Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie din Râmnicu Vâlcea arată dezastruos şi la propriu, şi la figurat, indiferent pe ce parte l-am întoarce. În afară de două-trei investiţii mari, obţinute datorită insistenţelor singurului parlamentar activ al judeţului, nu are rost să-i amintim din nou numele, aici, nu s-a mişcat un pai în ultimii ani. Chiar dacă au mai fost rezolvate mici mărunţişuri, n-aveam de unde să ştim pentru că şefii de instituţii instalaţi în ultimii ani de PNL sau PD nu obişnuiesc să organizeze conferinţe, să le prezinte contribuabililor, cei din buzunarul cărora sunt plătiţi, în ce constă activitatea lor, pentru ce încasează sume fabuloase pe salarii şi stimulente. Credem că directorul Maternităţii, de exemplu, nu ştie ce se petrece în afara biroului său.

Prin saloane mişună gândacii, chiar şi iarna, în băi ţi-e şi frică să intri, personalul se comportă execrabil cu pacientele, care din 5 în cinci minute, adică de fiecare dată când au nevoie de câte ceva, trebuie să dea şpagă, pentru că altfel nici măcar nu sunt băgate în seamă. În loc se ocupe de lucrurile pentru care sunt plătite, foarte multe asistente, mai nou chiar şi infirmierele, care se comportă ca şi când ar fi cel puţin miniştri, par mult mai preocupate de bârfă, de mită, cum a greşit operaţia doctorul „X”, cu cine mai trăieşte medicul „Y”. Dacă ar fi ştiut toate aceste chestiuni, probabil că directorul maternităţii s-ar fi implicat în soluţionarea lor, dar e clar că este străin de ceea ce se întâmplă în curtea sa. Mai există şi explicaţia că nu îl interesează, iar în acest caz, liberalii, cei care l-au pus pe funcţie ar trebui să-l tragă de ciuf, pentru că dacă ceea ce se întâmplă la maternitate este act medical, atunci eu sunt popă.

Se pare că Traian Grănişteanu vrea să facă în poliţie curăţenie exemplară. După ce l-a pus la punct chiar şi pe Adrian Cazan, fostul şef al IPJ-ului, Grănişteanu l-a luat în vizor pe un ofiţeraş de pe la pază şi ordine, Cristian Cîmpeanu, împotriva căruia a făcut şi o plângere, cerând să fie dat afară. „Am făcut un memoriu, solicitând să fie dat afară. Motivul? Pe 11 octombrie a venit cu Tomescu în control la noi, la firmă. Verifică ei ce verifică, nu găsesc nimic, dar îi dau un avertisment lui Mircea Grozea. La 20 de zile după ce pleacă ăştia, mă trezesc cu amendă de 35 de milioane de lei pentru mine, ca administrator. Păi, ce-i asta? E posibil să fi fost puşi să tachineze, nu ştiu, probabil de vreo firmă concurentă, rămâne de văzut.

Noi am început să verificăm. M-a deranjat şi modalitatea prin care mi-au transmis amenda. Au agăţat-o pe gard, acolo, în Petrişor, unde aveam înainte sediul. V-am spus că i-am făcut o plângere lui Câmpeanu ăsta. Mi-a plăcut de Nicolae Sărdărescu. Mi-a dat răspuns, comunicându-mi că a transmis cazul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Mă rog, poliţiştii au făcut nişte documente retroactiv, deci e cusută cu aţă albă, de-asta a ajuns la Parchet. După părerea mea, şi acest caz, ca multe altele, reprezintă o pată neagră pe obrazul poliţiei. Nu e posibil ca acest Câmpeanu să se ducă la o piţerie la Călimăneşti şi de faţă cu mai multe persoane să se dea rotund că o să mă facă. Aceeaşi gafă a făcut-o şi pe la Roeşti, unde l-au auzit şi nişte poliţişti”, a mărturisit Traian Grănişteanu, patronul firmei de pază şi protecţie TADEC SRL.

Ideea de reformă şi schimbarea mentalităţii tipic comunistă prezentă la câţiva reprezentanţi ai SPR par în acest moment chestiuni ce ţin doar de un vis frumos. Cel puţin atâta timp cât sub comisarul Ilie Voica, un om pe care nu-l putem băga în aceeaşi oală cu restul lumii, îşi fac mendrele şi personaje care parcă au câştigat la loz în plic titulatura de poliţişti. Abuzurile tot mai dese ale poliţiştilor de la rutieră, comportamentul şi deciziile lor, uneori nedrepte, fac zile grele şoferilor care încearcă de puţin timp să depisteze noi modalităţi de a-şi obţine dreptatea, ajungând până construirea unor site-uri, cum ar fi www.amenda.ro, şi acesta dedicat tot combaterii amenzilor date pe ochi frumoşi.

În ultima vreme, primim tot mai multe semnale legate de modul defectuos în care unii reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere – Vâlcea îşi fac treaba. Zilele trecute, chiar am asistat la un astfel de caz, excesul de zel al unui om pe care nu-l putem numi poliţist provocându-ne reacţii adverse. Nu ştim cine l-a învăţat meserie pe Nicolae Neghină, dar cu siguranţă că dumnealui se numără printre cei care trebuie să mai ia din când în când o carte în mână, să mai studieze, înainte de a se transforma în judecător, într-un mic Dumnezeu al şoselelor, croit să împartă aşa-zisa dreptate după cum îl taie capul. Şi, ca el, din păcate, sunt mulţi. Vă propunem ca, de acum înainte, atunci când un poliţist îşi depăşeşte atribuţiile, încalcă legea, vă nedreptăţeşte cumva, ori vă propune înţelegeri dubioase, să nu mai staţi pe gânduri şi să ne comunicaţi întâmplarea prin care aţi trecut scriindu-ne pe adresa de e-mail a departamentului „Politică” din cadrul redacţiei noastre: arena_valceana@yahoo.com. Situaţiile neplăcute prin care aţi trecut datorită abuzurilor poliţiştilor vor fi făcute publice.

Dacă cineva se mai îndoia de achitarea primarului Râmnicului, Mircia Gutău în dosarul penal fabricat de DNA în 2006 în cârdăşie cu denunţătorul Crinu Popescu, decizia penală nr.179//A/2007 redactată în urma şedinţei publice din data de 10 decembrie 2007 şi redactată zilele trecute, este cât se poate de clară. Practic, în această decizie se arată negru pe alb faptul că infracţiunea reţinută în sarcina lui Mircia Gutău nu există, aşa cum a decis, de altfel, instanţa de fond. Cu alte cuvinte, primarul Râmnicului nu se face vinovat de nimic iar judecătorii au decis că întregul dosar nu este altceva decât o vânătoare de vrăjitoare.

În continuare, prezentăm cele mai importante pasaje din decizia penală a Curţii de Apel Alba Iulia. „Pentru a propunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele: Potrivit disp. Art. 254 al.1 Cod penal, constituie infracţiunea de luare de mită fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor acestor îndatoriri. Pornind de la analiza elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, rezultă că pentru a fi în prezenţa acestei infracţiuni trebuie stabilit mai întâi de toate, actul de serviciu la care era îndatorat inculpatul Gutău, ca autor al acesteia. Ori, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 2.08.2006 procurorul de şedinţă a făcut precizarea că actul de serviciu în discuţie, îl constituie soluţionarea cererii martorului Popescu Constantin, de eliberare a certificatului de urbanism pentru terenul situat în strada Gabriel Stoianovici nr.3 şi nicidecum pentru terenul situat în strada Cerna. Situaţia premisă a acestei infracţiuni constă în prealabila existenţă a unui serviciu ce funcţionează la o organizaţie definită de art.145 Cod penal, serviciu care are competenţa de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârşirea luării de mită. În cadrul acestui serviciu îşi exercită atribuţiile funcţionarul care comite luarea de mită. Dar situaţia premisă presupune în mod obligatoriu ca funcţionarul respectiv să fie investit, prin serviciul al cărui salariat este, cu o solicitare, de regulă scrisă, înregistrată la registratura unităţii. În lipsa unei astfel de investiri, funcţionarul nu este ţinut să efectueze un act de serviciu. Obligaţiile sale de serviciu capătă consistenţă abia după investirea serviciului cu cererea solicitantului, moment din care funcţionarul respectiv poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită. Nefiind investit, el nu poate nici să îndeplinească ori să facă un act contrar acestor îndatoriri. Conduita funcţionarului se circumscrie concret unui act bine determinat, aşa cum acesta apare în cererea solicitantului şi atribuţiilor de serviciu preexistente. Ori, aşa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, declaraţiile martorilor Toma Florin şi Mihăilescu Elena, care se coroborează cu declaraţiile celor doi inculpaţi, pentru terenul din strada Gabriel Stoianovici nr.3, martorul Popescu şi nici altcineva din cadrul societăţii pentru obţinerea certificatului de urbanism. În acest sens, declaraţia martorului Popescu Constantin este vădit nesinceră, în contradicţie cu probele sus-menţionate şi anume acesta a învederat în declaraţia sa că pentru terenul din strada Stoianovici „s-a făcut o cerere înainte de arestarea celor doi inculpaţi”, deşi în realitate cererea a fost făcută la data de 01.08.2006 (deci după denunţurile formulate împotriva inculpaţilor şi după arestarea acestora) iar la data de 31.08.2006 a fost eliberat certificatul de urbanism nr.2012/24639 şi 26226 (depus la dosarul cauzei, la termenul de judecată din data de 11.06.2007). (…) Prin urmare, din probatoriu rezultă cu certitudine inexistenţa cererii pentru terenul din strada Stoianovici, cerere care contrar susţinerilor acuzării, nu constituia doar o simplă formalitate, deoarece în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare (…). Prin urmare, între martorul Popescu şi inculpatul Gutău nu au existat discuţii în legătură cu certificatul de urbanism pentru terenul situat în strada Gabriel Stoianovici. În acest context, practic inculpatul Gutău nu avea pentru ce să pretindă sau să primească bani sau alte foloase de la martorul Popescu nici direct nici indirect prin intermediul coinculpatului Dicu (lipsind cu desăvârşire actul determinat ce ar fi intrat în sfera atribuţiilor sale de serviciu). Prin urmare, în considerarea celor deja expuse, se desprinde concluzia certă că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului Gutău Mircia nu există”.

Scandalul de corupţie din magistratură a ajuns până la fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă. În calitate de preşedinte al Comisiei de Examinare, Ghiţă a făcut posibil, conform DNA, ca subiectele să ajungă la Sterian Guli, procurorul declarat câştigător pentru şefia Parchetului Capitalei, urmărit penal în aceeaşi cauza. Gabriela Ghiţă este acuzată de permiterea accesului la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Faptele sunt cu atât mai grave, cu cât la mijloc sunt vehiculate sume de zeci de mii de euro date drept „comision” pentru cumpărarea influenţei.

Învinuit este şi Dumitru Gheorghe, procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Acesta este acuzat de cumpărarea influenţei, în timp ce Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea, este urmărit penal pentru complicitate la aceeaşi infracţiune.

• Şefului Inspectoratului în Construcţii i s-a făcut poftă de renovări

Unul dintre cei mai mediatizaţi politicieni vâlceni din ultimii doi ani, în special în sens negativ, este consilierul municipal liberal Ion Nicolae. Dacă până acum ceva vreme îl compătimeam pe Nicolae pentru presa ostilă de care „beneficiază”, între timp mi-am dat seama că omul îşi merită pe deplin tratamentul. Din momentul în care a fost desemnat candidat al PNL pentru Primăria Râmnicului, Ion Nicolae a ţinut-o din gafă în gafă. Crezând că punctele de imagine pot fi obţinute uşor atacându-l pe primarul Mircia Gutău, liberalul a purces la treabă. Din nefericire, efectul a fost exact invers.

El nu a reuşit să crească în sondaje, mai mult, a ajuns în postura de a nu mai beneficia nici măcar de susţinerea propriilor colegi de partid. Răzbunător, Ion Nicolae a avut grijă ca cei care l-au criticat public să fie aspru pedepsiţi. În calitatea sa de şef al Inspectoratului în Construcţii, liberalul s-a năpustit asupra adversarilor săi. Pe de altă parte, atunci când i-a picat bine, Nicolae a luat partea prietenilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul blocurilor lui Crinu Popescu din Bujoreni. Mare amator de discursuri moralizatoare, Ion Nicolae este un fariseu prin definiţie. Deşi are un salariu modic, de bugetar aflat în fruntea unei instituţii, el a reuşit să acumuleze o avere care ar stârni invidia multor oameni de afaceri. Cu doar câteva sute de euro pe lună salariu, Nicolae a intrat în categoria liberalilor vâlceni avuţi. El deţine câteva terenuri situate în zone scumpe din municipiul Râmnicu Vâlcea sau din vecinătatea acestuia, printre care o suprafaţă de jumătate de hectar în comuna Vlădeşti. De departe însă, cea mai tare achiziţie a liberalului o reprezintă o casă aflată pe strada Ferdinand, în zona CPL, pe care acesta spune că a dat doar 40.000 de euro. Extrem de ciudat, pentru că un asemenea imobil nu poate fi achiziţionat la preţul pieţei pentru mai puţin de 100.000 euro. Dacă ar fi să credem ceea ce scrie în contractul de vânzare-cumpărare, ajungem la concluzia că Nicolae a făcut o super afacere, achiziţionând o casă în inima oraşului la preţul unei garsoniere. Trecând peste acest „amănunt”, trebuie să spunem un lucru: Ion Nicolae s-a apucat să-şi renoveze casa din zona CPL. Zilele trecute, am surprins câţiva muncitori în faţa casei, descărcând nisip pe trotuar. În câteva minute, trotuarul a fost umplut cu grămezi de nisip, făcând imposibil accesul pietonilor. Dacă orice alt cetăţean al Râmnicului ar fi făcut aşa ceva, cu siguranţă Ion Nicolae, în calitatea sa de inspector şef, i-ar fi aplicat o sancţiune aspră. Sau poate că amenda ar trebui acordată de inspectorii primăriei! Oricum, primarul Mircia Gutău a aflat despre acest exces al liberalului. Drept mărturie stau fotografiile pe care le-am realizat. Aşteptăm să vedem ce măsuri vor lua instituţiile statului.  O.H.

•  Laurenţiu Popa a fost demis de liberali din conducerea RAR Vâlcea pentru că le putea strica „ploile”. Pentru că ştie prea multe, el este în continuare ameninţat, hărţuit, terorizat de grangurii din Ministerul Transporturilor

Am spus de fiecare dată când am avut ocazia că PNL este un partid fără de care scena politică românească ar fi fost lipsită de culoare, de vlagă, dar şi că cei mai mulţi dintre liberali sunt oameni serioşi, buni profesionişti în ceea ce fac, ingenioşi oameni de afaceri, manageri iscusiţi. Din păcate, însă, pentru ei, organizaţia de la Vâlcea s-a transformat într-un SRL la comanda căruia se află mai mult personaje de teapa lui Ion Nicolae decât Emilian Frâncu, cel care de la o vreme a început să comită gafe în serie, să ia decizii pripite, să instaureze un soi de dictatură în filială, frică, să zbiere mai tot timpul prin sediu – la personalul tehnic, chiar şi la primarii PNL – semn că stresul, boala, situaţiile limită prin care trece îl depăşesc.

Între noi fie vorba, Frâncu a cedat nervos are nevoie de un concediu prelungit. Liberalii adevăraţi au încetat de ceva vreme să-l mai tragă de mânecă pe liderul judeţean atunci când bate toţi câmpii deodată, probabil pentru că s-au cam săturat şi ei de fiţele lui şi vor să-i pregătească ieşirea din prima linie a partidului. Să fiţi convinşi că liberalilor care cred cu adevărat în PNL şi în ideile acestei formaţiuni politice nu le pică bine atunci când văd că, în mai toate funcţiile de conducere de pe la instituţiile publice, superiorii lor pun pe fotolii călduţe de directori sau inspectori şefi, extraordinar de bine plătite, tot felul de măscărici şi incompetenţi. Să nu credeţi că liberalii din linia a doua, care aşteaptă cu nerăbdare să vină şi timpul lor, nu ştiu ce, unde, cât şi între cine se împarte. Am dat publicităţii o mulţime de astfel de exemple pentru cine a avut urechi să audă şi ochi să vadă. Şi mai avem destule (…). Promovările pe bază de plase, plicuri şi nepotisme, criticate în guvernarea PSD de liberali, sunt acum practici la ordinea zilei pentru unii granguri PNL, numai că de data asta fenomenul a luat amploare.

Cristi Preoteasa, numit director pentru că e controlabil şi nepot de secretar de stat

Aceşti guşaţi cu cefe late încă mai speră că le va ieşi planul privind acapararea presei vâlcene, încă mai speră că ne vor pune pumnul în gură şi vor mai avea ocazia să se înfrupte nestingheriţi din buzunarul şi aşa sărăcăcios al statului. Să nu credeţi că am uitat cum s-au făcut numirile la APIA, Direcţia Apelor, la Vamă, Protecţia Mediului, RAR şi alte instituţii în care se manevrează mulţi cocari. Ce nu înţelegem noi, însă, este nesimţirea celor aşezaţi de Frâncu şi ai lui la masa cu bucate a statului. De exemplu, nu am reuşit încă să pricepem ce zburdă agale prin mintea lui Ovidiu Crăpătureanu, client mai vechi de-al nostru (exact! personajul cu probleme la mansardă – lucru pe care l-am dovedit cu acte – numit de ministrul Orban director general la RAR) atunci când îşi terorizează colegii de la Vâlcea. Cel mai hulit „out-sider” rămâne Laurenţiu Popa, fostul şef al RAR Vâlcea, care deşi a fost înlăturat din funcţie de vreo câteva luni, pentru ca ciolanul să se împartă fără ca cineva să facă gălăgie, este în continuare hărţuit de superiorii liberali. Vă readucem aminte că noul şef al instituţiei este Cristi Preoteasa, nepotul doamnei Preoteasa, liberală transformată peste noapte din simplă, chiar foarte simplă, modestă profesoară – în secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Fără să aibă pregătire de specialitate, fără să aibă nicio legătură cu acest domeniu, nepotul, paralel cu prea multe lucruri pe acest pământ, a fost adus de la ACCF şi pus mare şef la RAR Vâlcea. ACCF este firma despre care Frâncu, fără să ştie ce va urma, a spus multe lucruri pe care acum le regretă. Şeful PNL Vâlcea a lansat acuze grele la adresa firmei ACCF, unde Preoteasa era director, pomenind de afacerile gri ale acesteia cu statul, controversatul contract de la Goranu, miliardele risipite şi vanele furate. Acest Cristi Preoteasa, este, aşadar, un om controlabil, uşor de adus pe „calea cea bună” în cazul în care vreodată mişcă în front. Tot ce trebuie făcut este să i se arate pisica şi oricând se transformă într-un bun executant. Probabil că figura asta nu a mers cu Laurenţiu Popa, mărăcinele din coasta aranjorilor de la RAR, în frunte cu Crăpătureanu. Preoteasa este, în schimb, un om subţire, ieftinache, care tot timpul are nevoie de bani, fie ei şi puţini, care rămâne cu o jumătate de normă şi la ACCF, tot ca să mai ciugulească şi de acolo câte ceva.

Unii nu se mai satură

Laurenţiu Popa ar fi putut, par example, să îl tragă de moţ pe Crăpătureanu pentru câteva businessuri care nu miros prea bine, ba din contră, put groaznic. Ori să întrebe: cum s-a făcut ca RAR Vâlcea să cumpere pentru a-şi construi sediu un teren dosit, în zona Râureni, pe Depozitelor, când putea să ia în altă parte, undeva mai la vedere şi mai ieftin? Cum se face că acelaşi teren, în suprafaţă de aproape 10 mii de metri pătraţi, i-a aparţinut, la un moment dat, chiar directorului general al RAR – Ovidiu Crăpătureanu? Să fie incompatibilitate? Puşcăriabilitate? Cât i-a ieşit intermediarului, Trustul 4? Dar celorlalţi?
Într-adevăr, prea multe întrebări. Laurenţiu Popa nu mai putea fi ţinut nici măcar un minut director la RAR Vâlcea. Oricine ştia mai puţin decât el era mai „bun”, iar Cristi Preoteasa, cercetat în câteva afaficuri nasoale, era omul „perfect” pentru acest job.
Dar pseudo-liberalii din RAR nu se potolesc nici după ce l-au demis pe Laurenţiu Popa, cel mai şcolit om din RAR Vâlcea, cel mai potrivit pentru funcţia de director, având în vedere nu numai cele 4 facultăţi absolvite, un masterat şi un doctorat în economie, ci şi vechimea sa în această instituţie, pe care a condus-o foarte bine, potrivit spuselor colegilor săi. Pseudo-liberalii din RAR i-au pus gând rău şi vor să scape de el cu orice preţ, pentru că ştie prea multe şi pesemne că s-a cam săturat să tacă. Aproape zilnic, Popa este tachinat de grangurii de la RAR, care îl controlează, îl cheamă tot mai des la raport, îl iau peste picior, îl sună, îl ameninţă că-l lasă fără serviciu, îi spun că-l aduc la sapă de lemn şi câte şi mai câte. Dacă aceasta este politică liberală atunci îi invităm pe Preoteasa, Crăpătureanu, chiar şi pe Frâncu, protectorul lor suprem, să-şi dea demisiile şi să cânte la altă masă povestea cu reforma administrativă, performanţele actualei puteri ş.a.m.d.! Aţi ajuns la putere, v-aţi îndopat timp de trei ani fără ca cineva să vă jeneze în vreun fel, aţi pus incompetenţi să conducă, v-aţi îndesat guşile şi burtihanurile (…). Ajungă-vă!  E.D.

„Profesioniştii” lui Vlădoiu, de la „Ziarul de Vâlcea”, au mai primit zilele acestea un şut în fund. Deputatul Petre Ungureanu a făcut o plângere penală pentru şantaj împotriva unuia dintre reprezentanţii publicaţiei lansată pe piaţă de parlamentarul PSD, împreună cu unul dintre „foştii” săi subalterni, purtătorul de serviete Tibi Pîrnău. Liderul PLD a decis să nu intre în clubul victimelor publicaţiei cu doi angajaţi, despre care v-am mai povestit câteva întâmplări similare. Surse din anturajul lui Vlădoiu nu exclud posibilitatea ca cei pe mâna cărora a ajuns „Ziarul de Vâlcea” să îl şantajeze şi pe acesta. În opinia lor, este greu de crezut că parlamentarul social-democrat se menţine într-o postură jenantă, de umbrelă a unei publicaţii axată pe şantaj, cu atât mai mult cu cât el a avut mult de suferit din această cauză, la un moment dat aflându-se la doar un pas de excluderea din PSD.

În cazul în care Aurel Vlădoiu nu este străin de apucăturile celor de la „Ziarul de Vâlcea”, îi recomandăm acestuia să-şi dea urgent demisia.  E.D.

Vâlcea este singurul judeţ din ţară în care copiii înscrişi la grădiniţele cu program normal şi cei din ciclul primar de învăţământ nu au primit deloc în acest an lapte la şcoală. De acest supliment nutritiv trebuia să beneficieze peste 26.000 de copii din judeţul nostru, însă, o întâmplare de-a dreptul bizară a făcut ca Programul „cornul şi laptele” să se aplice pe meleagurile noastre doar parţial.
Licitaţia privind Programul „Cornul şi laptele” pentru anul şcolar 2007-2008 este în continuare blocată în judeţul Vâlcea din cauza faptului că, la mai bine de o lună de la depunerea unei contestaţii, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor întârzie să dea un răspuns.

Nemulţumită de faptul că nu a fost desemnată drept câştigătoare de către Comisia de evaluare constituită la nivelul Consiliului Judeţean Vâlcea, la negocierea din luna octombrie – pentru asigurarea laptelui, S.C. Diana Impex Râmnicu Vâlcea (câştigătoarea de anul trecut) a adresat o contestaţie către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), pe motive netemeinice. Până situaţia se va rezolva iar CJ Vâlcea va primi undă verde pentru semnarea contractului cu firma calificată în această ultimă etapă, SC Vlăsia SRL Piteşti, copiii înscrişi la grădiniţele cu program normal şi cei din ciclul primar de învăţământ primesc doar corn. Probabil că cei care s-au gândit îndelung la posibilele foloase de pe urma acestei situaţii, încă mai speră că autorităţile vor prefera o soluţie de compromis, şi anume comandarea produselor pentru şcolari şi preşcolari la societatea care a câştigat anul trecut licitaţia pentru lapte UHT, dar în realitate a adus ceea ce vrut. Surse din CJV afirmă că, în cursul anului trecut, au fost constatate numeroase disfuncţionalităţi şi incidente, cu implicaţii sociale deosebite privind calitatea produselor livrate, lucru care nu s-a constatat în cazul firmei argeşene, în niciunul dintre judeţele în care se ocupă de acest program. Firma Diana Impex a primit un prim şut în fund în luna iulie, când a fost eliminată de la licitaţia organizată de CJV pentru asigurarea şi distribuţia laptelui. După lungi încercări de a desemna un câştigător, toate eşuate, Consiliul Judeţean Vâlcea a fost nevoit să atribuie contractul prin negociere. Firma care s-a calificat în această etapă a fost SC Vlăsia SRL Piteşti, care, având în spate 5 ani de experienţă în ceea ce priveşte Programul „Cornul şi laptele”, dar şi cea mai mare bază materială din Oltenia, şi-a lăsat aşa-zisa concurenţă cu ochii în soare. Reprezentanţii firmei Diana Impex Râmnicu Vâlcea nu au ştiut să piardă şi s-au pus pe reclamaţii la CNSC, instituţie care întârzie să dea un răspuns, iar toată lumea se întreabă: de ce?

Vlăsia a oferit lapte UHT, a câştigat negocierea, dar este ţinută departe de contract

În acest an, valoarea totală a pachetului pe care ar trebui să îl primească copiii a fost indexată cu „inflaţia” calculată de Guvern şi a crescut cu şapte bani. Astfel, şcolarii şi preşcolarii ar trebui să primească zilnic un pacheţel valorând maximum 0,97 lei noi. Partea leului îi revine laptelui, care poate ajunge la peste două treimi din valoarea totală a pachetului. Dar nu orice fel de lapte ajunge la „beneficiarii” de vârstă şcolară. Guvernul specifică în lege că judeţele trebuie să dea prioritate laptelui pasteurizat la temperaturi înalte (UHT). Valoarea maximă pentru o porţie de lapte UHT trebuie să fie de 0,67 lei, iar pentru laptele normal, aceasta nu poate depăşi 0,57 de lei. Consiliile judeţene au fost sfătuite să organizeze în timp util licitaţii pentru ambele pachete. Doar în cazurile în care nu existau ofertanţi sau aceştia nu întruneau condiţiile din caietul de sarcini, s-a cerut să se opteze pentru laptele normal. Deşi la Vâlcea, SC Vlăsia SRL Piteşti a fost singura firmă care a ofertat lapte UHT, nici până astăzi nu a putut semna contractul pentru distribuţie. Una dintre puţinele firme care oferă lapte UHT, chiar în dozele de 0,2 litri prevăzute de legislaţia în vigoare, este La Dorna, produsul pe care de altfel l-a licitat Vlăsia la Vâlcea. În favoarea laptelui UHT mai pledează şi caracteristicile pieţei autohtone. Şcolile nu au frigidere în care să ţină laptele pasteurizat, astfel încât acesta să nu se strice. În plus, laptele colectat de la ţărani are o încărcătura microbiologică ridicată, fapt care îl face să se strice mai uşor. Laptele pasteurizat este ţinut timp de 15 secunde la o temperatură de 75 de grade, fapt ce distruge o mare parte din microorganismele dăunătoare. În schimb, laptele UHT este încălzit până la 130 de grade timp de patru secunde, ceea ce conduce la reducerea, într-o mai mare măsură, a numărului de germeni. Potrivit specialiştilor Institutului de Bioresurse Alimentare, laptele UHT poate fi păstrat luni întregi la temperatura camerei. Faţă de cel pasteurizat, el pierde din vitamine, dar păstrează calciul şi proteinele.
Eduard DULĂCIOIU

• în acest fel, firma primeşte fără licitaţie publică proiectul de realizare a unor lucrări în zonă

Atitudine cel puţin ciudată a profesorului Florian Zamfirescu, cel care se ocupă cu monitorizarea situaţiei de la Ocnele Mari, cu ocazia celei mai recente şedinţe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acesta a solicitat urgentarea efectuării acţiunilor de prevenire şi reducere la minim a efectelor negative asupra comunităţii şi mediului. Mai exact, profesorul a cerut insistent demararea de urgenţă a lucrărilor privind construirea digului de retenţie precum şi a altor lucrări la Ocnele Mari, solicitând şi declararea stării de urgenţă ca premisă pentru începerea lucrărilor. Surse din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ne-au declarat că graba profesorului s-ar putea datora dorinţei acestuia de încredinţare directă a lucrărilor către societatea Conversmin, fără niciun fel de licitaţie, argumentându-se prin caracterul urgent al acestora.

La rândul său, firma Coversmin va putea să subcontracteze lucrările unor alte societăţi. Se pare că valoarea lucrărilor se ridică la suma de 1,5 milioane euro. Primarul din Ocnele Mari, Gheorghe Radu a refuzat să declare starea de urgenţă în localitate, întrucât şi-ar fi depăşit competenţele. Nici prefectul Anuţa Handolescu nu a dorit să-şi asume responsabilitatea declarării stării de urgenţă, motivând că acest lucru ţine de competenţa Comitetului Naţional. „Dacă întârziem aceste lucrări, există riscul prăbuşirii necontrolate. La sfârşitul anului 2006 am avut aceeaşi discuţie şi am pierdut timpul”, a spus Zamfirescu în timpul şedinţei. Acesta nu s-a putut abţine să nu intre din nou în conflict cu jurnaliştii, reproşându-le acestora că scriu numai tâmpenii în ziare. Zamfirescu uită însă câte aberaţii au ajuns la presă exact de la cei care ar fi trebuit să ofere soluţii pentru rezolvarea situaţiei de la Ocnele Mari.  O.H.