini de lux, 2,5 kilograme de aur, 25 unităţi de calculator, 6 laptopuri, telefoane mobile, DVD-uri, 20 ceasuri de aur. Iordache şi Lăzăroiu au fost arestaţi şi în 1996, în acţiunea care l-a vizat pe Vasile Gorun. Piele a fost hoţ de buzunare, după care a intrat copil de trupă în gaşca lui Gorun, după care a evoluat. Cei 7 interlopi riscă între 5 şi 20 de ani de închisoare.
Octavian HERŢA

• Ovidiu Crăpătureanu, un baron local în fruntea RAR (III)

Protejat de toate guvernele care s-au succedat în ultimii 15 ani la conducerea ţării, Ovidiu Crăpătureanu nu a întâmpinat mari probleme în a-şi consolida o avere care l-ar face să crape de invidie chiar şi pe cel care l-a luat de câteva luni sub aripa protectoare: ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. Cunoscut ca un apropiat al liderilor liberali, Crăpătureanu a avut mereu grijă să-şi păstreze relaţiile datorită cărora a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din judeţul Vâlcea. Fostul şef al ARR Vâlcea a cotizat masiv la partid pentru că ştia că doar printr-o puternică susţinere politică afacerile sale puteau prospera din ce în ce mai mult. An după an, Crăpătureanu şi familia sa au cunoscut una dintre cele mai spectaculoase ascensiuni financiare.

Treptat, firma controlată de Crăpătureanu a reuşit să pună mâna pe terenuri, spaţii comerciale, maşini şi chiar societăţi comerciale. Ajutat în permanenţă de potentaţii zilei, fie că aceştia au fost lideri politici sau şefi de instituţii locale şi centrale, Ovidiu Crăpătureanu a construit un adevărat imperiu financiar. Şi pentru a sfida orice regulă, el a pus-o pe mama sa, în vârstă de 73 de ani, administrator al afacerilor de milioane de euro. De parcă biata femeie nu ar avea altceva mai bun de făcut la vârsta ei decât să se ocupe de staţii peco şi de preţul barilului de petrol.
Ovidiu Crăpătureanu a fost numit şef la RAR când deja acumulase o avere considerabilă. Se pare că omului nu-i ajungea, aşa că a făcut tot posibilul pentru a ajunge într-o funcţie cheie, din care să tragă mai departe sforile pentru bunul mers al afacerilor sale. Totul, cu sprijnul neprecupeţit al PNL. Sistemul relaţional al lui Ovidiu Crăpătureanu se pare că a ajuns până la cele mai înalte niveluri ale partidului condus de Tăriceanu. Afaceristul vâlcean a ajuns până acolo încât a reuşit să-şi transforme staţiile sale peco în „partener” Rompetrol, companie condusă de controversatul Dinu Patriciu.
În continuare, vă prezentăm averea lui Ovidiu Crăpătureanu, cu precizarea că poate cineva ar trebui totuşi să ia măsuri, să verifice modul în care aceasta a fost relizată.
Imperiul lui Ovidiu Crăpătureanu:
• Staţie PECO – Rm. Vâlcea, str. Bogdan Amaru, nr.5;
• Staţie PECO – Rm. Vâlcea, DN7, comuna Bujoreni;
• Staţie PECO – Rm. Vâlcea, DN7, sat Lunca;
• Staţie PECO – Rm. Vâlcea, str. Calea lui Traian, nr.12;
• Staţie PECO – Olăneşti, judeţul Vâlcea;
• Ateliere şi garaje în Rm. Vâlcea, str. Calea lui Traian, nr.10;
• Moară de grâu şi porumb în Rm. Vâlcea, str.Livezi nr.2A;
• Brutărie şi magazii în Rm. Vâlcea, str.Dacia nr.20;
• Spaţii comerciale în Rm. Vâlcea, str.Dacia nr.10 şi 20;
• Motel şi restaurant în comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea;
• Mjloace de transport: 30 de autocamioane, 3 cisterne şi 5 autoturisme noi;
• Casă şi teren în Rm. Vâlcea, str.Antim Ivireanul nr.102;
• Circa 5.000 mp de terenuri în Rm. Vâlcea;
• 50.000 mp în sat Lunca, comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea;
• Societatea de transport internaţional SC Transvil SA Rm. Vâlcea, str.Calea lui Traian nr.13;
• SC Pendco SRL, unde acţionar este mama sa, în vârstă de 73 de ani;
• Apartamente pe numele membrilor familiei sale, două vile în Rm. Vâlcea, str.Antim Ivireanul, nr.90 şi 101.

Recent, în zona de nord a judeţului Vâlcea au avut loc mai multe verificări ale modului în care este exploatată masa lemnoasă. Au fost depistate o serie de nereguli şi au fost împărţite amenzi.
În vederea punerii în aplicare a planului comun de acţiune privind prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori şi a faptelor ilegale asociate, a fost constituit, prin ordinul prefectului nr.127/2007, grupul de lucru pentru judeţul Vâlcea. Sub coordonarea instituţiei prefectului, au fost organizate mai multe întâlniri pentru elaborarea planului comun de acţiune. În cadrul întâlnirilor, au fost stabilite responsabilităţi pentru fiecare instituţie, activităţi în urma cărora, în faza premergătoare, au fost identificaţi operatorii economici şi persoanele fizice ce desfăşoară operaţiuni cu materiale lemnoase, a fost alcătuită situaţia partizilor aprobate pentru exploatare şi au fost realizate documentări prin deplasări la faţa locului în zonele cu risc criminogen ridicat, în special în partea de nord a judeţului, pe raza localităţilor Malaia şi Voineasa.

În faza de acţiune au fost stabilite patru obiective referitoare la: controlul exploatării; controlul instalaţiilor de debitat/transformat lemn rotund; controlul depozitelor, pieţelor şi agenţilor economici care efectuează operaţiuni de comercializare a masei lemnoase; controlul ciruclaţiei materialului lemnos pe drumurile publice. Fiecare instituţie implicată a primit câte o copie a documentaţiei astfel întocmite. Pentru realizarea acestor obiective au fost stabilite activităţi şi tematici de control, acţiunile fiind efectuate atât în echipe mixte cât şi de fiecare instituţie, potrivit competenţelor şi programelor proprii de activitate. În perioada 15 martie – 1 iunie 2007 au fost efectuate în total un număr de 633 de acţiuni, fiind constatate 62 infracţiuni silvice. De asemenea, au fost aplicate un număr de 215 sancţiuni contravenţionale în valoare de 2 miliarde lei vechi. A fost confiscată cantitatea de 130 metri cubi de material lemnos în valoare de 87 milioane lei vechi. În această perioadă au fost organizate întâlniri periodice, în cadrul cărora membrii grupului de lucru au stabilit modul de efectuare a controlului şi zonele unde acesta urmează să se execute. Pe parcursul activităţilor derulate, s-a acţionat în localităţile unde au fost identificate cele mai mari suprafeţe de teren din fondul forestier puse la dispoziţia comisiilor locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi nepredate proprietarilor, întrucât acestea au fost afectate de tăierile ilegale în cea mai mare măsură şi au fost efectuate demersuri pentru determinarea proprietarilor de păduri să ia măsuri de asigurare a pazei cu structuri silvice de specialitate.

Continuăm şi în această ediţie seria dezvăluirilor despre afaficurile în care a fost şi este implicat Ovidiu Crăpătureanu, fost şef al Autorităţii Rutiere Române, filiala Vâlcea, în prezent mare şef al Registrului Auto Român, prin grija ministrului Transporturilor, liberalul Ludovic Orban. Nu e nici un secret în ceea ce priveşte modul în care Crăpătureanu a fost numit şef la RAR; apartenţa sa la PNL, prietenia cu şeful organizaţiei judeţene a acestui partid, Emilian Frâncu, sistemul relaţional bine pus la punct, interesele partinice l-au propulsat pe Ovidiu Crăpătureanu în vârful administraţiei româneşti. Omul este de multă vreme milionar în euro iar acest lucru a avut importanţa sa în ecuaţia promovării sale. Însă cum a reuşit Ovidiu Crăpătureanu să deţină o avere de invidiat? Foarte simplu.

 A profitat de anumite contexte, de oameni, de relaţii. A ajuns chiar până acolo încât să o pună pe mama sa, acum în vârstă de 73 de ani, administrator la o firmă care se ocupă cu vânzarea de combustibili. Vă daţi seama, dragi cititori, ce femeie activă este mama domnului Crăpătureanu, la cei 73 de ani ai săi? În orice caz, unul dintre cele mai importante tunuri date de familia Crăpătureanu este acela numit „Afacerea Transvil”. Firma Transvil SA Vâlcea deţine peste 30 de camioane, mai multe clădiri şi circa 5 hectare de teren într-o zonă foarte bună din Râmnic. De ani de zile, între patronii acestei firme (membrii familiei Crăpătureanu) şi acţionarii minoritari (persoane fizice, foşti şi actuali salariaţi) se dau lupte grele. Procese peste procese, acuzaţii, un adevărat scandal care pare să nu se mai termine. Totul a început în momentul privatizării Transvil. În 1996 se înfiinţa Asociaţia Transvil Rm. Vâlcea, asociaţia prin intrmediul căreia membrii ei (salariaţi ai societăţii) au cumpărat de la FPS circa 40% din acţiunile societăţii Transvil SA, mai exact toate acţiunile scoase la mezat, la un preţ de 5,4 dolari pe acţiune.
După circa 10 luni de la privatizare, Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), fără a recunoaşte dreptul de preferinţă al salariaţilor în vederea cumpărării restul de acţiuni deţinute la Transvil, circa 30%. Acestea au fost vândute către SIF Craiova, acesta devenind acţionarul majoritar la Transvil, cu 44,4%. După puţin timp, SIF Craiova vinde pachetul de acţiuni unei firme din Vâlcea, SC Pendco SRL, controlată de fraţii Ovidiu şi Paul Crăpătureanu. Nemulţumirea salariaţilor a atins apogeul, aceştia realizând de-abia acum ce se întâmplă cu adevărat. Mai exact, în acest moment salariaţii pierd total controlul asupra societăţii. SC Pendco SRL a cumpărat în continuare acţiuni, ajungând la 49,2% iar prin afini în grad prohibit de lege a ajuns să controleze 51% din acţiunile SC Transvil SA. Până la urmă, s-a ajuns la 67,25% din acţiuni, printr-o majorare de capital cu cântec. Operaţiunea de compensare cu SIF Craiova manevrată prin FPS a fost extrem de ciudată, mai ales că FPS a cedat acţiunile deţinute la Transvil SA (acţiuni cotate pe piaţă şi care s-au vândut profitabil) şi a preluat acţiuni de la SC Comtrans SA Râmnicu Vâlcea (societate cu acelaşi obiect de activitate, afaltă în aceeaşi incintă cu Transvil SA dar cu rezultate finaciare negative), acţiuni care nu erau cotate pe piaţa RASDAQ, nefiind atractive pentru investitori, şi care au fost vândute după mulţi ani la preţuri derizorii, FPS nereuşind să recupereze nici măcar creditele de modernizare acordate, în cuantum de 600 milioane lei.
Potrivit unei sesizări adresate preşedintelui României în numele unui grup de foşti salariaţi ai Transvil, de către Cornel Gherman, acţionar şi fost director al Transvil, acţiunile deţinute de salariaţi nu numai că nu au adus nici un beneficiu acestora, dar au constituit chiar un obstacol în a avea locuri de muncă. Astfel, toţi salariaţii care au refuzat să-şi vândă acţiunile la preţul derizoriu impus, de 20.250 lei/acţiunem echivalând cu 0,63 dolari pe acţiune, în condiţiile în care cumpărarea de la FPS s-a făcut la un preţ echivalent de 4,4 dolari pe acţiune, au fost schimbaţi din funcţie sau li s-a desfăcut contractul de muncă pentru diverse învinuiri şi pentru aşa-zise prejudicii, sumele pretinse fiind cuprinse între 130 şi 160 milioane lei. Hăituirea salariaţilor a mers până acolo încât majoritatea acestor oameni nu şi-au mai putut găsi loc de muncă în judeţ, fiind nevoiţi să plece în străinătate sau să se angajeze în judeţul Argeş, din cauza mâinii lungi a mafiei locale. „Ne întrebăm ce a câştigat statul prin această privatizare, înşelând salariaţii, care nu au beneficiat de nici un sprijin financiar, plătind acţiunile cu credite bancare, fără a încărca costurile firmei cu prime şi fără a beneficia de dividende. Practic, întreaga activitate a firmei a fost orientată către dezvoltare, fiind achiziţionate mijloace de transport competitive Euro 2 şi 3. La final, după un efort considerabil al salariaţilor, constatăm că am investit degeaba timp, muncă şi bani, pierzând întâi controlul asupra firmei iar mai târziu locurile de muncă şi banii investiţi. Administratorii actuali ai SC Transvil SA, numiţi de firma Pendco SRL, au deturnat activitatea firmei, realizând un transfer direct de profit, de la SA, la SRL. Volumul afacerilor directe derulate între Transvil şi Pendco depăşeşte cu mult cifra de 50.000 euro în echivalent, fără să fie respectate cerinţele legale prevăzute de legea 425/2003. Tot ei au intrumentat şi modificările de capital la Transvil SA, întâi majorând capitalul prin aport în creanţe (în favoarea SC Pendco SRL care îşi creşte deţinerile la 67% fără să acorde dreptul de preferinţă celorlalţi acţionari conform legii 31/1990 şi fără prima de emisiune rezultată din reevaluarea activului net pe acţiune şi stabilită de legea 525/2003) şi apoi reducând capitalul cu valoarea pierderilor financiare – din care majoritatea sunt provizioane, deci cheltuieli contabilizate în avans (înregistrând valoarea pe acţiune la 1.000 lei şi stabilind capitalul la nici echivalentul a 10.000 euro, când patrimoniul estimat al firmei se ridică la circa 2 milioane de euro). Toate aceste inginerii financiare au ca scop descurajarea acţionarilor existenţi şi scăderea preţului acţiunilor astfel încât SC Pendco SRL să poată prelua acţiunile persoanelor fizice la preţuri de nimic”, se arată în sesizare. Administratorii au interzis accesul în societate altor persoane decât salariaţii, pentru ca acţionarii să nu poată exercita nici un control asupra Transvil. Un episod interesant s-a păetrecut în data de 17 octombrie 2003, când patru foşti salariaţi s-au prezentat la Transvil pentru a-şi plăti ratele scadente aferente acţiunilor cumpărate prin asociaţie dar au fost puşi în imosibilitatea de a plăti şi au fost scoşi din unitate cu dubele poliţiei după ce au fost amendaţi pentru tulburarea liniştii publice. Nici cenzorii nu pot face verificări, întrucât sunt numiţi de acţionarul majoritar. Toate aceste aspecte au fost sesizate instituţiilor statului, care însă au preferat să închidă ochii sau să spună că operaţiunile sunt cât se poate de legale. Toate abuzurile semnalate au rămas nesancţionate datorită poziţiei şi influenţelor exercitate de firma Pendco şi familia Crăpătureanu. Oficial, asociat unic şi administrator în firmă este Lidia Crăpătureanu, de 73 de ani. Practic, toată afacerea este controlată de fiul acesteia, Ovidiu Crăpătureanu, mare mahăr la RAR. Pentru deruta adversarului, în toate documentele figurează ca reprezentant al firmei Pendco, Paul Crăpătureanu, cel de-al doilea fiu, de profesie medic.
Octavian HERŢA

Mulţi vâlceni se întreabă cum a fost posibil ca Ovidiu Crăpătureanu, fost şef al ARR Vâlcea, să fie numit de ministrul Ludovic Orban în fruntea Registrului Auto Român, chiar în urmă cu nici două luni. Despre Crăpătureanu, ziarul ARENA a scris că ar avea probleme mintale, fapt dovedit de un certificat medical emis pe numele acestuia. Tot despre acesta, presa a scris că a fost înlăturat din fruntea ARR Vâlcea din cauza numeroaselor deficienţe constatate în urma mai multor controale realizate de Ministerul Transporturilor. Este de notorietate faptul că Ovidiu Crăpătureanu este considerat un adevărat baron local, un personaj în jurul căruia se învârte camarila ce face legea în transportul judeţean.

Crăpătureanu este posesorul unei averi considerabile, printre firmele controlate de el numărându-se şi SC Pendco SRL, societate tranferată pe numele mamei sale, Lidia Crăpătureanu, în vârstă de 73 de ani. Afacerile lui Crăpătureanu sunt diverse şi prospere: cel puţin 4 staţii PECO în judeţul Vâlcea, magazine, fast-food-uri, o fabrică de pâine şi o moară. La acestea se adaugă societatea de transport Transvil dar şi spaţii comerciale închiriate altor societăţi. Ovidiu Crăpătureanu este implicat în tot ce înseamnă afaceri profitabile în domeniu transporturilor, nefiind străin de bussinessurile dubioase din judeţul Vâlcea din ultimii 10-12 ani. Este de notorietate prietenia de buzunar dintre el şi Dumitru Becşenescu, preşedinte al Antares Transport. Multe dintre acţiunile lui Crăpătureanu, cel puţin în ultimii 3 ani, au fost făcute pentru protejarea intereselor firmei lui Becşenescu. Acesta, ajuns deputat în 2004, şi-a dorit mai mult pentru firma sa: trasee mai bune, bani mai mulţi. Şi cum toate acestea nu se puteau realiza fără sprijinul şefului de la ARR, aşa s-a înfiripat o trainică prietenie. Deranjaţi de lucrăturile lui Crăpătureanu, mai multe firme de transport au făcut contestaţii şi au dat în judecată ARR, căutându-şi dreptatea. De doi ani de zile, pe rolul instanţelor se află un nesfârşit şir de procese, cauzate de lucrăturile lui Crăpătureanu.

Nota informativă care a dus la revocarea din funcţie a şefului ARR Vâlcea

Începând cu această ediţie, ARENA vă prezintă situaţia reală din domeniul transportului vâlcean. Cum au ajuns anumite firme să câştige trasee profitabile, cum se îmbină interesele de partid şi de afaceri, cum a ajuns un om cu serioase probleme penale şi nu numai în fruntea RAR, pe filieră politică – despre toate acestea veţi putea citi în paginile ziarului. Astăzi publicăm, în exclusivitate, o notă informativă realizată de unul dintre specialiştii Ministerului Transporturilor, în urma căreia Ovidiu Crăpătureanu a fost revocat din funcţie în anul 2005, „pentru asigurarea unui climat corespunzător”. Aşadar, iată documentul pe baza căruia a fost revocat din funcţie Ovidiu Crăpătureanu, intitulat „Notă informativă privind aspecte legate de solicitările şi contestaţiile operatorilor de transport SC Matdan Service SRL şi SC Bus Trans SRL”. Toate aspectele semnalate au fost confirmate în urma controlului. Precizăm că redacţia şi-a rezervat dreptul de a face mici modificări pe text pentru cursivitatea lecturii, care însă nu schimbă sensul acestuia.

Reclamaţii peste reclamaţii

SC Matdan SRL este operator de transport din judeţul Argeş având punct de lucru în Drăgăşani iar SC Bus Trans este operator de transport din judeţul Vâlcea. Cei doi operatori s-a asociat şi au obţinut licenţa de execuţie pentru traseu pe traseul judeţean Drăgăşani – Rm. Vâlcea, SC Bus Trans SRL obţinând şi o cursă pe traseul Rm. Vâlcea – Mangalia. Divergenţele între SC Matdan SRL, SC Bus Trans SRL şi ARR (prin agenţia Vâlcea) au apărut după atribuirea programului de transport judeţean al judeţului Vâlcea în anul 2003. Reclamaţiile celor doi operatori privind abuzurile la care consideră că au fost supuşi de către ARR pot fi grupate, în general, astfel: suplimentarea numărului de curse pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea; introducerea traseului judeţean Cozia – Rm. Vâlcea – Drăgăşani; stabilirea punctului de plecare din Drăgăşani din parcarea hotelului Rusidava; tergiversarea avizării documentaţiei pentru eliberarea unei noi licenţe de transport şi implicit a licenţelor de execuţie pentru vehicul; introducerea traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea într-o grupare de trasee în programul de transport 2005-2007; anularea licenţei de execuţie pentru traseu pentru ruta Rm. Vâlcea – Mangalia (licenţă eliberată pentru SC Bus Trans SRL); alte aspecte.

Suplimentarea traseului judeţean Drăgăşani – Rm. Vâlcea

Prin adresa înregistrată cu nr.33314/02.12.2003/ARR, SC Matdan SRL şi SC Bus Trans SRL aduc la cunoştinţă aspecte referitoare la solicitarea de suplimentare a numărului de curse pe acest traseu, solicitare depusă la agenţia ARR Vâlcea în data de 23.04.2003. În această adresă se reclamă faptul că agenţia ARR Vâlcea a propus înfiinţarea unui nou traseu, respectiv Cozia – Rm. Vâlcea – Drăgăşani deşi acesta nu era justificat deoarece există deja trasee care acoperă necesităţile călătorilor (Cozia – Rm. Vâlcea, Rm. Vâlcea – Brezoi).
Prin actul nr.33314 s-a răspuns celor doi operatori, iar prin actul nr.2238/26.01.2004/ARR s-a transmis agenţiei ARR Vâlcea precizări în sensul analizării solicitării şi întreprinderii măsurilor necesare (la această adresă au fost anexate şi solicitările din partea primăriilor Prundeni, Drăgăşani şi Orleşti, referitoare la suplimentarea numărului de curse pe acest traseu. Prin adresa nr.96/01.02.2005 (înregistrată cu nr.5298/03.02.2005/ARR), agenţia Vâlcea transmite adresele nr.299/19.01.2005, 300/19.01.2005 şi 615/27.01.2005 ale Consiliului Judeţean Vâlcea prin care se solicită precizări din partea ARR asupra modului de soluţionare a suplimentării curselor pe acest traseu, precum şi adresa comună 21 şi 17/13.01.2005 a SC Bus Trans SRL şi SC Matdan Service SRL prin care aceştia cer agenţiei să solicite Consiliului Judeţean Vâlcea modificarea programului de transport prin suplimentarea numărului de curse şi modificarea graficelor de circulaţie pe acest traseu.
SC Matdan SRL şi SC Bus Trans SRL revin, prin adresa comună cu nr.30 şi 33/08.02.2005 (înregistrată cu nr.7262/14.02.2005), cu solicitarea ca de urgenţă ARR să suplimenteze numărul de curse pe acest traseu. S-a răspuns prin adresa nr.7262/18.02.2005/ARR că agenţia Vâlcea a fost înştiinţată să întreprindă demersurile în vederea obţinerii avizului CJ Vâlcea.

Introducerea în programul de transport a traseului Cozia Rm. Vâlcea – Drăgăşani

Solicitarea înfiinţării traseului Cozia – Drăgăşani a fost făcută de către SC Antares Transport SA, Consiliului Judeţean Vâlcea, cu actul nr.4196/05.11.2003. Acesta, cu actul 7049/11.11.2003, înaintează solicitarea agenţiei ARR Vâlcea pentru a fi analizată. În urma analizei solicitării, prin actul 1776/17.11.2003, agenţia ARR Vâlcea răspunde, după ce prezintă unele puncte de vedere mai mult tehnice (flux călători, amplasare autogări etc) că în funcţie de necesităţile ţi situaţia reală din judeţ Consiliul Judeţean Vâlcea poate lua singur o hotărâre în acest sens. Menţionăm că în acest răspuns nu au fost prezentate şi problemele ce ar putea apărea datorită introducerii acestui nou traseu (suprapunerea cu traseele deja existente ale altor operatori de transport, încălcarea prevederilor art.30 alin.3 al OMLPTL 1842/2001 prin depăşirea termenului de 60 de zile de la atribuire). Prin hotărârea CJ Vâlcea 130/25.11.2003 este aprobată suplimentarea programului de transport prin introducerea acestui nou traseu. Cu actul 2018/15.12.2003, SC Antares Transport SA, SC Bus Trans SRL şi SC Matdan Service SRL sunt înştiinţaţi de către agenţia ARR Vâlcea că atribuirea va fi la data de 22.12.2003, afişându-se şi la sediul agenţiei un anunţ în acelaşi sens.
Menţionăm că respectiva şedinţă de atribuire nu a mai avut loc datorită faptului că traseul a fost introdus după cele 60 de zile prevăzute în legislaţia în vigoare la acea dată, acesta fiins exclus ulterior din programul de transport.

Amplasarea capătului traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea

În urma solicitării operatorilor SC Matdan Service SRL şi SC Bus Trans SRL, ARR a solicitat Consiliului Local Rm. Vâlcea să analizeze posibilitatea amplasării capătului de traseu în parcarea pod Olăneşti sau parcarea Zăvoi. În urma răspunsului negativ din partea primăriei, SC Matdan a fost înştiinţat asupra acestui fapt. Printr-o altă adresă, cele două societăţi au solicitat amplasarea capătului acestui traseu în parcarea hotelului Rusidava. S-a solicitat CL Drăgăşani analizării acestei posibilităţi, acesta răspunzând nefavorabil. Primăria Drăgăşani revine, menţionând că parcarea Rusidava corespunde condiţiilor minime de siguranţă şi confort, dând aviz favorabil. Ulterior, în mod inexplicabil, primăria revine şi anulează avizul. ARR află că în aceste condiţii, toate cursele trebuie să aibă plecare dintr-o autogară licenţiată din Drăgăşani.

Tergiversarea avizării documentaţiei pentru eliberarea unei noi licenţe de transport

SC Matdan SRL a informat ARR (sediul central) că în data de 28.03.20904 expiră valabilitatea licenţei de transport a acestui operator, făcând precizarea că în data de 11.03.2003 deşi inspectori din cadrul agenţiei ARR Vâlcea au întocmit nota de constatare la punctul de lucru din Drăgăşani, nu a putut intra în posesia acesteia. S-a menţionat de asemenea faptul că în urma demersurilor făcute, inspectorii agenţiei Argeş au efectuat controlul necesar şi la sediul societăţii, SC Matdan SRL reclamând faptul că agenţia ARR Vâlcea refuză să dea curs solicitărilor societăţii în vederea rezolvării în timp util a problemelor legate de expirarea valabilităţii licenţei de transport şi a exemplaruluide serviciu eliberat pentru punctul de lucru de la Drăgăşani. Printr-o adresă, ARR Vâlcea a fost înştiinţată că ARR Argeş a eliberat o nouă licenţă de transport rutier public pentru SC Matdan SRL, cât şi asupra faptului că a solicitat la sediul central eliberarea unui exemplar de serviciu pentru punctul de lucru deschis în Drăgăşani, făcându-se precizarea că exemplarul de serviciu va fi transmis agenţiei ARR Argeş pentru completare. În aceeaşi adresă s-a precizat că se poate prelungi valabilitatea licenţelor de execuţie pentru trasee în cazul în care sunt îndeplinite şi celelalte condiţii, urmând ca exemplarul de serviciu pentru punctul de lucru să fie prezentat ulterior. În urma acestei corespondenţe, SC Matdan SRL a fost informat că exemplarul de serviciu a fost eliberat şi transmis către agenţia ARR Argeş. De asemenea, ARR Vâlcea aduce la cunoştinţă faptul că începând cu data de 29.03.2004, licenţele de execuţie pentru traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea au expirat, neputând fi emise altele deoarece SC Matdan SRL nu mai îndeplineşte condiţiile iniţiale de atribuire. Totuşi, ARR central comunică faptul că pot fi prelungite licenţele de execuţie până la data expirării programului de transport. În urma verificărilor din baza de date electronică s-a constatat faptul că în zilele de 29 şi 30 martie 2004, SC Matdan SRL nu a avut parc licenţiat. Serviciul Juridic şi Contencios a analizat situaţia şi a constatat că SC Matdan SRL beneficiază de vechime neîntreruptă pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea. Prefectura Vâlcea intervine pentru stabilirea şi comunicarea vechimii pe traseu către SC Matdan SRL.
Printr-o altă adresă, SC Bus Trans SRL contestă vechimea operatorilor SC Antaresa Transport SA şi SC Dacos SRL pe traseele Rm. Vâlcea – Olăneşti şi Rm. Vâlcea – Cheia cât şi vechimea pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea. Printr-o decizie a ARR se modifică vechimea SC Bus Trans SRL pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea conform solicitării acestuia. SC Antares Transport SA depune un memoriu referitor la prelungirea licenţelor de execuţie pentru traseu în cazul SC Matdan SRL, precum şi la vechimea acestui operator pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea.

Introducerea traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea într-o grupă de trasee

În actualul program de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean, traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea figurează ca traseu independent ce poate fi solicitat cu un număr de 6 microbuze titulare şi unul de rezervă. CJ Vâlcea a aprobat programul de transport pentru perioada 2005-2007, program în care de asemenea acest traseu figura ca independent. În octombrie 2004, ARR Vâlcea a informat CJ asupra faptului că în urma solicitării transmise de conducerea acestei instituţii în şedinţa de 11 octombrie, propune gruparea traseelor precizând totodată efectele ce pot apărea prin aceste grupări. De asemenea, printr-o altă adresă, ARR Vâlcea informează CJ asupra faptului că în urma solicitării acestuia şi a adresei nr.7983, înaintează programul de transport pentru perioada 2005-2007, cu gruparea traseelor neatribuite. Ulterior, CJ comunică faptul că a analizat această propunere şi că este de acord. SC Bus Trans SRL şi SC Matdan SRL contestă gruparea traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea, menţionând faptul că dacă erau necesare un număr de 6+1 microbuze pentru executarea traseului, prin gruparea acestuia cu alte trasee, numărul de autovehicule a crescut cu 12 autobuze (aceşti doi operatori deţinând numai microbuze). Răspunsul a fost că grupările au fost avizate de CJ.

Anularea licenţei pentru transportul Rm. Vâlcea – Mangalia

În data de 28 mai 2004, SC Bus Trans SRL solicită ca în cazul desfinţării unor trasee cu plecare din Rm. Vâlcea cu destinaţia litoral sau în cazul suplimentării numărului de curse pe traseul Rm. Vâlcea -–Mangalia, ARR să comunice acest lucru şi SC Bus Trans SRL, iar atribuirea acestora să fie făcută prin ofertare publică. La această solicitare, ARR răspunde că traseele şi cursele rămase libere se vor oferi spre executare operatorilor de transport în condiţiile prevăzute în normele metodologice iar cursele suplimentare pot fi introduse numai de deţinătorii licenţelor de execuţie pentru traseele respective. SC Bus Trans SRL a contestat anularea licenţei de execuţie seria LT nr.24906 de către agenţia ARR Vâlcea, pentru o cursă Rm. Vâlcea – Mangalia, contestaţie la care s-a răspuns în sensul că suspendarea curselor s-a făcut datorită faptului că nu existau călători. De asemenea, SC Bus Trans SRL solicită verificarea legalităţii executării cursei nr.2 de pe traseul Rm. Vâlcea – Mangalia de către SC Antares Transport SA. Răspunsul: Antares a obţinut dreptul de a efectua acestei curse sezoniere în urma atribuirii prin ofertă publică. Mai departea, Bus Trans contestă vechimea Antares Transport pe traseul Rm. Vâlcea – Mangalia.
Octavian HERŢA

E vară. Înţelegem. Forţele oarbe ale mârlănimii atacă pe toate fronturile. Sunt folosite instituţii, funcţii şi cuvinte grele. Ce s-o mai dăm cotită, pe Hari l-a mâncat undeva ca pe maimuţă şi, după ce s-a pus rău cu Traian Grănişteanu, de la PNG, şi Ion Cîlea, de la PSD, a crezut că face bine dacă se leagă un pic şi de ziarul nostru. Sincer, nu ne-ar fi deranjat dacă ar fi făcut-o ca un om cu scaun la cap.

Ilegalităţi grave la APIA, licitaţii cu cântec şi o dragoste nebună după o angajată

După cum spuneam, Valentin Haralambiade a vrut să facă prima oară pe deşteptul cu Traian Grănişteanu, pe care l-a şmecherit la o licitaţie. N-a ţinut, chiar dacă TADEC a pierdut pe nedrept licitaţia pentru paza sediului APIA. Grănişteanu, băiat deştept, s-a acoperit de înregistrări şi martori pentru a arăta că cel supranumit Vali-Hari a încălcat legea. Totul a început la finele anului trecut, când la licitaţia pentru paza sediului APIA s-au prezentat firmele TADEC, Tora şi Prudent. Traian Grănişteanu ne-a povestit cu lux de amănunte cum ultima dintre acestea nu a avut toate documentele necesare şi a fost scoasă din cursă. A urmat, desigur, etapa departajării celorlalte două societăţi, câştigătoare ieşind firma liderului PNG.

Cu toate acestea, mărturiseşte Grănişteanu, în zilele următoare a aflat că, fără licitaţie, Haralambiade a decis ca firma Prudent să asigure paza instituţiei pe care o conduce, chiar cu un preţ mai mare decât cel oferit de TADEC sau Tora. Vali-Hari i-a propus lui Grănişteanu să închidă ochii, promiţându-i că va ţine Prudentul doar până la 31 decembrie 2006. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba din contră, firma cu pricina şi astăzi asigură paza la APIA. Vali-Hari a mai făcut faţă de Grănişteanu o gafă mai mare decât el. Mai exact, i-a mărturisit acestuia, cu martori, că este îndrăgostit de o angajată din instituţie, iar în condiţiile în care Grănişteanu îl ajută să o cucerească mai repede decât Nicu Sofianu va obţine paza la APIA începând din ianuarie 2007. Liderul PNG a luat în râs propunerea făcută de către directorul APIA şi l-a lăsat în plata Domnului văzând că nu are cu cine să discute. Grănişteanu nu s-a lăsat înduplecat nici măcar după ce a aflat că „interlocutorul” său era atât de terminat după „domnişoara Gabi” încât ajunsese pentru ea la o vrăjitoare din Băbeni, dar şi că de la aceasta a plecat blindat cu leacuri şi poţiuni fermecate. Pe aceeaşi filieră, am mai aflat un lucru care, de asemenea, ne-a cutremurat. Vali-Hari a apelat în cele din urmă la câţiva băieţi din lumea interlopă pentru a se răzbuna pe iubitul Gabrielei. Sursele noastre susţin că el le-a achitat suma de 500 de euro în avans pentru a-i trage o bătaie zdravănă iubitului Gabrielei. Tânărul cu pricina a scăpat însă teafăr din această „afacere”, lucru care l-ar fi deranjat foarte tare pe Vali-Hari, care nu a mai vrut să le achite băieţilor „angajaţi” şi diferenţa promisă, de 3.500 euro. Despre aceste peripeţii ale şefului lor nu sunt străini nici angajaţii APIA.

Munţii de reclamaţii ce-l vizează pe „Vali” modifică relieful în sediul MADR

În plus, de la câţiva dintre adevăraţii specialişti în agricultură, am aflat şi adevărul despre demisia lui Vali-Hari din conducerea APIA, venirea sa pentru o scurtă vreme la Consiliul Judeţean şi apoi întoarcerea sa pe funcţia la care, chipurile, ar fi renunţat doar pentru a intra în istoria liberală, cu un simplu vot în favoarea lui Cristi Buican pentru funcţia de vicepreşedinte CJ. Adevărul sună cam aşa: în acea perioadă, munţii de reclamaţii pe numele lui Haralambiade modificau relieful mobilierului din sediul Ministerului Agriculturii, iar Haralambiade şi-a dat seama că funcţia de consilier judeţean ar fi mai bună decât cea de „neica nimeni”. După Flutur şi Motreanu, a venit timpul ca şi lui Remeş să i se ia de Hari ca de mere acre şi să se gândească foarte serios să îi tragă un şut în fund pe uşa APIA. Deşi niciun ministru de după 2004 nu l-a privit cu ochi buni pe Vali-Hari, el a reuşit să rămână agăţat de funcţie până în acest moment. Pesemne că, în toată chestiunea aceasta, a contat cel mai mult sarsanaua potrivită, cu conţinutul potrivit. Pentru câteva dintre reclamaţii, vinovat a fost găsit inginerul Turcescu, terorizat de Hari pentru că şi-ar fi permis să scrie în raportul ajuns pe masa ministrului faptul că Haralambiade nu ar fi renunţat la administraţia firmei sale după numirea în funcţia de director la APIA – Vâlcea.    

Ieri văcar, astăzi mare director liberal 

Haralambiade şi l-a pus în cap şi pe Ion Cîlea, liderul PSD Vâlcea. Deranjat de câteva fapte şi acuze ale „directorului incompetent” – care de curând s-a mai trezit o dată cu gura vorbind fără el – vicepreşedintele CJ, Ion Cîlea, a răspuns pe acelaşi ton: „Ăsta e un ins care, din lipsă de specialişti la partidul care-l găzduieşte, PNL, s-a trezit mare şef, culmea, la o instituţie foarte importantă pentru agricultura vâlceană. Întreaga agricultură e vraişte datorită unor ageami ca el. Acest aşa-zis director spune cu seninătate că APIA e în grafic, ceea ce înseamnă că graficul lor, al liberalilor, vizează dezastrul. De fapt, la câtă incompetenţă, prostie şi haos am văzut în această pseudo-guvernare, nu mă mai miră nimic. Acest personaj înţelege prost să aplice programul de sprijinire a producătorilor agricoli şi dezvoltarea satului românesc şi bate toţi câmpii deodată. Probabil că are alte preocupări în instituţie, dar nu aş vrea să vorbesc acum despre ele. De curând am făcut nişte afirmaţii, iar el m-a atacat fără motiv, fără argumente, deşi până la urmă nici nu l-am băgat în seamă. Îl cunosc foarte bine pe acest individ, credeţi-mă!, şi probabil că greşesc dându-i o replică. În ziarele care i-au preluat declaraţiile aiuristice, s-a scris că eu nu aş scoate nici un ban din buzunar pentru a-i ajuta pe cei sărmani, ori că nu rezolv problemele celor care adesea vin la mine. Vă rog să verificaţi! La Consiliul Judeţean, mi se spune mama răniţilor tocmai pentru că ajut toţi oamenii care vin la mine. Întrebaţi, vă rog, la relaţii cu publicul, în Consiliul Judeţean, cum vin la mine oameni care îmi cer ajutorul, îi servesc, iar după aceea le dau şi bani să aibă cu ce să se întoarcă acasă. Iar banii nu-i dau ca alţii din furăciuni ordinare, ci provin din salariul pe care îl iau lunar. Am ajutat şi voi ajuta cu plăcere pe oricine şi de acum înainte, deci nu mi se pare corect ca un neica nimeni să mă atace pe acest subiect. Am vrut să fac aceste precizări pentru că prea multe atacuri la comandă şi la plată se fac împotriva mea”. În completare la cele spuse de Ion Cîlea, Dumitru Persu, secretarul executiv al PSD Vâlcea, ne-a dezvăluit ceva şi mai interesant: „Mi se pare penibil din partea acestui personaj să vorbească ca la uşa cortului despre Ion Cîlea, un om care a lucrat zeci de ani în agricultură, care a participat la elaborarea strategiei judeţului nostru în domeniul agriculturii. Acesta este un individ despre care îmi spunea cineva, e vorba de primari din din zona Cîineni, că-l trimiteau cu vacile la păscut pe vremea CAP-ului, deşi cică făcuse şi el o facultate, de vreo 7-8 ani de zile. Mi se pare prea mult! Nu noi iniţiem astfel de dialoguri, dar vă asigur că le vom răspunde aşa cum merită celor care ne atacă într-un mod jenant, ordinar!”.      

Traficul de influenţă, evident, nu lipseşte în această poveste

De parcă nu era de ajuns cât rău produce, Haralambiade s-a luat cu gura pe dinainte şi la şedinţa Comitetului de Coordonare a Administraţiei Agricole. Şi, crezându-se pe tarlaua proprie, ori la el în covrigărie, a început să facă puţin trafic de influenţă, faptă nu mai puţin puşcăriabilă, cerându-le mai marilor agriculturii vâlcene ca, în cazul în care au relaţii, mai ales de natură financiară, cu ziarul Arena, să le înceteze rapid. Motivul, intuit de noi: am scris prea multe adevăruri despre acest libidinos personaj. Niciodată nu am fost curioşi să aflăm câţi bani au pompat APIA, PNL, în general liberalii care conduc instituţii publice, în ziarele PSD, ziare care în vremuri guvernate de duşmanii tradiţionali ai social-democraţilor, şi-au triplat sumele din conturi. Probabil că a venit momentul să aflăm mai multe lucruri şi despre asta, mai ales din moment ce şi pe liberali îi roade o puternică dorinţă de a ne face rău. Cu siguranţă vom începe cu APIA, unde săptămâna aceasta ne vom prezenta cu o adresă pe Legea 544 privind liberul acces la informaţii, pentru a afla ce sume a aruncat inutil instituţia condusă de Vali-Hari în presa pesedistă, dar nu numai.
Eduard Dulăcioiu