Scandalul creat în jurul moşiei Lahovary este departe de a fi încheiat. După ce a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a încercat să explice acest caz, subprefectul Anuţa Handolescu a luat decizia de a-i cere prefectului Radu Renga acţionarea în instanţă a moştenitorilor boierului Lahovary, dar şi a mai multor comisii de aplicare a legilor fondului funciar.

Prefectul, sfătuit să tranşeze cazul la tribunal

Zilele trecute, Anuţa Handolescu i-a înaintat prefectului Radu Renga un raport pe marginea cazului Lahovary, însoţit şi de o propunere extrem de interesantă.

Mai exact, subprefectul crede că Renga ar trebui să acţioneze în instanţă comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar din Budeşti şi Râmnicu Vâlcea, precum şi Comisia Judeţeană, pentru o diferenţă de câteva hectare care nu se regăseşte în acte, dar care este totuşi solicitată. De asemenea, pe „lista neagră” se mai află şi moştenitorii lui Lahovary. Vă reamintim că Anuţa Handolescu a fost reclamată la DNA în urmă cu doi ani, deşi, potrivit declaraţiilor sale, nu avea nicio legătură cu acest caz. De altfel, după mai multe audieri, subprefectul de Vâlcea a primit NUP din partea procurorilor DNA. Interesant este şi faptul că avocatul lui Lavovary nu este nimeni altul decât Anca Ungureanu, soţia fostului deputat Petre Ungureanu, viitor subprefect de Vâlcea.

Istoric

Potrivit raportului întocmit de subprefectul Handolescu, în anul 1945, boierul vâlcean Dimitrie Lahovary deţine 81 de hectare în moşia Budeşti-Argeş, formată dintr-o luncă (45 ha), un deal (28 ha) şi un conac (8 ha). În data de 29 iunie a acelui an, în aplicarea Reformei Agrare, Dimitrie Lahovary depune declaraţia de cedare a suprafeţei de 45 ha, rezervându-şi spre folosinţă terenul care cuprindea dealul şi conacul.
60 de ani mai târziu, urmaşul boierului, Andre Paul Constantin Lahovary solicită, în conformitate cu prevederile legilor 18/1991, 1/2000 şi 247/2005, reconstituiri succesive de drepturi de proprietate şi este validat de către Comisia Locală Budeşti astfel: titlul de proprietate nr.2023/25746 (Livada) din 24 decembrie 2002 – 19,63 ha în localitatea Budeşti şi titlul nr.2093/2003 – 4,23 ha, tot în Budeşti.
Aceasta, cu toate că potrivit Legii nr.1/2000, modificată prin Legea nr.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren agricol se face în limita a 50 hectare. Acceptând existenţa dreptului de a se reconstitui solicitantului suprafaţa maximă admisă de legiuitor, Constantin Lahovary ar mai fi avut dreptul de a i se restitui suprafaţa de 11,64 ha teren agricol.
Prin cererea nr.22/09/05, urmaşul lui Lahovary solicita Comisiei Locale Budeşti reconstituirea proprietăţii până la incidenţa suprafeţei legale de 50 ha. În urma cererii se emite titlul de proprietate nr.16/2006 în suprafaţă de 14,5 ha, situat pe teritoriul comunei Budeşti. Diferenţa de teren retrocedabil, în conformitate cu Legea nr.247/2005 este de 11,46 ha. Prin adresa nr.3489/2006, Primăria Budeşti transferă soluţionarea solicitării de retrocedare a diferenţei de teren agricol de 11,46 ha şi a celor 6,1 ha de pădure către comisia locală a Râmnicului, pe motivul că vechiul amplasament solicitat se găseşte pe teritoriul municipiului, în urma lucrărilor de amenajare a râului Olt. În această solicitare apare pentru prima dată existenţa unei proprietăţi de categoria de folosinţă „pădure”, inexistentă, de altfel, în actele de proprietate ale solicitantului. În data de 29 septembrie 2006, comisia locală de fond funciar Rm. Vâlcea este somată, prin avocat, să ia în discuţie solicitarea de retrocedare a terenului formulată de către Constantin Lahovary. Drept urmare, pe 19 ianuarie 2007, primăria comunică solicitantului respingerea cererii, motivându-şi decizia prin neidentificarea prealabilă a amplasamentului. Conform prevederilor legale, Lahovary contestă la Comisia Judeţeană de Fond Funciar hotărârea Comisiei Locale iar la data de 29 martie 2007, prin hotărârea nr.269, se respinge contestaţia solicitantului conform propunerilor făcute de Comisia Locală Rm. Vâlcea. Mai departe, urmaşul boierului contestă în instanţă hotărârea Comisiei Judeţene iar pentru a dovedi amplasamentul, precum şi categoriile de folosinţă a terenului, comandă o expertiză. Această expertiză judiciară, realizată în baza adeverinţei emise de Primăria Budeşti care priveşte suprafaţa de 11,64 ha teren agricol şi 6,1 ha pădure, identifică amplasamentul solicitat în punctul Ostroveni. Pe 22 iunie 2007, instanţa decide anularea hotărârii nr.269/2007 emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi dispune reconstituirea terenului în natură.
Dat fiind faptul că la dosarul cauzei, Comisia Judeţeană nu deţinea probe suplimentare şi că pe rolul instanţei Judecătoriei Rm. Vâlcea se mai afla un dosar cu acelaşi obiect în care solicitantul se judeca cu Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar din cadrul Primăriei Râmnicului – acţiune deschisă în paralel cu cea a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, hotărârea comunicată de către instanţă nu mai este atacată cu recurs de către juriştii Comisiei Judeţene. La data de 17 septembrie 2007, prin sentinţa civilă nr.4511, Comisia Locală Rm. Vâlcea este obligată la reconstituirea suprafeţei de 17,74 hectare. Comunicarea hotărârii judecătoreşti la sfârşitul lunii septembrie 2007, precum creării de tensiuni în viaţa publică a judeţului prin aplicarea celor două hotărâri, printr-o adresă din luna octombrie 2007, Comisia Locală Rm. Vâlcea comunică Comisiei Judeţene o serie de înscrisuri „descoperite întâmplător” pentru a se promova o cerere de revizuire a procesului, fapt care se şi întâmplă. În paralel cu cererea de revizuire, Comisia Locală atacă în recurs hotărârea emisă în septembrie de Judecătoria Râmnicului iar la data de 23 noiembrie 2007, Tribunalul Vâlcea respinge acţiunea prin hotărâre irevocabilă. Se dispune astfel, definitiv şi revocabil, reconstituirea suprafeţei de 17,74 ha în zona Ostroveni în favoarea lui Constantin Lahovary. Cererea de revizuire a dosarului se soluţionează în data de 14 ianuarie 2008 prin respingere iar Comisia Judeţeană înaintează recurs, respins şi el pe 13 mai 2008. Concluzia: hotărârile judecătoreşti pronunţate în favoarea lui Lahovary rămân valabile, urmând a i se reconstitui suprafaţa de 17,64 ha.

Acţiunea Romsilva, respinsă

După pierderea proceselor, Comisia Judeţeană ia decizia ca Romsilva să-l acţioneze în instanţă pe Lahovary, de acelaşi tratament urmând a avea parte şi Comisia Judeţeană şi Comisia Locală, dorindu-se constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de punere în posesie pe amplasamentul solicitat. În acest proces, Comisia Judeţeană este de acord cu solicitarea Romsilva şi solicită expertiză judiciară pentru a se demonstra nesuprapunerea suprafeţelor disputate. Reprezentantul Comisiei Locale Râmnicu Vâlcea este de acord cu cele susţinute de apărătorul pârâtului şi solicită respingerea cerererii promovate de Romsilva. Prin sentinţa civilă nr.2058/2008 se respinge plângerea Romsilva la care s-a aliat şi Comisia Judeţeană, de aceeaşi răspuns având parte şi recursul. În octombrie 2008, Romsilva deschide un nou proces, însă în luna februarie a acestui an Judecătoria Râmnicului respinge acţiunea.
Octavian HERŢA

E FOAME DE BANI, BĂIEŢI!

Amatorii de chilipiruri imobiliare nu dau doi bani pe criza mondială. Mai mult decât atât, crocodilii latifundiari nu se dau în lături să muşte hălci de neam prost chiar din trupurile de teren aparţinând statului român. Şi cum judeţul Vâlcea nu putea face excepţie de la marele jaf naţional, s-au găsit vreo câţiva şmecheri locali care să dea atacul la patrimoniul imobiliar al Staţiunii de Cercetări Pomicole, existent atât în Bujoreni, cât şi în Căzăneşti. Prin diverse tertipuri, antedatând anumite hotărâri de guvern, poftitorii de euroi nemunciţi au fost la un pas de a pune mâna pe câteva zeci de hectare aparţinând staţiunii pentru a construi acolo cartiere rezidenţiale. Se pare că de această afacere nu este străin nici omul de afaceri Dumitru Crăciunescu, acesta concesionând o suprafaţă importantă de teren.

Întâmplarea a făcut că preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea este un specialist în agricultură, cu o anume sensibilitate faţă de tentativele de fraudă din acest domeniu. Sesizând amuşinarea din jurul staţiunii, Cîlea a realizat pericolul şi a sesizat imediat Ministerul Agriculturii. „Staţiunea Pomicolă are în prezent o suprafaţă de 424 de hectare, din care, în conformitate cu anexa nr.4 din Legea Cercetării, s-a propus să-i rămână 148 de hectare. Pentru această suprafaţă, nu ştiu prin ce măsuri luate de vechea putere – inclusiv conducerea Prefecturii se pare că este amestecată, s-au făcut propuneri – în special pentru trupul de la Bujoreni, în suprafaţă de 38 de hectare şi trupul de la Căzăneşti, să fie restituite proprietarilor de teren. Este important de spus că pe trupul de la Bujoreni este amplasată colecţia naţională de soiuri pomicole, singura din ţară. L-am anunţat imediat pe ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, dânsul l-a atenţionat pe domnul Davidoiu – şeful Corpului de Control, acesta l-a sunat imediat pe domnul vicepreşedinte al ADS-ului, Marian Radu, care, la rândul său, m-a suna în 5 minute pentru a mă anunţa că-mi trimite o echipă la faţa locului. După verificarea situaţiei, ministrul a dispus să nu se mai facă nicio mişcare pe cele două trupuri. Aceeaşi situaţie este şi la Drăgăşani, Staţiunea Viticolă de aici rămânând cu 38 de hectare. Cu ajutorul parlamentarilor noştri, vom încerca să rezolvăm cazul staţiunilor de cercetare, după data de 3 februarie”, a declarat Ion Cîlea.  O.H. 

Zilele trecute, Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea a finalizat raportul de control cu privire la situaţia conflictuală de la VTV. În urmă cu o lună şi jumătate, mai bine de 25 de salariaţi ai televiziunii patronate de Maria Tudor depuneau o sesizare la ITM, prin care reclamau abuzurile la care au fost supuşi de conducerea staţiei, cel mai important dintre acestea fiind interzicerea accesului acestora în sediul postului. Printre altele, jurnaliştii îi cereau inspectorului şef Ion Nicolăescu să dispună o verificare amănunţită a modului în care le-au fost încheiate contractele de muncă. În urma verificării, inspectorii ITM au constatat că jurnaliştii de la VTV au contracte individuale de muncă pe două firme – SC Infoservice SRL şi SC Media Trust SRL, controlate de apropiaţi ai familiei Tudor. Au fost depistate neconformităţi în domeniul relaţiilor de muncă, patronatul fiind somat să aplice o serie de măsuri.

 Astfel, conducerea VTV va trebui să prezinte dovezi privind achitarea drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2008, pentru toţi angajaţii (în cazul Media Trust) şi perioadei octombrie-decembrie 2008 (pentru Infoservice), precum şi privind compensarea în bani a concediilor de odihnă neefectuate, pentru salariaţii care au încetat activitatea în decembrie. De asemenea, patronatul Infoservice SRL va trebui să prezinte cererile scrise din partea salariaţilor care au solicitat învoiri sau concedii fără plată pentru perioada ianuarie-noiembrie 2008. Nu în ultimul rând, ITM a cerut clarificarea situaţiei juridice în ceea ce priveşte raporturile de muncă pentru salariaţii care au mai prestat activităţi la Infoservice. Pentru neregulile constatate, ITM a aplicat celor două societăţi comerciale mai multe amenzi în cuantum de câteva zeci de milioane de lei.
Octavian HERŢA

PENAL. Afacerist vâlcean trimis în judecată de DNA

Liberalul de tristă amintire, Aristin Dumitrescu, riscă să înfunde puşcăria după ce a făcut o serie de afaceri cu iz penal. Mai exact, Dumitrescu a încercat să păcălească Uniunea Europeană, având ca scop obţinerea de fonduri în mod ilicit. Mai mult decât atât, „afaceristul” a încercat să schimbe destinaţia fondurilor europene. Recent, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Aristin Dumitrescu, cel care administrează firma Unirea Invest, întrucât acesta a folosit şi prezentat documente false în dorinţa de a obţine ilegal fonduri din bugetul Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori în numele lor. De asemenea, inculpatul Aristin Dumitrescu este acuzat de schimbarea destinaţiei fondurilor europene, de fals intelectual şi uz de fals, evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul DNA, în cursul anului 2002, între Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (A.D.R. – S.V. Oltenia) şi SC Unirea Invest SRL Rm.Vâlcea s-a încheiat un contract finanţat cu fonduri PHARE ce are ca obiect implementare proiectului „Dezvoltarea activităţii firmei prin efectuarea de lucrări de cadastru, geodezie, cartografie”. În acest context, în perioada 18 iunie 2003 – 6 octombrie 2004, inculpatul Dumitrescu Aristin, în calitate de administrator şi asociat unic al SC Unirea Invest SRL, a confirmat fictiv primirea unor bunuri (staţii de emisie-recepţie, sisteme de calcul, staţie totală, prisme şi jaloane, etc.) care ar fi trebuit aprovizionate în cadrul proiectului, semnând în fals patru facturi fiscale. Totodată, inculpatul a dispus plata contravalorii acestor bunuri şi a evidenţiat, în fals, în documentele contabile ale firmei sale, recepţia acestor mărfuri. Cu ocazia depunerii cererii de plată a fondurilor nerambursabile la ADR – S.V. Oltenia, în luna septembrie 2004, inculpatul Dumitrescu Aristin a anexat un raport tehnic în care a consemnat, în mod nereal, că firma beneficiară a proiectului a achiziţionat bunurile menţionate mai sus şi că a achitat contravaloarea acestora. Prin această modalitate, inculpatul a creat aparenţa împrejurării că proiectul a fost finalizat şi că s-au atins toate obiectivele. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 64.065,16 lei, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă încasată necuvenit de către SC Unirea Invest SRL. Prin înregistrarea în mod nejustificat în evidenţa contabilă a societăţii de documente fiscale privind staţia totală cu prisme şi jaloane a produs un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în cuantum de 37.878 lei lei. Pentru recuperarea acestui prejudiciu, procurorii au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului. Prezentul dosar s-a constituit ca urmare a unei sesizări a Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF) din cadrul Guvernului României. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Rm. Vâlcea.
Octavian HERŢA

De-a lungul vremii, pe lângă oamenii de valoare promovaţi în funcţii importante, PNL Vâlcea a făcut şi gafe colosale, ajutând inşi controversaţi să pună mâna pe posturi cheie în instituţiile statului, pentru a se îmbogăţi şi mai mult. Unul dintre personajele controversate ajunse pe cai mari pe seama politicii liberale este şi Ovidiu Crăpătureanu, ins putred de bogat, cu grave probleme de imagine, despre care Arena Vâlceană a scris în mai multe rânduri. Înfipt în fruntea RAR la începutul anului trecut, Crăpătureanu a continuat să facă şi mai mulţi bani. Nu ar fi nimic rău în asta, dacă trecutul său nu ar fi dintre cele mai dubioase. În speranţa că PNL nu va mai repeta greşelile făcute în acest mandat, vă prezentăm o dovadă cu nu aberăm deloc atunci când îl criticăm pe unul dintre adevăraţii baroni ai Vâlcii. (Octavian HERŢA)

În anul 2004, în urma numeroaselor sesizări primite, Prefectura Vâlcea demarează un amplu control asupra faptelor de care era acuzat Ovidiu Crăpătureanu, pe atunci şef al ARR la nivel de judeţ. Raportul rezultat în urma acestei verificări, semnat de prefectul Aurel Vlădoiu, a fost trimis şi ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din acea vreme, Miron Mitrea. Iată ce se arată în acel raport: „Revenim din nou la adresele noastre, prin care vă solicităm verificarea şi abuzurile săvârşite de către domnul Crăpătureanu Ovidiu, şeful Agenţiei Vâlcea a Autorităţii Rutiere Române, sesizate Prefecturii Vâlcea de către SC Matdan Service SRL şi SC Bus-Trans SRL şi, ulterior, de un grup de foşti salariaţi ai societăţii Transvil SA Valcea şi de presa locală, care ne acuză că nu ne implicăm în rezolvarea acestui caz.
Cu respect, vă aducem la cunoştinţă că din verificarea documentelor care ne-au fost puse la dispoziţie, se confirmă marea majoritate a aspectelor sesizate şi anume:
• Există incompatibilităţi şi conflicte de interese între funcţia de şef al Agenţiei Rutiere Române şi activitatea societăţilor sale familiale SC Pendco SRL şi SC Transvil SA pe care le privilegiază în mod evident.
• Controlează şi coordonează cu încă 2 angajaţi ai ARR Vâlcea activitatea unei societăţi de pregătire şi perfecţionare a personalului din transporturi, care are sediul închiriat în incinta firmei Pendco SRL, al cărui unic acţionar este mama sa în vârstă de 70 de ani.
• Nu respectă hotărârile judecătoreşti date în favoarea firmelor reclamante
• A anulat în mod abuziv licenţa de transport deţinută de firmele Matdan SRL şi Bus-Trans SRL pentru traseul RM. Vâlcea-Mangalia, în plin sezon estival.
• A dispus înfiinţarea în mod ilegal, în contradicţie cu hotărârile judecătoreşti, a traseului Cozia-Drăgăşani, pentru a favoriza firma Antares Transport SRL, prin decalarea orarului de transport cu 10 minute înaintea curselor existente ale formelor Matdan SRL şi Bus-Trans SRL, deţinătoare de drept a licenţelor de transport pe această rută.
•A implicat ARR Vâlcea în medierea unui litigiu comercial între cele două societăţi deţinătoare de licenţă de transport şi firma favorizată, SC Antares Transport SRL.
• Refuză în mod sistematic să acorde licenţă de execuţie pentru autogara Zăvoi a firmei Matdan SRL, cu toate că există hotărâre judecătorească ce obligă ARR Vâlcea să elibereze acest document.
• Şicanează permanent cele două societăţi pentru faptul că au refuzat să mai facă alimentarea cu combustibil de la staţiile Pendco proprietatea familiei sale.
Din datele şi informaţiile pe care le deţinem, rezultă clar că şeful Agenţiei Vâlcea, Crăpătureanu Ovidiu, abuzează de funcţia sa pentru a favoriza firmele familiei sale şi SC Antares Transport SRL, încercând prin toate mijloacele să elimine firmele concurente ale acestora, cum este cazul SC Matdan SRL şi SC Bus Trans SRL.
În spiritul respectului faţă de lege, care trebuie să fie egală pentru toţi, vă propunem, domnule ministru, să dispuneţi suspendarea din funcţia de şef al Agenţiei ARR Vâlcea a domnului Crăpătureanu Ovidiu şi să numiţi o altă echipă de control care împreună cu organele specializate ale Prefecturii şi Consiliului Judeţean Vâlcea să efectueze o verificare corectă şi competentă asupra activităţii acestuia şi a Agenţiei ARR Vâlcea”.

Fiţuica made in Tibi Pîrnău & Traian Guminski continuă să copieze cu nonşalanţă articole din Arena, ceea ce înseamnă că cel târziu după alegerile parlamentare profesioniştii în „copy” şi „paste” vor fi obligaţi să dea explicaţii în faţa procurorilor şi judecătorilor pentru zecile, poate chiar sutele de articole preluate ilegal de la noi. Unul dintre articole reproduse joi în fiţuica pe care, repetăm, o considerăm „ruşinea presei vâlcene”, apăruse cu câteva zile înainte în Arena şi relata câteva aspecte legate de campania electorală a PSD în colegiul Bălceşti. Colegi de breaslă ne-au semnalat că şi alte materiale concepute şi documentate de jurnaliştii noştri au apărut ulterior, cu mici modificări, sub semnăturile celor care se laudă că dau ora exactă în presa vâlceană.

Este şi cazul ştirii intitulată „Tentativă eşuată de demitere a viceprimarului din Drăgăşani” publicat pe www.arenavalceana.ro în data de 14 octombrie şi preluată de fiţuică după aproape o săptămână. Sigur, exemplele ar putea continua, dar promitem că vă vom destinde cu fiecare caz în parte în momentul în care vom avea timp să demarăm cel mai mare proces de plagiat din istoria Vâlcii. Cineva ne spunea că nu ar trebui să ne mire apucăturile fiţuicarilor cu pretenţii de mari jurnalişti (sanchi!), având în vedere caracterul lor. Dar, după cum spuneam şi cu alte ocazii, atât îi duce mintea pe aceşti indivizi. Să nu uităm că toţi cei care le-au pus o pâine pe masă, la un moment dat, au devenit ţinte pentru aceşti tiriplici din presa vâlceană. I s-a întâmplat lui Dumitru Persu, aceeaşi soartă a avut-o şi Mircea Perpelea, iar acum în gura lor a intrat şi Aurel Vlădoiu, pentru că cineva le-a dat probabil mai mult. Jenant mod de a face presă!

• Propunem să începem acest proces cu fiţuica made in Pîrnău & Guminski!
• Vă delectăm şi cu un document interesant, autentic, nu făcătură, nu închipuire, care arată preocupările scribălăilor: plângerea penală pentru şantaj, formulată de Petre Ungureanu

În viaţă, pot tolera multe, însă, niciodată nu voi accepta ca o fiţuică în doi scribălăi specializaţi la serale să mă înjure la ordin politic sau pentru că aşa li s-a năzărit lor. Şi, de aceea, vreau să lămuresc câteva lucruri.

În primul rând, nu-mi va fi niciodată ruşine pentru faptul că, în perioada în care eram student la Facultatea de Matematică şi Informatică din Craiova, vara, lucram la o fabrică sau într-un magazin. Deci, mi se pare penibil să fiu atacat pe tema asta. Pur şi simplu, am preferat ca timpul să nu treacă inutil pe lângă mine şi nu mi se pare deloc deplasat că un student munceşte în vacanţe, ba din contră, e de apreciat şi dacă dă cu sapa, rindeaua, cu ce poate, şi dacă are noroc şi pile să găsească un loc muncă pe domeniul în care se şcoleşte. Am muncit cinstit şi nimeni nu a avut niciodată ce să îmi reproşeze. Grav este că, la Vâlcea, există şi oameni care îşi câştigă existenţa din presă fără să ştie ce înseamnă munca. Oameni care, de când îi ştiu, stau agăţaţi de izmenele unor politicieni şi ling după ei. Indivizi pentru care şi scrisul pare un chin, aşa că, după birouri, s-au specializat în „copy” şi „paste” din ziarele făcute cu trudă şi corect.

Pe şarpe, când îl doare capul, îţi iese în cale

Aşa au ajuns nişte mâncători de seminţe, slugarnici şi cu puţină şcoală, să cumuleze averi, maşini, case şi proprietăţi, într-o perioadă relativ scurtă. Intrând în presă, trăind pe spinarea altora, furând munca altora, servind interesele unor grupuri, evitând să facă angajări, pentru că asta ar fi însemnat taxe, impozite şi multe alte cheltuieli. Pentru ei, a fost mai simplu să slujească, să plagieze şi să-şi rezume eforturile la punerea în scenă a unor comenzi – după cum ei înşişi le numesc – „infecte”. S-au îmbogăţit. Să fie sănătoşi, dar şi discreţi, să nu dea cu băţul în baltă, pentru că tot ei se vor stropi! Ca să o spun mai plastic, sunt tocmai genul de oameni intraţi până la gât în rahat şi în jurul cărora a început să pută zdravăn.

Cine vorbeşte de moralitate şi averi nejustificate

Alerg în tot judeţul, de dimineaţa până seara, adesea mai mult decât 3 redacţii la un loc. Deşi lucrez în presă de vreo şapte ani, nu mi-am cumpărat apartament cu banii jos, maşina este şi ea luată în leasing, deci pentru totul plătesc rate. Şi nu mi-e ruşine pentru asta, deoarece pot oricând să mă uit în ochii oricui şi să-i spun ce gândesc, fără reţineri sau teamă. Lor, în schimb, ar trebui să le fie ruşine şi ştiu exact la ce mă refer! Sincer, mă şi apucă râsul când îi aud lăudându-se că ei dau cu mafioţii de pământ (sanchi!). Ăştia nu se numesc ziarişti, ci altfel… De fapt, ei nu sunt decât unii dintre cei care încearcă să-i intimideze pe jurnaliştii ce se încumetă să-i lovească într-adevăr pe „baronii” Vâlcii. Aceasta pare să fie principala lor preocupare. Dar, sigur, ce autoritate să aibă cuvântul unuia ca Tibi Pîrnău, care acum câţiva ani, vorba aceea, nu avea un ac, iar acum, vezi Doamne, e mare miliardar? ZERO! Cum a făcut bani acest tiriplici care s-a chinuit inutil să intre şi el la o facultate de stat? Cum îşi justifică averea? Prin ce metode a dobândit-o? Cât tupeu să fie pe acest individ să facă mare tam-tam pentru că un om – despre care ştie că nu fură şi are principii – că şi-a făcut un credit pentru a-şi lua o locuinţă? Ori să publice numerele de conturi luate de pe site-ul băncii care a acordat împrumutul ca şi când asta ar fi cine ştie ce grozăvie? În definitiv, de ce oamenii de afaceri care se consideră oneşti, clasa politică, mass-media tolerează o presă de genul celei promovată de Pîrnău, trepăduşul care prin 2001-2003 chiţăia de foame şi se ruga de Dumitru Persu, Mircea Perpelea şi Aurel Vlădoiu să-i pună ceva pe masă? De ce este finanţată „presa” făcută de personaje de teapa lui şi a lui Guminski? De cât timp au nevoie procurorii pentru a soluţiona plângerile pentru şantaj formulate împotriva fiţuicii lor de Petre Ungureanu, Nicu Spriridon şi cine ştie câţi alţii? Şi am mai avea o mie de astfel de întrebări, ale căror răspunsuri cu siguranţă v-ar convinge că şi presa ar trebui curăţată, nu doar clasa politică. Poate că niciuna dintre acestea nu-şi va mai avea, însă, rostul după ce Ion Tudor va afla că „fidelul” său Tibi se întâlneşte aproape în fiecare zi cu Dacian Vlădoiu, poate singurul său prieten şi confident din acest univers, alături de care pune ţara la cale. În detrimentul cui? Asta veţi afla în curând. Vă promit!
Eduard Dulăcioiu

• Cei doi trepăduşi din presa vâlceană uită cine le-a pus o pâine pe masă şi-i înjură pe politicienii care, cu ani în urmă, i-au scos din foame
• Dumitru Persu, unul oamenii care i-au plătit lui Pîrnău taxele la facultate, este împroşcat cu noroi în cea mai jalnică fiţuică din mass-media locală 
• Plagiatorii ziarului Arena Vâlceană îşi dau impresii de mari ziarişti, deşi s-au specializat în copierea articolelor noastre

Într-una dintre cele mai jalnice publicaţii din acest judeţ, condusă şi realizată de Tiberiu Pîrnău şi Traian Guminski, pentru că jurnaliştii serioşi au ajuns la concluzia că e bine să nu aibă de-a face cu ei, au apărut de-a lungul timpului nenumărate mizerii, unele dintre acestea fiind îndreptate împotriva noastră. Am trecut de multe ori cu vederea peste răutăţile lor, deşi oricând aveam posibilitatea să le scurtăm periplul în presă. Numai pentru faptul că obişnuiesc că ne copieze articolele, puteam foarte uşor să le întocmim un dosar pentru plagiat şi probabil că în curând vor şi primi primele citaţii pe această chestiune.

Zilele trecute, cele două ruşini ale presei vâlcene au făcut din nou greşeala de a ne muşca de părţile dorsale şi, ca de obicei, le răspundem. Să începem reamintind pe scurt cine sunt aceşti indivizi. Guminski, un neterminat din mai toate punctele de vedere, are la activ mai multe plângeri pentru şantaj, ultima, dacă nu mă înşeală memoria, fiind formulată de avocatul Petre Ungureanu. Scrie articole la comandă, e şpăgar, pentru 2-3 sute de mii – cum el însuşi se laudă prin bodegile pe care le frecventează – fiind în stare să calce în picioare pe oricine. Are tupeul de a face caz în publicaţia sa despre principii şi moralitate, deşi se ştie foarte bine că acest personaj este un paria al societăţii. Dar, sigur, el rămâne executantul. Pe Pîrnău îl cunosc de pe vremea când era subordonatul lui Mircea Perpelea, fost prefect de Vâlcea. Îmi furniza informaţii „de rău” despre şeful său, iar eu îl „răsplăteam” cu sucuri şi sandvişuri, pentru că la timpul respectiv avea o situaţie mai delicată, pe care totuşi nu aş vrea încă să o comentez prea mult. L-aş pune într-o situaţie extrem de jenantă… Atât l-a dus pe el mintea, să-i toarne pe cei care îi dădeau de mâncare. În 2003, în funcţia de prefect a fost instalat Aurel Vlădoiu şi la fel a procedat şi în cazul acestuia. Numai că atunci, pare-mi-se, s-a ridicat „cota” la două sucuri şi un pateu. Nu m-a interesat niciodată de ce îşi toarnă şefii, pe oamenii care îi puneau o pâine pe masă. Îmi aduc aminte că, având puţină şcoală (asta apropo de cine şi câte cărţi a citit), lui Dumitru Persu, un alt binefăcător al acestui paraplici, i-a fost destul de greu să-i găsească post la Prefectură. Acesta este adevărul! După ce Pîrnău a fost dat afară de la un ziar local, unde se specializase în lins pantofii pesediştilor, Dumitru Persu, rugat insistent să nu-l lase pe drumuri pe individ, a făcut tot posibilul să-i găsească un loc de muncă la Prefectură. În semn de „recunoştinţă”, câţiva ani mai târziu, Pîrnău loveşte mişeleşte familia lui Dumitru Persu, cel care îl adunase de pe stradă şi îi plătea, prin intermediul Fundaţiei „Alexandru Ioan Cuza”, inclusiv taxele la facultate. Tot în ideea de a-l face din nimic om. Perpelea, Vlădoiu şi Persu sunt doar trei dintre oamenii cărora le-a fost milă de Pîrnău, l-au ajutat, iar apoi au fost călcaţi în picioare de acest personaj care se dă mare ziarist, deşi scrie cu picioarele şi are, la fel ca tovarăşul său de fapte, Guminski, mari probleme cu formularea frazelor sau găsirea altor cuvinte în afara celor existente deja în subţirelul său vocabular. Am uitat să vă mai spun că Pîrnău a ajuns director de fiţuică după ce Aurel Vlădoiu a plecat de la Prefectură. Rămas pe dinafară, cu foamea în gât şi fără perspective, s-a milogit de primvicepreşedintele pesedist să-l ajute să deschidă un ziar, promiţându-i că acesta va fi 100 % cu PSD. Aurel Vlădoiu a căzut în capcană, i-a pus la dispoziţie bani, relaţii, tot. Trepăduşul au uitat însă pe parcurs cui şi ce datorează, iar la un moment dat, a început să arunce cu noroi în aproape toţi liderii PSD. Evident, Aurel Vlădoiu a scăpat din mână fiţuica şi a avut puternic de tras din cauza asta, grupul lui Ion Cîlea fiind hotărât de câteva ori să-l excludă din PSD. Până acum, Aurel Vlădoiu a reuşit să reziste nenumăratelor lovituri încasate de la partid din cauza fiţuicii. Alţii nu au avut norocul lui şi, judecând după tot ceea ce s-a întâmplat în trecut, tare ne e teamă ca nu cumva aceia care l-au ţinut sau îl ţin în braţe pe Pîrnău să sfârşească prost. Pentru că tuturor le-a făcut deservicii şi le-a purtat ghinion.  E.D.

• În traducere, acest lucru presupune că doar MATDAN poate opera pe această rută

Disputele dintre firmele MatDan şi Antares pe marginea subiectului privind transportul de persoane pe traseul Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea sunt pe cale să se sfârşească. Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în Dosarul nr. 514/46/2008, dând sentinţa nr. 113/F-C, în şedinţa publică din 21 iulie 2008, care „admite cererea privind suspendarea executării actului administrativ intitulat «rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică – trafic judeţean, şedinţa 30.05.2008, în ceea ce priveşte traseul 044 Drăgăşani – Băbeni – Râmnicu Vâlcea», cerere formulată de reclamanta SC MATDAN SERVICE SRL, cu sediul în comuna Bradu, judeţul Argeş, pârâte fiind Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (A.S.S.I. – S.E.A.T.) cu sediul în Bucureşti şi SC ANTARES TRANSPORT SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea.

Dispune suspendarea, până la pronunţarea instanţei de fond a rezultatelor atribuirii electronice în şedinţa din 30 mai 2008 pentru traseul 044 Drăgăşani – Băbeni – Râmnicu Vâlcea. Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 508,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată”. Potrivit Legii 554/2005, încheierea sau, după caz, sentinţa prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Conform aceluiaşi act normativ – „Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului nu suspendă executarea”. În traducere, asta înseamnă că firma patronată de afaceristul Dumitru Becşenescu nu mai nici un drept să opereze pe traseul menţionat, ci doar SC MATDAN SERVICE SRL, conform unui document transmis de MIRA consiliilor judeţene, în care se arată: „pentru traseele care au fost atribuite dar blocate prin hotărâre judecătorească, pentru asigurarea transportului de persoane pe aceste trasee, până la soluţionarea situaţiei respective, consiliile judeţene, în baza propunerilor comisiilor paritare, vor solicita Agenţiilor Autorităţilor Rutiere Române emiterea de licenţă de traseu pe o perioadă determinată pentru operatorii de traseu care au deţinut licenţe pe acel traseu în programul de trasnport judeţean ce a expirat la data de 30.06.2008”. Cu toate că instanţa a luat o decizie ce trebuie respectată, asupra reprezentanţilor CJ Vâlcea, în ultimele zile, s-au făcut presiuni pentru a nu pune în aplicare legea. Însă, pentru că la Consiliul Judeţean, lucrurile s-au mai schimbat după 1 iunie, nimeni nu este dispus să facă jocurile cuiva. Pentru a nu fi acuzată în vreun fel, instituţia condusă de social-democratul Ion Cîlea a trimis, ieri, un reprezentant la sediul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, care cel mai probabil nu va avea un punct de vedere diferit de cel al Curţii de Apel Piteşti. 

Mansardarea blocurilor reprezintă şi la Vâlcea un bun prilej pentru unii constructori de a scoate profituri imense cu cheltuieli minime. Reprezintă, de asemenea, o nouă sursă de corupţie şi evaziune fiscală. În primul rând, datorită faptului că unii angajaţi din instituţiile care emit autorizaţii de construcţii au prostul obicei de a primi şpagă pentru a favoriza firme de garsonieră, fără nicio experienţă în domeniu, să dea tunuri. În al doilea rând, pentru că, adesea, cei care vând mansarde trec în actele notariale sume mult mai mici decât cele pretinse în realitate de la cumpărători. Încasând o mare parte din bani la negru, acestea plătesc la stat impozite mult mai mici decât ar fi normal.

ISU, depăşit de situaţie

De parcă toate acestea nu ar fi de ajuns, unii constructori câştigă miliarde din această afacere luând ochii asociaţiilor de proprietari cu mici mărunţişuri, cum ar fi trei-patru găleţi de var pe scară, câteva uşi şi geamuri termopan, etc. Despre ilegalităţile legate de povestea mansardelor se poate vorbi la nesfârşit, însă, după întâmplarea de săptămâna trecută, când pe strada Gib Mihăescu un incendiu a mistuit câteva astfel de construcţii, ne-am amintit şi de o altă latură a unui material pe care îl prezentam anul trecut. Atunci, făceam câteva referiri la marea corupţie din Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, unde se spunea că mai marii instituţiei ar fi făcut angajări pe bază de mită. Sumele plătite pentru un post la pompieri se ridicau la câteva mii de euro, dar, ca de obicei, acest caz nu a atras atenţia organismelor abilitate. Acum, modul haotic în care pompierii vâlceni au gestionat situaţia pe de Gib Mihăescu ne determină să tragem un nou semnal de alarmă pe această temă. Reporterii noştri, dar şi locatarii din zona cu pricina au confirmat ipoteza că angajaţii ISU nu au făcut decât să extindă şi mai mult focul, mutându-l dintr-o parte într-alta. Depăşiţi de situaţie, pompierii au avut noroc cu detaşamentul de specialişti de la Oltchim, care s-a dovedit într-adevăr eficient în lupta cu flăcările. Primim foarte des tot felul de comunicate legate de măsurile luate de ISU pentru prevenirea unor catastrofe, dar şi situaţia de săptămâna trecută ne dovedeşte că, în faţa unui fapt concret, reprezentanţii acestei instituţii sunt total pe dinafară. Ce s-ar fi întâmplat oare dacă toate apartamentele tip mansardă din blocul S7 ar fi fost locuite, dacă incidentul s-ar fi soldat cu victime iar pompierii ar fi afişat aceeaşi incompetenţă? Probabil că nici atunci autorităţile n-ar fi ras nişte capete, dar cu siguranţă că toată presa ar fi tratat mult mai atent acest subiect.

Primăria şi Consiliul Judeţean ajută familiile rămase fără locuinţe

Primarul Mircia Gutău şi preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, au încercat pe cât posibil să vină în sprijinul familiilor afectate, instituţiile conduse de aceştia oferindu-se să participe la refacerea mansardei distruse în urma incendiului de luni seara. Este vorba atât de furnizare tablei pentru un nou acoperiş, cât şi de susţinerea familiilor rămase fără locuinţă. După curăţarea mansardei de resturile rămase în urma incendiului, Consiliul Local Municipal se va implica şi în refacerea acoperişului. Mai mult, în şedinţa Consiliului municipal a fost lansată şi o propunere pentru alocarea  a 3 miliarde de lei vechi – sprijin pentru finalizarea lucrărilor. Gestul celor doi demnitari este lăudabil. La fel şi iniţiativa subprefectului Anuţa Handolescu, care a cerut formarea unei comisii mixte pentru inventarierea tuturor construcţiilor tip mansardă din judeţ. Comisia va verifica documentaţiile de urbanism care au stat la baza mansardărilor şi existenţa căilor de acces la aceste construcţii în caz de incendiu. Activitatea comisiei se va desfăşura până în data de 15 august, când vom avea şi concluziile verificărilor efectuate. Tot atunci, aşteptăm şi sancţionarea celor vinovaţi. E.D.