• DREPT LA REPLICĂ AGRAMAT. Un candidat la primărie certat cu limba română

Respectând principiile deontologiei jurnalistice, am hotărât să publicăm în această ediţie a ziarului Arena un drept la replică, remis redacţiei noastre de un cetăţean al comunei Ştefăneşti, pe numele său Florin Radu, care s-a considerat nedreptăţit de un articol publicat în urmă cu câteva săptămâni. Întrucât acest drept la replică nu este altceva decât o succesiune de jigniri, apostrofări şi acuzaţii pe care autorul articolului incriminat, precum şi primarul comunei Ştefăneşti la apreciază ca fiind nefondate şi calomniatorii, am decis să facem câteva observaţii pe marginea acestuia. În primul rând, dreptul la replică ne-a fost trimis destul de târziu faţă de data apariţiei articolului incriminat, ceea ce ne face să ne punem serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea de reacţie a semnatarului.

În al doilea rând, Florin Radu îşi permite să facă aprecieri asupra profesiei de jurnalist, deşi nu are nici cea mai infimă competenţă în acest sens. Aşa-zisul drept la replică nu respectă regulile elementare: este mult mai lung decât articolul la care se referă, este plin de greşeli gramaticale ceea ce dovedeşte că semnatarul este certat de-a binelea cu limba română (de altfel, am decis să publicăm întocmai scrisoarea, cu greşelile de rigoare, pentru ca cititorii să-şi poată dea seama cu cine au de-a face) iar tonul folosit este total inadecvat. Îl invităm pe Florin Radu să aducă dovezi atunci când îl acuză pe primarul Gheorghe Mitrache că a furat din banul public. Contactat telefonic şi înştiinţat asupra acuzaţiilor care i se aduc în dreptul la replică, acesta din urmă ne-a declarat că îl va da în judecată pe calomniator cerându-i daune de 2 miliarde lei vechi, întrucât ancheta întreprinsă în urmă cu doi ani de procurori asupra unor aşa-zise nereguli semnalate de Radu, s-a finalizat prin NUP (Neînceperea Urmăririi Penale). Cel mai probabil, vom proceda şi noi întocmai. Şi pentru că tot ne somează domnul Florin Radu să prezentăm public dovezile cu privire la condamnarea sa, exact asta facem în această ediţie. Şi nu oricum, ci aşa cum merită domnia sa. În continuare, vă lăsăm să vă „delectaţi” cu misiva acestuia, precum şi cu dovada scrisă a faptului că a fost amendat penal pentru delapidare.

„În atenţia ziarului ARENA VÂLCEANĂ
D-lui redactor şef
Ca urmare a articolului „Peremistul Florin Radu şi liberalul Ilie Militaru visează la banul public, două persoane controversate vor să pună mâna pe primăria Ştefăneşti” scris de un anume O.H. vă rog sămi acordaţi următorul drept la replică.
1. Ca cititor fidel al gazetei dvoastră regret sincer că o asemenea persoană face parte din colectivul dumneavoastră, colectiv dealtfel foarte apreciat la nivelul jurnalistic al judeţului Vâlcea. Atât de prost informat este angajatul dvoastră încât nu ştie să discearnă un singur lucru: din cele 4 candidaturi care au avut loc din 1992 până în prezent, subsemnatul am fost un mandat primar, şi 2 mandate viceprimar. Făcând un calcul simplu reiese faptul că nu avem cum să pierd de fiecare dată cum angajatul dvoastră încearcă să ducă în eroare cititori revistei Arena.
2. În cea ce priveşte asemănarea mea cu a unui coiot din desene animate, care nu reuşeşte niciodată săşi atingă scopurile vreau săl informez pe autorul articolului o parte din biografia mea:
Sunt căsătorit şi tată a 4 copii cu care mă mândresc cel mai mult. Copiii mei sunt sportivi de performanţă (nu o dată a scris revista dvoastră despre Sorin Radu) medici la Spitalul Floreasca; olimpici. Am 37 de ani de muncă din care 25 în activităţi de conducere şi nu am fost niciodată certat cu legea sau condamnat întru fel. Atunci cum poate acest individ şi cine îi lui dreptul dle redactor şef să împroaşte cu noroi în activitatea mea care nu am făcut altceva decât să muncesc cinstit pentru familia mea şi societatea din care am făcut parte.
Dacă domnia sa se informa puţin mai mult găsea şi adevăratul vinovat din primăria comunei Ştefăneşti care a jefuit banul public, cum nu a reuşit nici toţi primari la un loc de la 1900 şi până în prezent. Actualul primar Mitrache Gheorghe în cei aproape 4 ani de mandat a reuşit să fure peste 2 miliarde lei din banul public al comunei.
Dacă avea şi are curiozitatea săi ia un interviu săl întrebe pe acest hoţ cum a furat peste 500 milioane de la lămpi, peste 200 milioane de la copertine şi cît a luat pentru proiectul de la canalizare care la făcut cu o firmă neeligibilă? Sau poate îl întrebaţi de ce a luat din casieria primăriei 20 milioane lei de 3 ani şi mai doreşte săi dea înapoi, în felul acesta casiera având o lipsă în gestiune de 20 milioane lei. Mai întrebaţil pe acest hoţ cu şi pe cine a păcălit de bani şi a plecat în excursie în Grecia. Întrebaţi-l de ce ia luat soţiei sale telefon mobil iar convorbirile au fost plătite de primărie peste 1 an de zile jefuind astfel primăria cu peste 50 milioane lei.
Închei prin a vă ruga sămi acordaţi acest drept la replică pe aceiaşi pagină pe care a fost scris şi articolul respectiv cu rugămintea de al ruga pe angajatul dvoastră să aducă dovezi privind delapidarea făcută de mine acum 12 ani şi condamnarea la care am fost supus în caz contrar îl voi acţiona în judecată.
Cu mulţumiri, Florin Radu”.

Uite cine vrea să ajungă primar!
15.000 lei amendă penală pentru delapidare

Cu un tupeu nemaiîntâlnit, candidatul PRM la Primăria Ştefăneşti, Florin Radu, îşi permite să ne someze în agramatul său drept la replică, să prezentăm public dovada că a fost amendat penal pentru comiterea infracţiunii de delapidare, în caz contrar ameninţându-ne că ne acţionează în instanţă. Pentru a-i da satisfacţie şi pentru ca cetăţenii comunei Ştefăneşti să ştie exact cu cine au de-a face, am hotărât să publicăm o probă oficială a comportamentului său, a cinstei şi corectitudinii care l-au caracterizat dintotdeauna. Aşadar, vă prezentăm în facsimil o copie după cazierul lui Florin Radu, eliberat în 1996 de organele de poliţie. Iată ce se arată în acest cazier, la rezultatul verificării: „15.000 lei amendă pentru delapidare s.p. 456/94. Judecătoria Drăgăşani”. În rest, nu prea mai este loc de comentarii. Radu a primit din partea noastră exact ce a dorit: dovada. Alegătorii din Drăgăşani, de asemenea.
Octavian HERŢA

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea vrea să facă plângere penală împotriva firmei Ecprod SA Târgovişte, întrucât susţine că societatea nu şi-a făcut bine treaba pe vremea când se ocupa cu redarea în circuitul agricol a unei suprafeţe de teren în halda Panga-Nord din Berbeşti. Deşi există nemulţumiri faţă de felul în care firma din Târgovişte şi-a făcut treaba la Berbeşti şi la Voineasa, reprezentanţii societăţii au contestat pentru a treia oară caietul de sarcini al licitaţiei pentru regularizarea pârâului Olteţ în comuna Laloşu. Din cauza contestaţiilor, firma câştigătoare – SC Lescaci SRL nu poate demara lucrările pentru regularizarea cursului de apă. Din această cauză, 38 de case din Laloşu sunt în pericol. Pe vremea când era şef al Direcţiei pentru Agricultură Vâlcea, Ion Cîlea a făcut numeroase sesizări cu privire la faptul că firma Ecprod nu prezintă eligibilitate, neamenajând corepunzător 92 hectare de teren în Berbeşti. Iată ce scrie într-o sesizare semnată de Ion Cîlea, din data de 11 septembrie 2002:

„Verificând stadiul lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenului din halda Panga-Nord comuna Berbeşti judeţul Vâlcea, s-a constatat că stadiul lucrărilor de execuţie pe suprafaţa de 92,59 hectare, care face obiectul contractelor nr.1 şi 2/29.01.2001 este total necorespunzătoare, punând în mare pericol finalizarea lucrărilor până la începerea însămânţărilor culturilor din primăvara acestui an. Pentru executarea integrală a lucrărilor de nivelare de suprafaţa de 92,59 ha până la 31 martie 2002, când terenul trebuie atribuit foştilor proprietari pentru a fi luat în cultură în acest an, este absolut necesar să măriţi numărul de utilaje terasiere în lucru, organizând activitatea în două schimburi, asigurând utilajelor respective cotele de carburanţi şi lubrefianţi necesare funcţionării la capacitate a acestor utilaje”. Într-o altă sesizare din 31 martie 2003, adresată Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia, directorul Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, Gheorghe Dumitraşcu arăta următoarele: „Suprafeţele amenajate până în prezent în perimetrul Panga nu corespund calitativ, prezentând fenomene grave de alunecări, tasări, şiroiri, ogaşe etc iar cetăţenii din comuna Mateeşti refuză preluarea acestora. (…) Sunteţi direct răspunzători de realizarea la parametri corespunzători a lucrărilor de redare în circuitul agricol a suprafeţelor dezafectate de lucrările miniere”. Într-o altă adresă semnată de Ion Cîlea, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi datată 16 septembrie 2004, către Societatea Naţională Îmbunătăţiri Funciare SA Bucureşti şi în atenţia Comisiei de Evaluare pentru atribuirea contractului de achiziţie publică privind obiectivul de investiţii „CES Păuşeşti Măglaşi Etapa I”, se arată următoarele: „La această licitaţie a participat şi firma SC Ecprod SA Târgovişte, societate care a mai executat lucrări de redare în circuitul agricol în judeţul nostru. Facem precizarea că această societate nu şi-a respectat obligaţiile contractuale cu privire la executarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a suprafeţei de 92,6 hectare din punctul Panga Nord din oraşul Berbeşti, comuna Mateeşti, fapt pentru care suprafaţa contractată nu poate fi recepţionată definitiv şi predată foştilor proprietari. Nerealizarea clauzelor contractuale cu privire la executarea acestor lucrări a fost determinată de lipsa personalului tehnic de conducere, supraveghere şi control, lipsa forţei de muncă, precum şi de capacitatea tehnico-economică redusă a constructorului”.  O.H.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Teodor Trancă, a prezentat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, un bilanţ al activităţii tuturor parchetelor din judeţ. Bilanţul cu pricina vine la scurt timp după o şedinţă a Adunării Generale a Procurorilor, ocazie cu care activitatea parchetelor vâlcene a fost apreciată ca fiind pozitivă.

Bilanţ

În anul 2007 procurorii vâlceni au avut de soluţionat un număr de 24.205 cauze, faţă de 18.412 cauze în 2006, în creştere cu 31,46%. Creşterea s-a datorat modificărilor legislative – Legea 356/2006, creşterii fenomenului infracţional dar şi preluării de către Parchetul de pe lângă Tribunal a unui număr de 1.386 de dosare care stăteau în nesoluţionare la Parchetul Horezu, întrucât acolo nu se află decât un singur procuror.

Au fost soluţionate 11.247 cauze, faţă de 8.412 în 2006, în creştere cu 33,7%. Această creştere a avut loc chiar dacă în 2007 au fost mai puţini procurori. Încărcătura pe procuror a fost de 550 dosare soluţionate. În 461 dintre cauze s-au întocmit rechizitorii, cu 17 mai puţin faţă de 2006, această scădere datorându-se nefuncţionării la capacitate maximă a Parchetului Horezu. La sfârşitul anului 2006 erau 100 de cauze cu soluţia trimiterii în judecată. Un număr de 46 de inculpaţi au fost trimişi în arest preventiv, în scădere faţă de 2006, pentru că practica instanţelor din Vâlcea este în sensul trimiterii în judecată fără arest. În 2007 au fost trimişi în judecată 20 de minori, faţă de 51 în 2006. La Urmărire Penală Proprie, procurorii au avut de soluţionat 359 de dosare, din care 239 au fost soluţionate efectiv, în scădere faţă de 2006.
În ceea ce priveşte sectorul judiciar, procurorii au participat la 9.777 şedinţe de judecată, din care 9.097 penale, în creştere cu 2.500 participări. Au fost exercitate 208 căi de atac exercitate de procurori pentru un număr de 313 inculpaţi. La sfârşitul anului 2007 au rămas nesoluţionate 3.565 cauze, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. S-au înregistrat doar 4 achitări, niciuna nefiind imputabilă procurorilor. Principalele vulnerabilităţi înregistrate în 2007 au fost modificările legislative şi insuficienţa numărului de procurori, în special la Parchetul Horezu, unde activează o singură persoană. Cu toate acestea, Parchetul Horezu se situează, sub aspect cantitativ, după Parchetul Rm. Vâlcea.

Dosarul primarului din Frânceşti, restituit primei instanţe

Printre dosarele restituite, se numără şi cel al primarului comunei Frânceşti, cercetat, arestat şi trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită. Judecătorul a restituit cauza pentru viciu de procedură, nu sub aspectul inexistenţei faptei. Un alt caz se referă la un caz de evaziune fiscală în municipiul Drăgăşani. În ceea ce priveşte dosarele vechi rămase nesoluţionate, Teodor Trancă şi-a exprimat speranţa că acestea vor fi din ce în ce mai puţine.

Dosare de corupţie

Întrebat dacă există dosare care să vizeze persoane publice, prim-procuorul Teodor Trancă a răspuns afirmativ, însă nu a făcut mai multe precizări. De asemenea, acesta a recunoscut că sunt în lucru şi dosare de luare de mită, în care sunt implicaţi şi poliţişti. În plus, sunt în curs de cercetare şi dosare privind traficul de influenţă, însă Trancă nu a făcut mai multe precizări întrucât în aceste cauze se administrează în continuare probe.  O.H.

Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie din Râmnicu Vâlcea arată dezastruos şi la propriu, şi la figurat, indiferent pe ce parte l-am întoarce. În afară de două-trei investiţii mari, obţinute datorită insistenţelor singurului parlamentar activ al judeţului, nu are rost să-i amintim din nou numele, aici, nu s-a mişcat un pai în ultimii ani. Chiar dacă au mai fost rezolvate mici mărunţişuri, n-aveam de unde să ştim pentru că şefii de instituţii instalaţi în ultimii ani de PNL sau PD nu obişnuiesc să organizeze conferinţe, să le prezinte contribuabililor, cei din buzunarul cărora sunt plătiţi, în ce constă activitatea lor, pentru ce încasează sume fabuloase pe salarii şi stimulente. Credem că directorul Maternităţii, de exemplu, nu ştie ce se petrece în afara biroului său.

Prin saloane mişună gândacii, chiar şi iarna, în băi ţi-e şi frică să intri, personalul se comportă execrabil cu pacientele, care din 5 în cinci minute, adică de fiecare dată când au nevoie de câte ceva, trebuie să dea şpagă, pentru că altfel nici măcar nu sunt băgate în seamă. În loc se ocupe de lucrurile pentru care sunt plătite, foarte multe asistente, mai nou chiar şi infirmierele, care se comportă ca şi când ar fi cel puţin miniştri, par mult mai preocupate de bârfă, de mită, cum a greşit operaţia doctorul „X”, cu cine mai trăieşte medicul „Y”. Dacă ar fi ştiut toate aceste chestiuni, probabil că directorul maternităţii s-ar fi implicat în soluţionarea lor, dar e clar că este străin de ceea ce se întâmplă în curtea sa. Mai există şi explicaţia că nu îl interesează, iar în acest caz, liberalii, cei care l-au pus pe funcţie ar trebui să-l tragă de ciuf, pentru că dacă ceea ce se întâmplă la maternitate este act medical, atunci eu sunt popă.

Se pare că Traian Grănişteanu vrea să facă în poliţie curăţenie exemplară. După ce l-a pus la punct chiar şi pe Adrian Cazan, fostul şef al IPJ-ului, Grănişteanu l-a luat în vizor pe un ofiţeraş de pe la pază şi ordine, Cristian Cîmpeanu, împotriva căruia a făcut şi o plângere, cerând să fie dat afară. „Am făcut un memoriu, solicitând să fie dat afară. Motivul? Pe 11 octombrie a venit cu Tomescu în control la noi, la firmă. Verifică ei ce verifică, nu găsesc nimic, dar îi dau un avertisment lui Mircea Grozea. La 20 de zile după ce pleacă ăştia, mă trezesc cu amendă de 35 de milioane de lei pentru mine, ca administrator. Păi, ce-i asta? E posibil să fi fost puşi să tachineze, nu ştiu, probabil de vreo firmă concurentă, rămâne de văzut.

Noi am început să verificăm. M-a deranjat şi modalitatea prin care mi-au transmis amenda. Au agăţat-o pe gard, acolo, în Petrişor, unde aveam înainte sediul. V-am spus că i-am făcut o plângere lui Câmpeanu ăsta. Mi-a plăcut de Nicolae Sărdărescu. Mi-a dat răspuns, comunicându-mi că a transmis cazul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Mă rog, poliţiştii au făcut nişte documente retroactiv, deci e cusută cu aţă albă, de-asta a ajuns la Parchet. După părerea mea, şi acest caz, ca multe altele, reprezintă o pată neagră pe obrazul poliţiei. Nu e posibil ca acest Câmpeanu să se ducă la o piţerie la Călimăneşti şi de faţă cu mai multe persoane să se dea rotund că o să mă facă. Aceeaşi gafă a făcut-o şi pe la Roeşti, unde l-au auzit şi nişte poliţişti”, a mărturisit Traian Grănişteanu, patronul firmei de pază şi protecţie TADEC SRL.

Ideea de reformă şi schimbarea mentalităţii tipic comunistă prezentă la câţiva reprezentanţi ai SPR par în acest moment chestiuni ce ţin doar de un vis frumos. Cel puţin atâta timp cât sub comisarul Ilie Voica, un om pe care nu-l putem băga în aceeaşi oală cu restul lumii, îşi fac mendrele şi personaje care parcă au câştigat la loz în plic titulatura de poliţişti. Abuzurile tot mai dese ale poliţiştilor de la rutieră, comportamentul şi deciziile lor, uneori nedrepte, fac zile grele şoferilor care încearcă de puţin timp să depisteze noi modalităţi de a-şi obţine dreptatea, ajungând până construirea unor site-uri, cum ar fi www.amenda.ro, şi acesta dedicat tot combaterii amenzilor date pe ochi frumoşi.

În ultima vreme, primim tot mai multe semnale legate de modul defectuos în care unii reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere – Vâlcea îşi fac treaba. Zilele trecute, chiar am asistat la un astfel de caz, excesul de zel al unui om pe care nu-l putem numi poliţist provocându-ne reacţii adverse. Nu ştim cine l-a învăţat meserie pe Nicolae Neghină, dar cu siguranţă că dumnealui se numără printre cei care trebuie să mai ia din când în când o carte în mână, să mai studieze, înainte de a se transforma în judecător, într-un mic Dumnezeu al şoselelor, croit să împartă aşa-zisa dreptate după cum îl taie capul. Şi, ca el, din păcate, sunt mulţi. Vă propunem ca, de acum înainte, atunci când un poliţist îşi depăşeşte atribuţiile, încalcă legea, vă nedreptăţeşte cumva, ori vă propune înţelegeri dubioase, să nu mai staţi pe gânduri şi să ne comunicaţi întâmplarea prin care aţi trecut scriindu-ne pe adresa de e-mail a departamentului „Politică” din cadrul redacţiei noastre: arena_valceana@yahoo.com. Situaţiile neplăcute prin care aţi trecut datorită abuzurilor poliţiştilor vor fi făcute publice.

Dacă cineva se mai îndoia de achitarea primarului Râmnicului, Mircia Gutău în dosarul penal fabricat de DNA în 2006 în cârdăşie cu denunţătorul Crinu Popescu, decizia penală nr.179//A/2007 redactată în urma şedinţei publice din data de 10 decembrie 2007 şi redactată zilele trecute, este cât se poate de clară. Practic, în această decizie se arată negru pe alb faptul că infracţiunea reţinută în sarcina lui Mircia Gutău nu există, aşa cum a decis, de altfel, instanţa de fond. Cu alte cuvinte, primarul Râmnicului nu se face vinovat de nimic iar judecătorii au decis că întregul dosar nu este altceva decât o vânătoare de vrăjitoare.

În continuare, prezentăm cele mai importante pasaje din decizia penală a Curţii de Apel Alba Iulia. „Pentru a propunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele: Potrivit disp. Art. 254 al.1 Cod penal, constituie infracţiunea de luare de mită fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor acestor îndatoriri. Pornind de la analiza elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, rezultă că pentru a fi în prezenţa acestei infracţiuni trebuie stabilit mai întâi de toate, actul de serviciu la care era îndatorat inculpatul Gutău, ca autor al acesteia. Ori, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 2.08.2006 procurorul de şedinţă a făcut precizarea că actul de serviciu în discuţie, îl constituie soluţionarea cererii martorului Popescu Constantin, de eliberare a certificatului de urbanism pentru terenul situat în strada Gabriel Stoianovici nr.3 şi nicidecum pentru terenul situat în strada Cerna. Situaţia premisă a acestei infracţiuni constă în prealabila existenţă a unui serviciu ce funcţionează la o organizaţie definită de art.145 Cod penal, serviciu care are competenţa de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârşirea luării de mită. În cadrul acestui serviciu îşi exercită atribuţiile funcţionarul care comite luarea de mită. Dar situaţia premisă presupune în mod obligatoriu ca funcţionarul respectiv să fie investit, prin serviciul al cărui salariat este, cu o solicitare, de regulă scrisă, înregistrată la registratura unităţii. În lipsa unei astfel de investiri, funcţionarul nu este ţinut să efectueze un act de serviciu. Obligaţiile sale de serviciu capătă consistenţă abia după investirea serviciului cu cererea solicitantului, moment din care funcţionarul respectiv poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită. Nefiind investit, el nu poate nici să îndeplinească ori să facă un act contrar acestor îndatoriri. Conduita funcţionarului se circumscrie concret unui act bine determinat, aşa cum acesta apare în cererea solicitantului şi atribuţiilor de serviciu preexistente. Ori, aşa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, declaraţiile martorilor Toma Florin şi Mihăilescu Elena, care se coroborează cu declaraţiile celor doi inculpaţi, pentru terenul din strada Gabriel Stoianovici nr.3, martorul Popescu şi nici altcineva din cadrul societăţii pentru obţinerea certificatului de urbanism. În acest sens, declaraţia martorului Popescu Constantin este vădit nesinceră, în contradicţie cu probele sus-menţionate şi anume acesta a învederat în declaraţia sa că pentru terenul din strada Stoianovici „s-a făcut o cerere înainte de arestarea celor doi inculpaţi”, deşi în realitate cererea a fost făcută la data de 01.08.2006 (deci după denunţurile formulate împotriva inculpaţilor şi după arestarea acestora) iar la data de 31.08.2006 a fost eliberat certificatul de urbanism nr.2012/24639 şi 26226 (depus la dosarul cauzei, la termenul de judecată din data de 11.06.2007). (…) Prin urmare, din probatoriu rezultă cu certitudine inexistenţa cererii pentru terenul din strada Stoianovici, cerere care contrar susţinerilor acuzării, nu constituia doar o simplă formalitate, deoarece în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare (…). Prin urmare, între martorul Popescu şi inculpatul Gutău nu au existat discuţii în legătură cu certificatul de urbanism pentru terenul situat în strada Gabriel Stoianovici. În acest context, practic inculpatul Gutău nu avea pentru ce să pretindă sau să primească bani sau alte foloase de la martorul Popescu nici direct nici indirect prin intermediul coinculpatului Dicu (lipsind cu desăvârşire actul determinat ce ar fi intrat în sfera atribuţiilor sale de serviciu). Prin urmare, în considerarea celor deja expuse, se desprinde concluzia certă că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului Gutău Mircia nu există”.

Scandalul de corupţie din magistratură a ajuns până la fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă. În calitate de preşedinte al Comisiei de Examinare, Ghiţă a făcut posibil, conform DNA, ca subiectele să ajungă la Sterian Guli, procurorul declarat câştigător pentru şefia Parchetului Capitalei, urmărit penal în aceeaşi cauza. Gabriela Ghiţă este acuzată de permiterea accesului la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Faptele sunt cu atât mai grave, cu cât la mijloc sunt vehiculate sume de zeci de mii de euro date drept „comision” pentru cumpărarea influenţei.

Învinuit este şi Dumitru Gheorghe, procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Acesta este acuzat de cumpărarea influenţei, în timp ce Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea, este urmărit penal pentru complicitate la aceeaşi infracţiune.

• Şefului Inspectoratului în Construcţii i s-a făcut poftă de renovări

Unul dintre cei mai mediatizaţi politicieni vâlceni din ultimii doi ani, în special în sens negativ, este consilierul municipal liberal Ion Nicolae. Dacă până acum ceva vreme îl compătimeam pe Nicolae pentru presa ostilă de care „beneficiază”, între timp mi-am dat seama că omul îşi merită pe deplin tratamentul. Din momentul în care a fost desemnat candidat al PNL pentru Primăria Râmnicului, Ion Nicolae a ţinut-o din gafă în gafă. Crezând că punctele de imagine pot fi obţinute uşor atacându-l pe primarul Mircia Gutău, liberalul a purces la treabă. Din nefericire, efectul a fost exact invers.

El nu a reuşit să crească în sondaje, mai mult, a ajuns în postura de a nu mai beneficia nici măcar de susţinerea propriilor colegi de partid. Răzbunător, Ion Nicolae a avut grijă ca cei care l-au criticat public să fie aspru pedepsiţi. În calitatea sa de şef al Inspectoratului în Construcţii, liberalul s-a năpustit asupra adversarilor săi. Pe de altă parte, atunci când i-a picat bine, Nicolae a luat partea prietenilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul blocurilor lui Crinu Popescu din Bujoreni. Mare amator de discursuri moralizatoare, Ion Nicolae este un fariseu prin definiţie. Deşi are un salariu modic, de bugetar aflat în fruntea unei instituţii, el a reuşit să acumuleze o avere care ar stârni invidia multor oameni de afaceri. Cu doar câteva sute de euro pe lună salariu, Nicolae a intrat în categoria liberalilor vâlceni avuţi. El deţine câteva terenuri situate în zone scumpe din municipiul Râmnicu Vâlcea sau din vecinătatea acestuia, printre care o suprafaţă de jumătate de hectar în comuna Vlădeşti. De departe însă, cea mai tare achiziţie a liberalului o reprezintă o casă aflată pe strada Ferdinand, în zona CPL, pe care acesta spune că a dat doar 40.000 de euro. Extrem de ciudat, pentru că un asemenea imobil nu poate fi achiziţionat la preţul pieţei pentru mai puţin de 100.000 euro. Dacă ar fi să credem ceea ce scrie în contractul de vânzare-cumpărare, ajungem la concluzia că Nicolae a făcut o super afacere, achiziţionând o casă în inima oraşului la preţul unei garsoniere. Trecând peste acest „amănunt”, trebuie să spunem un lucru: Ion Nicolae s-a apucat să-şi renoveze casa din zona CPL. Zilele trecute, am surprins câţiva muncitori în faţa casei, descărcând nisip pe trotuar. În câteva minute, trotuarul a fost umplut cu grămezi de nisip, făcând imposibil accesul pietonilor. Dacă orice alt cetăţean al Râmnicului ar fi făcut aşa ceva, cu siguranţă Ion Nicolae, în calitatea sa de inspector şef, i-ar fi aplicat o sancţiune aspră. Sau poate că amenda ar trebui acordată de inspectorii primăriei! Oricum, primarul Mircia Gutău a aflat despre acest exces al liberalului. Drept mărturie stau fotografiile pe care le-am realizat. Aşteptăm să vedem ce măsuri vor lua instituţiile statului.  O.H.

•  Laurenţiu Popa a fost demis de liberali din conducerea RAR Vâlcea pentru că le putea strica „ploile”. Pentru că ştie prea multe, el este în continuare ameninţat, hărţuit, terorizat de grangurii din Ministerul Transporturilor

Am spus de fiecare dată când am avut ocazia că PNL este un partid fără de care scena politică românească ar fi fost lipsită de culoare, de vlagă, dar şi că cei mai mulţi dintre liberali sunt oameni serioşi, buni profesionişti în ceea ce fac, ingenioşi oameni de afaceri, manageri iscusiţi. Din păcate, însă, pentru ei, organizaţia de la Vâlcea s-a transformat într-un SRL la comanda căruia se află mai mult personaje de teapa lui Ion Nicolae decât Emilian Frâncu, cel care de la o vreme a început să comită gafe în serie, să ia decizii pripite, să instaureze un soi de dictatură în filială, frică, să zbiere mai tot timpul prin sediu – la personalul tehnic, chiar şi la primarii PNL – semn că stresul, boala, situaţiile limită prin care trece îl depăşesc.

Între noi fie vorba, Frâncu a cedat nervos are nevoie de un concediu prelungit. Liberalii adevăraţi au încetat de ceva vreme să-l mai tragă de mânecă pe liderul judeţean atunci când bate toţi câmpii deodată, probabil pentru că s-au cam săturat şi ei de fiţele lui şi vor să-i pregătească ieşirea din prima linie a partidului. Să fiţi convinşi că liberalilor care cred cu adevărat în PNL şi în ideile acestei formaţiuni politice nu le pică bine atunci când văd că, în mai toate funcţiile de conducere de pe la instituţiile publice, superiorii lor pun pe fotolii călduţe de directori sau inspectori şefi, extraordinar de bine plătite, tot felul de măscărici şi incompetenţi. Să nu credeţi că liberalii din linia a doua, care aşteaptă cu nerăbdare să vină şi timpul lor, nu ştiu ce, unde, cât şi între cine se împarte. Am dat publicităţii o mulţime de astfel de exemple pentru cine a avut urechi să audă şi ochi să vadă. Şi mai avem destule (…). Promovările pe bază de plase, plicuri şi nepotisme, criticate în guvernarea PSD de liberali, sunt acum practici la ordinea zilei pentru unii granguri PNL, numai că de data asta fenomenul a luat amploare.

Cristi Preoteasa, numit director pentru că e controlabil şi nepot de secretar de stat

Aceşti guşaţi cu cefe late încă mai speră că le va ieşi planul privind acapararea presei vâlcene, încă mai speră că ne vor pune pumnul în gură şi vor mai avea ocazia să se înfrupte nestingheriţi din buzunarul şi aşa sărăcăcios al statului. Să nu credeţi că am uitat cum s-au făcut numirile la APIA, Direcţia Apelor, la Vamă, Protecţia Mediului, RAR şi alte instituţii în care se manevrează mulţi cocari. Ce nu înţelegem noi, însă, este nesimţirea celor aşezaţi de Frâncu şi ai lui la masa cu bucate a statului. De exemplu, nu am reuşit încă să pricepem ce zburdă agale prin mintea lui Ovidiu Crăpătureanu, client mai vechi de-al nostru (exact! personajul cu probleme la mansardă – lucru pe care l-am dovedit cu acte – numit de ministrul Orban director general la RAR) atunci când îşi terorizează colegii de la Vâlcea. Cel mai hulit „out-sider” rămâne Laurenţiu Popa, fostul şef al RAR Vâlcea, care deşi a fost înlăturat din funcţie de vreo câteva luni, pentru ca ciolanul să se împartă fără ca cineva să facă gălăgie, este în continuare hărţuit de superiorii liberali. Vă readucem aminte că noul şef al instituţiei este Cristi Preoteasa, nepotul doamnei Preoteasa, liberală transformată peste noapte din simplă, chiar foarte simplă, modestă profesoară – în secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Fără să aibă pregătire de specialitate, fără să aibă nicio legătură cu acest domeniu, nepotul, paralel cu prea multe lucruri pe acest pământ, a fost adus de la ACCF şi pus mare şef la RAR Vâlcea. ACCF este firma despre care Frâncu, fără să ştie ce va urma, a spus multe lucruri pe care acum le regretă. Şeful PNL Vâlcea a lansat acuze grele la adresa firmei ACCF, unde Preoteasa era director, pomenind de afacerile gri ale acesteia cu statul, controversatul contract de la Goranu, miliardele risipite şi vanele furate. Acest Cristi Preoteasa, este, aşadar, un om controlabil, uşor de adus pe „calea cea bună” în cazul în care vreodată mişcă în front. Tot ce trebuie făcut este să i se arate pisica şi oricând se transformă într-un bun executant. Probabil că figura asta nu a mers cu Laurenţiu Popa, mărăcinele din coasta aranjorilor de la RAR, în frunte cu Crăpătureanu. Preoteasa este, în schimb, un om subţire, ieftinache, care tot timpul are nevoie de bani, fie ei şi puţini, care rămâne cu o jumătate de normă şi la ACCF, tot ca să mai ciugulească şi de acolo câte ceva.

Unii nu se mai satură

Laurenţiu Popa ar fi putut, par example, să îl tragă de moţ pe Crăpătureanu pentru câteva businessuri care nu miros prea bine, ba din contră, put groaznic. Ori să întrebe: cum s-a făcut ca RAR Vâlcea să cumpere pentru a-şi construi sediu un teren dosit, în zona Râureni, pe Depozitelor, când putea să ia în altă parte, undeva mai la vedere şi mai ieftin? Cum se face că acelaşi teren, în suprafaţă de aproape 10 mii de metri pătraţi, i-a aparţinut, la un moment dat, chiar directorului general al RAR – Ovidiu Crăpătureanu? Să fie incompatibilitate? Puşcăriabilitate? Cât i-a ieşit intermediarului, Trustul 4? Dar celorlalţi?
Într-adevăr, prea multe întrebări. Laurenţiu Popa nu mai putea fi ţinut nici măcar un minut director la RAR Vâlcea. Oricine ştia mai puţin decât el era mai „bun”, iar Cristi Preoteasa, cercetat în câteva afaficuri nasoale, era omul „perfect” pentru acest job.
Dar pseudo-liberalii din RAR nu se potolesc nici după ce l-au demis pe Laurenţiu Popa, cel mai şcolit om din RAR Vâlcea, cel mai potrivit pentru funcţia de director, având în vedere nu numai cele 4 facultăţi absolvite, un masterat şi un doctorat în economie, ci şi vechimea sa în această instituţie, pe care a condus-o foarte bine, potrivit spuselor colegilor săi. Pseudo-liberalii din RAR i-au pus gând rău şi vor să scape de el cu orice preţ, pentru că ştie prea multe şi pesemne că s-a cam săturat să tacă. Aproape zilnic, Popa este tachinat de grangurii de la RAR, care îl controlează, îl cheamă tot mai des la raport, îl iau peste picior, îl sună, îl ameninţă că-l lasă fără serviciu, îi spun că-l aduc la sapă de lemn şi câte şi mai câte. Dacă aceasta este politică liberală atunci îi invităm pe Preoteasa, Crăpătureanu, chiar şi pe Frâncu, protectorul lor suprem, să-şi dea demisiile şi să cânte la altă masă povestea cu reforma administrativă, performanţele actualei puteri ş.a.m.d.! Aţi ajuns la putere, v-aţi îndopat timp de trei ani fără ca cineva să vă jeneze în vreun fel, aţi pus incompetenţi să conducă, v-aţi îndesat guşile şi burtihanurile (…). Ajungă-vă!  E.D.