„Profesioniştii” lui Vlădoiu, de la „Ziarul de Vâlcea”, au mai primit zilele acestea un şut în fund. Deputatul Petre Ungureanu a făcut o plângere penală pentru şantaj împotriva unuia dintre reprezentanţii publicaţiei lansată pe piaţă de parlamentarul PSD, împreună cu unul dintre „foştii” săi subalterni, purtătorul de serviete Tibi Pîrnău. Liderul PLD a decis să nu intre în clubul victimelor publicaţiei cu doi angajaţi, despre care v-am mai povestit câteva întâmplări similare. Surse din anturajul lui Vlădoiu nu exclud posibilitatea ca cei pe mâna cărora a ajuns „Ziarul de Vâlcea” să îl şantajeze şi pe acesta. În opinia lor, este greu de crezut că parlamentarul social-democrat se menţine într-o postură jenantă, de umbrelă a unei publicaţii axată pe şantaj, cu atât mai mult cu cât el a avut mult de suferit din această cauză, la un moment dat aflându-se la doar un pas de excluderea din PSD.

În cazul în care Aurel Vlădoiu nu este străin de apucăturile celor de la „Ziarul de Vâlcea”, îi recomandăm acestuia să-şi dea urgent demisia.  E.D.

Vâlcea este singurul judeţ din ţară în care copiii înscrişi la grădiniţele cu program normal şi cei din ciclul primar de învăţământ nu au primit deloc în acest an lapte la şcoală. De acest supliment nutritiv trebuia să beneficieze peste 26.000 de copii din judeţul nostru, însă, o întâmplare de-a dreptul bizară a făcut ca Programul „cornul şi laptele” să se aplice pe meleagurile noastre doar parţial.
Licitaţia privind Programul „Cornul şi laptele” pentru anul şcolar 2007-2008 este în continuare blocată în judeţul Vâlcea din cauza faptului că, la mai bine de o lună de la depunerea unei contestaţii, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor întârzie să dea un răspuns.

Nemulţumită de faptul că nu a fost desemnată drept câştigătoare de către Comisia de evaluare constituită la nivelul Consiliului Judeţean Vâlcea, la negocierea din luna octombrie – pentru asigurarea laptelui, S.C. Diana Impex Râmnicu Vâlcea (câştigătoarea de anul trecut) a adresat o contestaţie către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), pe motive netemeinice. Până situaţia se va rezolva iar CJ Vâlcea va primi undă verde pentru semnarea contractului cu firma calificată în această ultimă etapă, SC Vlăsia SRL Piteşti, copiii înscrişi la grădiniţele cu program normal şi cei din ciclul primar de învăţământ primesc doar corn. Probabil că cei care s-au gândit îndelung la posibilele foloase de pe urma acestei situaţii, încă mai speră că autorităţile vor prefera o soluţie de compromis, şi anume comandarea produselor pentru şcolari şi preşcolari la societatea care a câştigat anul trecut licitaţia pentru lapte UHT, dar în realitate a adus ceea ce vrut. Surse din CJV afirmă că, în cursul anului trecut, au fost constatate numeroase disfuncţionalităţi şi incidente, cu implicaţii sociale deosebite privind calitatea produselor livrate, lucru care nu s-a constatat în cazul firmei argeşene, în niciunul dintre judeţele în care se ocupă de acest program. Firma Diana Impex a primit un prim şut în fund în luna iulie, când a fost eliminată de la licitaţia organizată de CJV pentru asigurarea şi distribuţia laptelui. După lungi încercări de a desemna un câştigător, toate eşuate, Consiliul Judeţean Vâlcea a fost nevoit să atribuie contractul prin negociere. Firma care s-a calificat în această etapă a fost SC Vlăsia SRL Piteşti, care, având în spate 5 ani de experienţă în ceea ce priveşte Programul „Cornul şi laptele”, dar şi cea mai mare bază materială din Oltenia, şi-a lăsat aşa-zisa concurenţă cu ochii în soare. Reprezentanţii firmei Diana Impex Râmnicu Vâlcea nu au ştiut să piardă şi s-au pus pe reclamaţii la CNSC, instituţie care întârzie să dea un răspuns, iar toată lumea se întreabă: de ce?

Vlăsia a oferit lapte UHT, a câştigat negocierea, dar este ţinută departe de contract

În acest an, valoarea totală a pachetului pe care ar trebui să îl primească copiii a fost indexată cu „inflaţia” calculată de Guvern şi a crescut cu şapte bani. Astfel, şcolarii şi preşcolarii ar trebui să primească zilnic un pacheţel valorând maximum 0,97 lei noi. Partea leului îi revine laptelui, care poate ajunge la peste două treimi din valoarea totală a pachetului. Dar nu orice fel de lapte ajunge la „beneficiarii” de vârstă şcolară. Guvernul specifică în lege că judeţele trebuie să dea prioritate laptelui pasteurizat la temperaturi înalte (UHT). Valoarea maximă pentru o porţie de lapte UHT trebuie să fie de 0,67 lei, iar pentru laptele normal, aceasta nu poate depăşi 0,57 de lei. Consiliile judeţene au fost sfătuite să organizeze în timp util licitaţii pentru ambele pachete. Doar în cazurile în care nu existau ofertanţi sau aceştia nu întruneau condiţiile din caietul de sarcini, s-a cerut să se opteze pentru laptele normal. Deşi la Vâlcea, SC Vlăsia SRL Piteşti a fost singura firmă care a ofertat lapte UHT, nici până astăzi nu a putut semna contractul pentru distribuţie. Una dintre puţinele firme care oferă lapte UHT, chiar în dozele de 0,2 litri prevăzute de legislaţia în vigoare, este La Dorna, produsul pe care de altfel l-a licitat Vlăsia la Vâlcea. În favoarea laptelui UHT mai pledează şi caracteristicile pieţei autohtone. Şcolile nu au frigidere în care să ţină laptele pasteurizat, astfel încât acesta să nu se strice. În plus, laptele colectat de la ţărani are o încărcătura microbiologică ridicată, fapt care îl face să se strice mai uşor. Laptele pasteurizat este ţinut timp de 15 secunde la o temperatură de 75 de grade, fapt ce distruge o mare parte din microorganismele dăunătoare. În schimb, laptele UHT este încălzit până la 130 de grade timp de patru secunde, ceea ce conduce la reducerea, într-o mai mare măsură, a numărului de germeni. Potrivit specialiştilor Institutului de Bioresurse Alimentare, laptele UHT poate fi păstrat luni întregi la temperatura camerei. Faţă de cel pasteurizat, el pierde din vitamine, dar păstrează calciul şi proteinele.
Eduard DULĂCIOIU

• în acest fel, firma primeşte fără licitaţie publică proiectul de realizare a unor lucrări în zonă

Atitudine cel puţin ciudată a profesorului Florian Zamfirescu, cel care se ocupă cu monitorizarea situaţiei de la Ocnele Mari, cu ocazia celei mai recente şedinţe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acesta a solicitat urgentarea efectuării acţiunilor de prevenire şi reducere la minim a efectelor negative asupra comunităţii şi mediului. Mai exact, profesorul a cerut insistent demararea de urgenţă a lucrărilor privind construirea digului de retenţie precum şi a altor lucrări la Ocnele Mari, solicitând şi declararea stării de urgenţă ca premisă pentru începerea lucrărilor. Surse din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ne-au declarat că graba profesorului s-ar putea datora dorinţei acestuia de încredinţare directă a lucrărilor către societatea Conversmin, fără niciun fel de licitaţie, argumentându-se prin caracterul urgent al acestora.

La rândul său, firma Coversmin va putea să subcontracteze lucrările unor alte societăţi. Se pare că valoarea lucrărilor se ridică la suma de 1,5 milioane euro. Primarul din Ocnele Mari, Gheorghe Radu a refuzat să declare starea de urgenţă în localitate, întrucât şi-ar fi depăşit competenţele. Nici prefectul Anuţa Handolescu nu a dorit să-şi asume responsabilitatea declarării stării de urgenţă, motivând că acest lucru ţine de competenţa Comitetului Naţional. „Dacă întârziem aceste lucrări, există riscul prăbuşirii necontrolate. La sfârşitul anului 2006 am avut aceeaşi discuţie şi am pierdut timpul”, a spus Zamfirescu în timpul şedinţei. Acesta nu s-a putut abţine să nu intre din nou în conflict cu jurnaliştii, reproşându-le acestora că scriu numai tâmpenii în ziare. Zamfirescu uită însă câte aberaţii au ajuns la presă exact de la cei care ar fi trebuit să ofere soluţii pentru rezolvarea situaţiei de la Ocnele Mari.  O.H.

Tratamentul pe care l-am acordat recent unui caz de corupţie în administraţie a declanşat o serie de simptome cu sughiţături aleşilor din comuna Racoviţa. Ceea ce credeam că este o intervenţie heirupistă pentru a sprijini prin niscaiva mânării de culise un finanţator din campania electorală se dovedeşte a fi un mecanism mult mai elaborat. Avem de-a face cu un caz de corupţie instituţională, clădită cu premeditare şi cu angajarea plenară a energiilor din Consiliul Local Racoviţa.

Totul a început în anul 2003, când primar era domnul Fâşcă, pesedist pe atunci. La momentul respectiv, un cetăţean cu dare de mână din comună s-a lansat puternic pe o piaţă virgină, pe care dacă te pricepi, o deschizi exclusiv pentru tine şi te faci om. Dar nu avea teren bine poziţionat pe care să se desfăşoare aşa cum dorea cu afacerile. Aşa că a convins autorităţile locale să facă o mare ilegalitate şi să rupă din curtea vechii şcoli o suprafaţă considerabilă. Robescu Marian, căci despre el este vorba, văzând ce cadou a primit din partea CL, şi-a făcut imediat planuri de extindere a bufetului pe care-l deţinea în curtea şcolii transformată, la nevoie, în grădiniţă. În graba care l-a cuprins, a uitat să-şi mai ia şi autorizaţie de construcţie, dar asta-i altă poveste, pentru care trebuie să răspundă.

Angajatele grădiniţei deposedată abuziv de teren, ameninţate că vor fi date afară

După ce am dat de ştire ce se întâmplă la Racoviţa, localnicii au prins curaj şi ne-au invitat să vedem la faţa locului cum se fură pe mână cu statul. După familia Barbu, cele care ne-au dat câteva informaţii fierbinţi legate de acest subiect au fost învăţătoarea Frântu Dorina şi educatoarea Popescu Elena, de la grădiniţă. Ele ne-au povestit că nu este pentru prima oară când aleşii locali deposedează abuziv de teren unităţile de învăţământ din localitate, pentru a-şi satisface anumite pofte. „Noi am ridicat această problemă, pentru că primăria nu era deranjată deloc de ceea ce se întâmplă. Normal, afacerile se fac pe mână cu autorităţile. Ne-au anunţat că ne dau afară dacă mai comentăm. Când le-am spus ce ne deranjează, cei de la primărie numai că nu ne-au luat pe sus. Cum să aprobi un bufet în curtea grădiniţei, şi încă lipit de ea? După cum aţi văzut, uşa noastră din spate este blocată de această construcţie. I-au mai dat şi teren pentru extindere, tot din patrimoniul grădiniţei care astfel e văduvită de un spaţiu de care are nevoie. Avem 38 de copii şi vă invit să vedeţi cât de înghesuiţi stau. Când îi scoatem în curte, stăm cu frică. Odată cu începerea construcţiei de lângă noi, au apărut în curtea noastră o grămadă de câini. Un copil a fost muşcat de unul dintre ei (…).  Au mai luat un teren din patrimoniul şcolii, fostul teren de fotbal, şi l-au amenajat pentru o aşa zisă piaţă publică. Dar cine vine la această piaţă, când există atâtea supermarketuri? Nimeni. În tot acest timp, noi nu avem teren de sport. Am înţeles că Racoviţa va primi nişte fonduri pentru construcţia unei săli de sport. Suntem curioşi cu toţii să vedem ce locaţie va fi aleasă pentru această sală. Spun asta pentru că nu mai există terenuri care să se preteze pentru o astfel de investiţie. Mai rămăsese o parcelă mică, între şcoală şi piaţă, dar doamna primar Sonia Iliescu a făcut acum aici un zid de beton şi toată apa se adună în curtea şcolii de vizavi de primărie. Şi fiul secretarei şcolii, prin fel de fel de manevre, a primit în concesiune un teren, rupt tot de la şcoală. Are ditamai construcţia în curtea şcolii. Aici este şi un bar, unde se vând băuturi şi aşa mai departe. Nu ştiu dacă atât de aproape de şcoală este normal, legal, să existe aşa ceva. Ştiu că legea interzice astfel de chestiuni. Ei bine, scurgerea de la WC-ul acestei crâşme este în curtea şcolii, alt lucru anormal. Vă daţi seama ce se strânge în curtea şcolii, cât de oribil poate să miroasă, mai ales vara. La şcoală nu se poate deschide nicio fereastră. Aici se fac nişte abuzuri inimaginabile, mai ales că mama patronului crâşmei a fost sau încă mai e secretara şcolii. Lângă grădiniţa noastră, bufetul lui Robescu este amplasat, cum spuneam, tot pe terenul şcolii. Grădiniţa funcţionează de fapt în şcoala veche. Nefiind spaţiu pentru grădiniţă, s-a folosit această clădire (…). Nu se ştie exact cum (asta putem doar să bănuim) primăria a luat decizia de a-i da teren lui Robescu din pământul şcolii pentru a-şi face bufet!? Şi, încă ceva, s-au alocat 1,7 miliarde de lei vechi pentru reabilitarea grădiniţei, dar în afară de câteva termopane şi 3-4 mâini de var nu se vede nimic. Magazia în continuare este plină de mucegai. În Căminul Cultural s-au băgat, tot aşa, miliarde. Este făcut boboc, dar e ţinut gol”, s-au plâns angajatele grădiniţei. Robescu Dorina, soţia patronului bufetului din curtea grădiniţei de la Racoviţa, susţine că atunci când a decis să investească mai mult în afacere, de la Inspectoratul Şcolar i s-a spus că „această şcoală este defavorizată”. Până în 2003, soţii Robescu spun că au plătit chirie pentru bufet chiar la Inspectoratul Şcolar.

Primarul Sonia Iliescu a dispus sistarea lucrărilor ilegale din comună

În Şcoala cu clasele I-VIII din Racoviţa nu am lăsaţi să intrăm, probabil pentru că aici se ascunde sub preş mai multă mizerie de cât ne-am imaginat, aşa că ne-am prezentat cu sătenii la primărie. Rugată să ne ajute în elucidarea abuzurilor semnalate de cetăţeni, primăriţa liberală Sonia Iliescu a aruncat o privire acuzatoare către viceprimarul Fâşcă, ca şi când el ar fi cel care trebuie să dea explicaţii. Aşadar, iată cum se spală acesta pe mâini de întreaga poveste, dând vina pe Consiliul Local: „Terenul respectiv a fost concesionat, cu aprobarea Consiliului Local. În 2003, i s-au concesionat 50 de metri pătraţi. Apoi, a mai fost o cerere de extindere şi, în 2004, i s-au mai concesionat încă 30 de metri pătraţi. Cu tot ce avea dinainte, Robescu are în prezent lângă grădiniţă vreo 104 mp. Hotărârile CL Racoviţa, prin care s-a aprobat concesiunea, au ajuns pe masa juriştilor Prefecturii. Dacă erau ilegale, de ce nu au fost anulate?”. Asta ne întrebăm şi noi, la fel şi sătenii. Cum se face că Prefectura nu a atacat în contencios administrativ hotărârile ilegale ale CL Racoviţa? Primăriţa PNL Sonia Iliescu, care nu se consideră responsabilă în niciun fel în această poveste complicată, este de părere că, după alegerea sa în funcţie, era prea târziu pentru a îndrepta lucrurile. „Terenul respectiv era deja concesionat. Ce puteam să le mai fac eu? Le-am dat şi o amendă de 10 milioane de lei, pentru nerespectarea disciplinei în construcţii. Nu am semnat nicio autorizaţie, deci nu are autorizaţie. Le-am dat, pe lângă amendă, sistarea lucrărilor până vor intra în legalitate”, a explicat Sonia Iliescu. Cu toate că primarul comunei Racoviţa susţine că a dispus sistarea lucrărilor la bufetul lui Robescu Marian, în ziua în care ne-am deplasat localitate, constructorii munceau de zor. Cel puţin curios este faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii Vâlcea nu a luat nicio măsură pentru a stopa ilegalităţile de la Racoviţa. Pesemne că liberalul Ion Nicolae nu putea să amendeze firma unui coleg de partid, ori subalternii instituţiei pe care o conduce erau prea ocupaţi să toace la comandă cu controale firmele rivalilor săi politici.

La Racoviţa, se petrec şi lucruri bune

Sejurul nostru de o zi la Racoviţa a reprezentat un bun prilej pentru primarul Sonia Iliescu să ne prezinte şi câteva dintre lucrurile bune făcute în această comună. „Mi-am dorit foarte mult să ajung primar şi nu mi-ar plăcea ca cineva să-mi strice imaginea pentru o chestiune în care eu nu am nicio vină. Am muncit foarte mult pentru această comună şi nu ar fi corect. Am făcut eforturi uriaşe pentru a băga apă în satul Balota, investiţie ce se ridică la peste un miliard de lei vechi. Al doilea proiect de alimentare cu apă este realizat în proporţie de 30-40 la sută. Acum, se lucrează la drumul comunal Racoviţa – Gruiul Lupului, unde modernizăm 6,2 kilometri. Am reuşit să reabilităm primăria, cu bani puţini. Am fost verificaţi de Curtea de Conturi, care s-a mirat când a auzit că am cheltuit doar 200 de milioane pentru acest obiectiv, cu tot cu termopane, dotări, mobilă, calculatoare, lambriuri şi aşa mai departe. Continuăm reabilitările cu dispensarul. Am renovat şi modernizat Căminul de la Racoviţa, iar în privinţa şcolii pot să vă spun că i-am schimbat total înfăţişarea. Când am venit primar, ploua în sălile de clase, era jale. Mai avem în proiect canalizarea. Documentaţia o vom depune la SAPARD, pentru că vom beneficia mai rapid de fonduri. Plus că nu vreau să ajungem în situaţia de a trebui să spargem asfaltul. Am mai depus un proiect pentru cătunul de rudari de la Bolovanu’. Acesta a fost declarat eligibil şi se referă la atragerea unor fonduri guvernamentale pentru realizarea alimentării cu apă şi modernizării drumurilor. În trei ani de mandat, am făcut peste 70 de drumuri la Craiova şi peste 30 la Bucureşti, pe la ministere, deci nu vreau ca din cauza intereselor unora, imaginea comunei Racoviţa sau a mea să aibă de suferit”. 
Eduard DULĂCIOIU

Licitaţiile pe care omul de afaceri Gheorghe Ciorbă ar fi vrut să le câştige cu sprijinul lui Decebal Traian Remeş, în schimbul caltaboşilor, palincii, plicului cu 15 mii de euro şi „maşinii tari”, au avut loc în judeţul Vâlcea. Ciorbă a câştigat doar una dintre licitaţii, organizată de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru obiectivul „Lucrări de construcţii şi montaj – Perimetrul de ameliorare în oraşul Horezu, punctele Treapt-Scărişoara, Plăieţu-Dăroaie”. Licitaţia pentru un al doilea contract a fost suspendată din cauza unei contestaţii. Valoarea licitaţiei se ridica la 35 de milioane de lei noi, iar banii erau daţi de Ministerul Agriculturii pentru reamenjarea unor terenuri.

 Licitaţia a fost însă suspendată după ce una dintre firmele înscrise a depus o contestaţie. Oficial, cei care au condus cele două licitaţii au negat că ar fi primit indicaţii de la Ministerul Agriculturii pentru favorizarea firmei omului de afaceri. Florel Bădele, preşedintele Comisiei de licitaţii DADR Vâlcea ne-a precizat că nu a vorbit în viaţa lui cu Mureşan sau Remeş şi „nu s-a făcut nicio intervenţie”. Acelaşi lucru îl spune şi Vasile Predică, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. El susţine că, deşi nu a avut „nicio legătură cu licitaţia”, scandalul în care s-a pronunţat şi numele instituţiei pe care o conduce i-a făcut „mult rău şi asta fără motiv”. „Câteva ziare, nedocumentat, au titrat mare – Mită la Direcţia Agricolă Vâlcea şi mi-au pus mie poza pe prima pagină. Au încercat să mă intimideze în fel şi chip (…). Colegii mei din Comisia pentru licitaţii au reanalizat vineri modul în care au făcut punctarea şi au ajuns la concluzia că nu au greşit cu nimic. La DADR Vâlcea nu s-a primit nici măcar un telefon în legătură cu acest subiect”, a mai adăugat Predică.   

Valoarea contractului câştigat de Ciorbă se ridică la peste 1 milion de lei noi

Pe lista firmelor înscrise la licitaţia organizată de către DADR s-au numărat SC ForConcid SA – SC ELM Arca Râmnicu Vâlcea, SC Roconstruct Center SRL Piteşti, TPSUT Mehedinţi şi SC Construct Europrompt SRL, firma lui Ciorbă, care de altfel a şi câştigat, cu o ofertă de 234.109,086 euro, fără TVA şi cu o durată de 12 luni calendaristice. Contractul viza ameliorarea unei suprafeţe de aproape 400 hectare, în zona în care se organizează Cocoşul de Hurez. Pentru această licitaţie nu s-a depus ulterior o contestaţie, cum anunţase media centrală, firma clasată pe locul doi, SC ForConcid SA cerând DADR doar câteva precizări legate de punctare.

Vasiloiu susţine că nu are nicio legătură cu licitaţia

Personajul Minodor din filmul DNA spune că nu e el omul de legătură al lui Neluţu Muresan şi că toate licitaţiile sunt anunţate pe Internet. Minodor Vasiloiu, şeful Ocolului Silvic Drăgăşani, cel de care se plânge Ioan Mureşan că nu l-a anunţat despre licitaţiile care au loc la Vâlcea, neagă implicarea în scandalul mitei pentru Remeş. „Eu nu sunt omul de legatură a lui Neluţu Muresan. Nu am mai vorbit cu el de la Congresul PNŢCD din ianuarie, când ne-am situat pe poziţii opuse. Nici înainte de asta nu vorbeam prea des cu Neluţu”, a spus Vasiloiu. El a recunoscut că îl cunoaşte pe Decebal Traian Remeş de când erau colegi în PNŢCD, dar spune că nu sunt în relaţii apropiate. „Minodoru’ lu’ peşte” a amintit că şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte PNŢCD Vâlcea în august „pentru că aşa au fost obligaţi să facă toţi cei care erau împotriva lui Miluţ”. Vasiloiu nu este deranjat de cazul care se face în jurul său, considerând că puţină reclamă nu strică. „Cu ocazia asta devin celebru. Mă cunoaşte toată lumea acum. Cred că deja am ajuns pe locul trei în cursa pentru primărie”, a glumit Vasiloiu.
Eduard Dulăcioiu

Locuitorii din comuna Racoviţa ne-au vizitat pentru a ne semnala câteva lucruri ciudate ce se petrec în această localitate. Ei ni s-au plâns că primăriţa liberală pe care au ales-o, doamna Sonia Iliescu, a aprobat construcţia unei cârciumi chiar în curtea grădiniţei. „Vă daţi seama cum ies beţivii şi înjură şi-şi fac nevoile pe pereţii grădiniţei, în văzul copiilor şi nepoţilor noştri. Această grădiniţă se află chiar lângă Primărie, dar se pare că cei de acolo nu sunt deranjaţi de ce se întâmplă. Mai mult decât atât, 36 de copii stau înghesuiţi într-o grădiniţă de 4 pe 4 metri, în timp ce alături, ilegal, cum spuneam, se construieşte ditamai cârciuma.

Acest bar este al unui ştab, Robescu Marius, care i-a făcut campania doamnei Sonia. Nu înţelegem de ce nu mută măcar biblioteca în grădiniţă şi invers, să nu mai fie cârciuma lângă copii. În plus, construcţia pe care o face acest Robescu este foarte înaltă şi ia toată lumina din grădiniţă. Semne mari de întrebare avem şi în privinţa cheltuirii banului public. Primăria a investit peste o sută de milioane pentru 5 sobe. Noi am dat pentru una, similară, mai puţin de 5 milioane de lei vechi. Exemplele ar putea continua. Din cauza Tot din cauza primăriei, ne pleacă medicii. Îi obligă să plătească sume imense pentru dispensarul pe care noi l-am construit (…)”, ne-au mărturisit Barbu I. Ion şi Barbu I. Constantin. Cei doi localnici s-au adresat recent şi liderului PNL Vâlcea, Emilian Frâncu, explicându-i ce se petrece la Racoviţa. Frâncu i-a pasat cazul lui Cristi Buican, care „i-a chemat pe primăriţă şi viceprimar la Consiliul Judeţean, în loc să vină el să vadă care este adevărul”. Văzând că la nivelul conducerii PNL Vâlcea nu există nicio reacţie, locuitorii din Racoviţa au decis să se adreseze însuşi premierului Tăriceanu. Referitor la situaţia de la Racoviţa, Adrian Toader, originar din această comună, a confirmat cele spuse de localnici: „Ca în toate localităţile, problemele de la Racoviţa îşi au rădăcinile în trecut. La Racoviţa, primar a fost domnul Fâşcă, voiajor pe la mai multe partide care acum face un popas la PNL. Oamenii au tot dreptul să fie nemulţumiţi de conducerea primăriei, pentru că este ilegal, într-adevăr, să aprobi construcţia unei cârciumi în curtea unei grădiniţe. Problema este că ilegalităţile nu se opresc aici. Sunt unii şmecheri locali care aveau terenuri pe râpe şi coclauri. Au reuşit să facă nişte transferuri de terenuri de toată frumuseţea, la drumul naţional. Şi-au făcut şi aici cârciumi, au mai vândut din terenuri, şi-au construit cu banii staţii PECO pe care apoi le-au vândut pe bani serioşi Petromului. Unul Păun, de la Slatina, a făcut o astfel de afacere, după un transfer cu cântec. A luat zeci de miliarde pe ea, cu o parte din bani cumpărându-şi în Călimăneşti o ditamai vila. Nu maia re omul nicio grijă, nu mai trebuie să muncească, nu mai trebuie să facă nimic”. 

Liberalii se jură că nu au nici o legătură cu toate mânăriile care au loc în judeţul Vâlcea, indiferent de ce ar fi legate acestea. Dacă la Râmnicu Vâlcea se ştie că nici femeie de serviciu nu te poţi angaja la spital dacă nu dă Frâncu un telefon pentru tine, la spitalul din Drăgoeşti mare jupân este primarul liberal Emilian Isuf. Nici când faptele sunt evidente, liberalii nu recunosc. Aşa s-a întâmplat şi cu un recent concurs organizat la spitalul de boli psihice din Drăgoeşti, unde Elena Cojocaru, soţia unui consilier local a câştigat o cursă la care a participat de una singură, cea pentru un post de asistent medical. Doamna Elena a obţinut nota 7,25, în condiţiile în care la un concurs anterior obţinuse doar 3,5.

Probabil că nu am fi aflat de aceste manevre, dacă nu am fi primit o scrisoare de la un grup de absolvente de şcoală sanitară postliceală care lucrează ca infirmiere la Spitalul de Psihiatrie Drăgoeşti. Acestea ne-au scris că speranţa lor era să promoveze ca asistente, prin concurs, însă acest lucru este imposibil din cauza combinaţiilor regizate de primar. „Acesta şi-a angajat soţia ca asistentă deşi habar n-avea de cunoştinţele medicale şi s-a lăudat că e impusă de PNL, bărbatul ei fiind primar PNL”, se mai spune în misivă. Mai departe, am aflat că primarul a luat foc atunci când a văzut că la concursul din luna august protejata sa Elena a luat doar 3,5 la examen, făcând scandal şi insultând membrii comisiei de examinare. Ameninţând că-şi dă demisia din PNL, primarul a obţinut promisiunea şefilor săi liberali că-l vor ajuta. Zis şi făcut: la examenul din data de 10 octombrie, Elena Cojocaru înregistrează un memorabil succes, obţinând postul de asistentă medicală mult visat.
Contactat telefonic, directorul spitalului din Drăgoeşti, Eduard Stancu, spune că nu are nici o legătură cu aceste şmecherii. Evident, şi domnul Stancu este liberal. „Eu sunt certat cu primarul Isuf şi nu văd cum ar fi intervenit el la mine pentru aranjarea acestui post. Într-adevăr, soţia lui este angajata spitalului de un an şi jumătate, dar doar pentru că are şcoala postliceală. Oricum, posturile la care faceţi referire au fost afişate inclusiv la Şomaj. În ceea ce o priveşte pe doamna Cojocaru, sunt mulţumit de ea, îşi face treaba. Oricum, vor mai fi şi alte concursuri, se vor mai pensiona şi câteva persoane”, ne-a spus şeful spitalului.
O.H.

Vrem să vă informăm primii că publicaţia Ziarul de Vâlcea, cu care de doi ani se şterge la fund pesedistul Aurel Vlădoiu, s-a reciclat cu bani procuraţi de masonul cu acelaşi nume, prin intervenţii despre care vom vorbi cu altă ocazie. Dorinţa lui Vlădoiu, ştie şi copilul de grădiniţă, a fost să îi vadă picaţi de două ori pe săptămână pe Ion Cîlea şi Dumitru Persu, oameni cu care se calcă tot mai des pe coada organizaţiei pesediste. Restul scandalurilor au putut fi, cică, gestionate la liberul plic al şefului publicaţiei, Tibi Pîrnău, care abia anul acesta a terminat o facultate, şi aia cu taxă. El este cel care decide când trebuie să înceteze un atac de presă.

De exemplu, cum s-a întâmplat în cazul primarului Gutău, despre care în perioada cât a fost plecat a scris că fuge noaptea de la mititica pentru a-i face vizite intempestive doamnei Mariana. Mircică a fost trosnit în Ziarul de Vâlcea timp de aproape patru luni, iar când s-a întors a picat la pace cu „amicii” noştri. Cu caşcaval mult, lucru care l-a nemulţumit pe autorul moral al articolelor cu pricina.
În ultimele şase luni, m-am tot abţinut să scriu acest articol, deşi „amicii” noştri ne-au faultat în repetate rânduri. Am încercat să-i conving cu vorba bună pe oamenii din faţă de la ziarul lansat pe piaţă de către deputatul PSD Aurel Vlădoiu, în urmă cu vreo doi ani şi ceva, că trebuie să renunţe la această practică ordinară – şantajul. Câţiva agenţi economici apropiaţi nouă ne-au semnalat că oamenii de la ziarul masonului Vlădoiu fac presiuni asupra lor pentru a-i determina să cotizeze. Ştiam că, şi în şedinţele conducerii PSD Vâlcea, adesea, se discuta cam tot despre acelaşi lucru. Sau că, nu de puţine ori, social-democraţii, inclusiv Ion Cîlea, i-au reproşat lui Vlădoiu că publicaţia pe care PSD dorea să o folosească altfel, prăfuieşte imaginea partidului.
La un moment dat, chiar unul dintre vicepreşedinţii organizaţiei a fost ameninţat de faţă cu mai mulţi martori că, în condiţiile în care nu plăteşte, va fi bălăcărit în ziar. Nicu Spiridon, managerul general de la Bere Alutus, l-a dat afară din birou pe aşa-zisul director de la Ziarul de Vâlcea, Octavian Avram, după ce acest personaj de scurt tiraj, l-a ameninţat în fel şi chip. Spiridon le-a transmis „băieţilor” lui Vlădoiu că nu are de gând să plătească nici măcar un leu la un ziar care, în realitate, face numai deservicii PSD-ului şi liderilor acestuia, în ciuda celor promise de colegul de partid care conducea din umbră întreaga afacere. Datorită acestui refuz, Ziarul de Vâlcea a început denigrarea lui Nicu Spiridon şi terfelirea imaginii SC Bere Alutus SA. Şi fostul director al SC ETA SA – Viorel Băţică ne-a povestit cum l-a scos de mânecă din birou pe reprezentantul Ziarului de Vâlcea, după o întâmplare similară. Exemplele ar putea continua (…).
Mai sunt, însă, şefi de instituţii sau patroni de firme care preferă să plătească şi să scape de şantajiştii de la ziarul de casă al comunisto-pesedistului Aurel Vlădoiu. De curând, un alt colaborator al nostru a intrat în categoria victimelor „directorului” Octavian Avram, care l-a hăituit, cum sugeram la început, timp de mai multe luni. În urmă cu aproximativ două săptămâni, şi firma Alex Construct a cedat presiunilor şi a decis să cotizeze la ziarul care în ultimele luni o tocase mărunt şi nejustificat, după cum ne mărturisea chiar managerul societăţii. Pesemne că Tibi Pîrnău, fostul purtător de cuvânt şi servietă al lui Aurel Vlădoiu, pe vremea când acesta era prefect, a vrut să ascundă gunoiul sub preş, aşa că nici până în prezent nu a publicat în „ziar” macheta Alex Construct, firmă care de fapt a devenit o ţintă pentru cei de la Ziarul de Vâlcea imediat după ce i-a apărut reclama în Arena. Până atunci, nici Tibi Pîrnău, nici Octavian Avram, nu auziseră măcar de această firmă. Tupeul şantajiştilor de la Ziarul de Vâlcea este nemăsurat. Să nu uităm că aceşti indivizi foarte subţiri la studii, dar şi la buzunar, până ca Vlădoiu să le pună în braţe această afacere, au lovit (nemulţumiţi de sumă) şi în Oltchim, deşi cartea de muncă a lui Octavian Avram, din câte ne-aducem noi aminte, chiar la această societate se află. „Profesioniştii” de la ziarul lansat de Vlădoiu sunt de fapt doar trei. Pe doi dintre ei i-am enumerat. L-am lăsat la urmă special pe redactorul-şef Traian Guminski, pentru că, spre deosebire de ceilalţi doi, acestuia nu i se poate reproşa decât faptul că e un şpăgar de joasă speţă. El recunoaşte peste tot acest lucru, adesea făcându-şi un titlu de glorie din această apucătură.
Ziarul de Vâlcea şi cei trei „profesionişti” de acolo reprezintă un exemplu evident despre cum nu trebuie să se facă presa, iar instituţiile, agenţii economici şi partidele ar trebui să gândească de două ori înainte de a-şi asocia numele cu astfel de publicaţii. (va urma)
Eduard Dulăcioiu

Aşa cum scriam într-una din ediţiile trecute ale ziarului, primarul din Drăgoeşti, Emilian Isuf are preocupări extraadministrative, care l-au făcut să intre în atenţia noastră. Vă spuneam că primarul nostru se agită rău pentru o firmă de construcţii, din dorinţa ca societatea cu pricina să câştige o licitaţie pentru reabilitarea unui drum comunal. Pentru că la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, în comuna Drăgoeşti s-a înregistrat un scor foarte bun în favoarea demiterii, se pare că premierul Călin Popescu Tăriceanu a aprobat suma necesară reabilitării unor drumuri din localitate. Atât i-a trebuit primarului, care şi-a pus imediat antenele în funcţiune.

Gurile rele din Primăria Drăgoeşti spun că primarul a intervenit pentru o firmă din Piteşti, la rugăminţile şefului APIA Vâlcea, Valentin Haralambiade. Mai exact, este vorba despre asfaltarea a două drumuri comunale – DC44 şi DC45 (Boncani şi Geamăna). Pe lângă acest aspect, am primit la redacţie o scrisoare plină de amărăciune de la un grup de cetăţeni ai comunei Drăgoeşti, în care ni se semnalează o serie de aspecte cel puţin negative din activitatea primarului. Astfel am aflat că la primărie nu există o scară specială pentru bolnavi şi persoane cu handicap, cu trepte uşor accesibile. De asemenea, în cadrul primăriei nu există o sală festivă de ceremonii. Sala care ar fi trebuit să aibă această destinaţie a fost transformată în bibliotecă. Primăria Drăgoeşti a achiziţionat un buldoexcavator cu 570 milioane lei vechi, în condiţiile în care la Galicea a fost cumpărat unul similar cu 200 milioane lei vechi. Într-o şedinţă a Consiliului Local s-a hotărât ca acest utilaj să aducă un venit anual de 250 milioane lei. Cetăţenii din Drăgoeşti spun că acest utilaj este folosit zilnic de persoane fizice, fără a plăti vreun leu, pe motorina primăriei, în special pentru afacerile edilului. Primăria a mai cumpărat şi un număr de 6 staţii de autobuz fără aprobarea Consiliului Local. La Buciumani, una dintre aceste staţii a fost transformată în cârciumă. S-au executat lucrări la şcolile din comună precum şi la primărie: termopane, încălziri centrale, lucrări de întreţinere şi reparaţii, cu aceeaşi firmă care a executat lucrări acasă la primar şi la socrul acestuia.
Primarul a avut grijă, imediat după alegerile din 2004, să-şi angajeze toată familia pe posturi călduţe. Astfel, soţia sa a fost angajată la Spitalul Drăgoeşti, cu toate că depăşise termenul de 3 ani de liberă practică de asistent medical. La acelaşi spital a fost angajată şi soţia viceprimarului. De asemenea, copiii primarului au fost angajaţi suplinitori la şcolile din comună.

Ca în orice alt domeniu, şi în cel al cursurilor de formare profesională mafia şi-a vârât de mult timp coada. Caracatiţa este compusă din politicieni transformaţi peste noapte în prosperi oameni de afaceri şi şefi de instituţii, care au pus la cale în ultimii ani un business extrem de profitabil. În condiţiile în care în judeţul Vâlcea îşi desfăşoară activitatea câteva zeci de firme care organizează cursuri de formare profesională, doar un mic grup de societăţi comerciale îşi împart ciolanul. Metoda folosită este extrem de simplă: folosindu-se presiunea şi şantajul, societăţile comerciale sunt obligate să-şi trimită angajaţii la cursuri cu anumite firme, la tarife exorbitante. Aceste societăţi sunt ameninţate cu amenzi usturătoare dacă nu cotizează acolo unde trebuie.

Aşa se întâmplă că un domn de la Finanţele Publice, împreună cu o doamnă membră în Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională, au înfiinţat de ceva timp o firmă care se ocupă cu organizarea de cursuri. Individul de la Finanţe ameninţă societăţile comerciale că dacă nu încheie contracte cu firma sa pentru cursuri de inspector protecţia muncii, le amendează de le sar capacele. Mai mult decât atât, individul pretinde acestor firme să-i dea şi un număr minim de salariaţi, ca să fie tacâmul complet. Se pare că firma la care facem referire nu este străină de nişte contracte grase cu Janadarmeria şi Pompierii.
O altă şmecherie bine pusă la punct funcţionează în jurul Centrului de Formare Profesională, unde directorul acestei instituţii împreună cu şeful AJOFM, au pus la punct un afafic profitabil. Mai exact, şeful AJOFM furnizează Centrului un număr foarte mare de şomeri aflaţi în evidenţă iar plata lectorilor se face printr-o firmă privată, aparţinând unui personaj controversat.
De afacerile cu cursuri de formare profesională nu este străină nici Ana Maria Pătru, ajunsă în urmă cu câteva luni în fruntea Autorităţii Electorale Permanente. Beneficiind de ajutorul necondiţionat al protectorului Dorel Jurcan, senator şi preşedinte al PD Vâlcea, Ana Maria a reuşit ca prin firma sa, Ana Consult, să pună mâna pe nişte contracte babane, unele dintre acestea chiar pe platforma chimică. Pentru bunul mers al afacerilor, Ana Maria beneficiază de sprijinul şefului ITM, Ion Nicolăescu. Se pare că acesta din urmă, care este şi unchiul doamnei menţionate mai sus, ameninţă cu amenzi usturătoare firmele care nu vor să încheie contracte cu societatea acesteia.