• Conducerea societăţii acuză că, din cauza democrat-liberalului, aproape o mie de oameni nu-şi vor primi salariile

Cei aproape o mie de angajaţi de la Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group riscă să nu-şi primească zilele acestea salariile, după ce democrat-liberalul Florin Bălan, fost director al societăţii, a reuşit să blocheze conturile companiei. La începutul lunii septembrie, conducerea societăţii a fost informată că toate conturile bancare ale USG au fost blocate, pentru suma de 2,036 milioane lei, creditorul la cererea şi în favoarea căruia s-a operat poprirea fiind Florin Bălan. Suma de 2.036.797,09 lei, pentru care s-a făcut poprirea, reprezintă un debit în cuantum de 30.194 lei şi cheltuieli de executare şi onorariu pentru executor, în sumă de 2.006.603,09 lei.

Reprezentanţii USG i s-au plâns inclusiv prefectului Remus Grigorescu de cele întâmplate. Ei spun că nu au fost înştiinţaţi despre provenienţa acestei sume, executorul necomunicându-le documente care să o justifice. „Mai mult decât atât, depăşindu-şi competenţa stabilită de lege, executorul judecătoresc a procedat la înfiinţarea popririi asupra conturilor noastre de la CITY Bank – Sucursala Sibiu, ING Bank – Râmnicu Vâlcea şi CEC Bank Râmnicu Vâlcea, săvârşind, după părerea noastră, un abuz de drept. La dosarul execuţional al BIEJ Fieraru Eugen, există anumite documente care ne-au atras atenţia, cum ar fi un contract de prestări servicii, încheiat între SC HARALD BLITZ SRL Ştefăneşti Argeş şi Bălan Sergiu Florin, în valoare de 2.000.000 lei. În baza acestuia, a fost emisă chitanţa nr. 0527/01.09.2009, pentru suma de 2.000.000 lei, redusă de executorul judecătoresc până la valoarea de 1.000 lei”, a semnalat directorul general Jaroslaw Czerwinski. El mai spune că aceasta nu este singura excutare iniţiată de fostul director al societăţii. Litigiul cu Florin Bălan a început în 2007, când „în urma unor nereguli descoperite în activitatea sa de director executiv, Consiliul de Administraţie a decis desfacerea contractului său de muncă”. Acesta a acţionat în instanţă USG, a pierdut la Tribunalul Vâlcea, însă a câştigat la Curtea de Apel Piteşti. A pus în executare decizia CAP, de reintegrare pe postul deţinut anterior. „Săptămânal, începând din august 2008, Bălan Florin, împreună cu avocaţii săi, Mihai Cocaină, din Baroul Argeş şi Liviu Ardeiaş, din Baroul Teleorman, s-a deplasat la sediul nostru în prezenţa executorului judecătoresc Bunescu Dumitru Tudor, pentru punerea în executare a deciziei de reintegrare. La dosarul de executare, s-au ataşat săptămânal chitanţe în sumă de câte 150.000 lei – reprezentând onorarii avocaţiale, bani care, ulterior, erau luaţi din contul nostru prin poprire. Asta deşi, în iulie 2008, CA USG a decis reintegrarea domnului Bălan pe postul deţinut anterior, iar domnia sa nu s-a prezentat la locul de muncă. În luna iunie 2009, USG a obţinut la Tribunalul Vâlcea o decizie irevocabilă de încetare a executării silite, bazată pe faptul că societatea noastră şi-a îndeplinit integral obligaţiile stabilite prin titlul executoriu. Până în prezent, sumele achitate de USG în favoarea domnului Bălan Florin se ridică la 2.168.610,92 lei. Întrucât, în baza hotărârilor judecătoreşti rămase irevocabile, onorariile avocaţiale au fost reduse de instanţă, s-a dispus întoarcerea executării silite, Bălan S. Florin fiind obligat să ne restituie suma de 1.545.000 lei”, a mai adăugat Jaroslaw Czerwinski. Reprezentantul CIECH a adăugat că a hotărât să facă publice toate aceste lucruri pentru că s-a ajuns într-o situaţie limită, iar asta „din cauza unui singur om: Bălan Sergiu Florin, care, ajutat de avocaţi şi de executorul judecătoresc, reuşeşte să aducă USG în imposibilitatea de a putea plăti salariile angajaţilor şi de a onora obligaţiile contractuale faţă de partenerii de afaceri”. Surse din anturajul liderului judeţean al PD-L, Mircia Gutău, susţin că acesta a dezaprobat acţiunile colegului său de partid şi ar fi posibil ca şi el să ia măsuri împotriva lui Florin Bălan.

La începutul lunii septembrie, publicaţia „Arena vâlceană” a cerut Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lămuriri în ceea ce priveşte cazul celor 3.600 de arme automate aduse de către firma Brenox pentru reasamblare la Uzina Mecanică Băbeni. Potrivit informaţiilor pe care le primeam atunci, armele, de provenienţă americană, au ajuns în cele din urmă pe fronturile din Afganistan.

În urma solicitării pe care am adresat-o Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef Ramona Bulcu ne-a comunicat următoarele: „La data de 16.01.2009, organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu în temeiul dispoziţiilor art. 221 Cod procedură penală cu privire la nerespectarea prevederilor legale de neutralizare şi distrugere a materialelor explozibile de către S.C. Uzina  Mecanică Băbeni S.A., judeţul Vâlcea. Cauza a fost înregistrată la data de 19.01.2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea şi transmisă spre competentă soluţionare Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vâlcea – Serviciul de Investigare a Fraudelor, unde se efectuează acte premergătoare faţă de opt persoane, angajaţi ai S.C. Uzina  Mecanică Băbeni S.A. sub aspectul infracţiunilor de nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, fals intelectual şi uz de fals. Având în vedere stadiul procesual al acestei cauze şi în conformitate cu dispoziţiile art. 12 din Legea nr.544/2001, ale Legii nr.677/2001, precum şi ale Codului de procedură penală, nu vă pot fi furnizate alte date”.

La începutul acestui an, mai exact pe data de 31 martie, Arena a publicat un articol care se intitula „Un nou tun, care nu miroase a parfum”. În conţinutul acestuia, arătam că transportul de cărbune de la EM Berbeşti la Râmnicu Vâlcea este asigurat de compania CFR şi de SC SERVTRANS INVEST SA, o firmă care, potrivit informaţiilor noastre, nu plăteşte taxe şi impozite în România, având sediul în paradisul fiscal din Luxemburg. „Potrivit unor informaţii pe care le-am primit zile trecute, CFR asigură zilnic o cantitate de 2.700 de tone, iar SC SERVTRANS INVEST SA, în care asociate apar şi două firme cu sediul la Luxemburg, transportă peste 4.000 de tone.

Obiectul contractului cu SERVTRANS INVEST SA, care are o valoare cuprinsă între 21.768.000 şi 36.280.000 RON (fără TVA), îl reprezintă transportul de cărbune din două loturi: Berbeşti – Antestaţie CF CET Govora, pentru o cantitate estimată de minim 600.000 tone şi maxim 1.000.000 tone şi Alunu-Antestaţie CF CET Govora, pentru o cantitate stabilită între aceleaşi limite. Mergând pe un calcul bazat pe cifrele minime, adică având în vedere cantitatea de 1.200.000 tone, la un preţ de 18,14 RON / t pe calea ferată, rezultă un cost de 21.768.000 lei. Asta înseamnă cu 4.368.000 lei mai mult decât ar costa pe cale auto. Însă, nu aceasta ar fi tragedia. O posibilă explicaţie ar putea fi aceea că, astfel, sunt protejate drumurile, deşi un contraargument pe această temă este oferit de prevederile HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, care obligă firmele de profil să nu depăşească o anumită cantitate transportată şi introduce sancţiuni severe în caz contrar. Partea şi mai proastă a lucrurilor este că această firmă privată a primit pe tavă o afacere profitabilă care nu a costat-o mai nimic şi din care judeţul Vâlcea nu câştigă mare lucru, ba din contră. SERVTRANS INVEST SA a preluat în administrare, după încheierea contractului, toate locomotivele care asigurau transportul şi chiar şi calea ferată, ce aparţineau judeţului Vâlcea. Practic, societatea SERVTRANS INVEST SA a venit în judeţul nostru să dea un tun, „înarmată” doar cu hârtii şi câţiva şefi, zecile de muncitori care fac munca de jos fiind preluaţi în condiţii discutabile de la depozitul din Râmnic. Mai mult decât atât, există numeroase semnale cum că acestora nu li s-ar respecta drepturile, deşi s-a încheiat o convenţie în acest sens. Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, a anunţat zilele trecute că se va interesa în legătură cu cele întâmplate, urmând ca apoi să măsuri pentru ca lucrurile să revină la normal” – asta dezvăluiam la vremea respectivă. De atunci şi până acum, însă, Ion Cîlea nu a făcut nimic, ceea ce, din punctul nostru de vedere, ridică şi mai multe semne de întrebare. Din ce cauză un om care spune că este pentru adevăr şi dreptate a stat totuşi cu mâinile în sân? Putea foarte uşor să sesizeze Oficiul Concurenţei, pentru a se lămuri care este situaţia măcar în ceea ce priveşte preţurile privind transportul de cărbune, de ce sunt preferate costurile mai mari, când foarte uşor s-ar putea face economie. Putea chiar să bată cu pumnul în masă şi să trimită la plimbare această firmă pripăşită pe meleagurile noastre cu scopul de a stoarce foarte multe miliarde. „De ce a stat mut Ion Cîlea?” – este o întrebare la care încă mai aşteptăm răspunsul.  (E.D.)

Cetăţeanul român căsătorit, cu unul sau doi copii, salariat la o firmă privată de unde încasează un salariu mediu pe economie, cu rate la bancă şi cu grija zilei de mâine, se întreabă adeseori cum reuşesc politicienii să acumuleze averi care sfidează logica şi bunul simţ. Cetăţeanul intuieşte, însă de multe ori nu-şi poate explica bine sistemul prin care buzunarele şmecherilor se umflă văzând cu ochii. Păi atunci, haideţi să ne aplecăm asupra unei astfel de reţete de îmbogăţire, pe cât de simplă, pe atât de penală.
În urmă cu aproape doi ani, în fruntea Registrului Auto Român era instalat un personaj controversat, despre care Arena a scris în mai multe rânduri, devoalând o serie de aspecte nu tocmai pozitive din activitatea protagonistului. Înlăturat din funcţia de inspector şef al Agenţiei Vâlcea a ARR de către ministrul Transporturilor, în 2008 omul de afaceri Ovidiu Crăpătureanu este propulsat de guvernul Tăriceanu fix în fruntea RAR, de unde, luni de zile, încasează sute de milioane de lei salariu.

Dacă cineva îşi imaginează că Ovidiu Crăpătureanu s-a mulţumit cu leafa astronomică, se înşeală. Brusc, la mai toate filialele judeţene ale RAR se declanşează un val de angajări. Din schemă nu lipseşte, evident, nici RAR Vâlcea, unde într-un an şi jumătate sunt angajate peste 10 persoane, fidele sau simpatizante ale PNL. Şi asta în condiţiile în care nu era nevoie de ele în schema de personal a instituţiei. Se pare însă că tentaţia era prea mare: scorul de 3-5.000 euro de persoană angajată nu-i putea lăsa indiferenţi pe mai-marii Ministerului Transporturilor. Surse bine informate afirmă chiar că filiera era atât de bine pusă la punct, încât caşcavalul era împărţit între liderii judeţeni ai partidului şi grangurii din minister, după stabilirea unor cote bine definite.
Între timp, Crăpătureanu a fost schimbat din fruntea RAR iar şefii de agenţii din ţară s-au trezit, în plină criză, cu scheme de personal mult umflate. Aceleaşi surse de încredere ne-au declarat că şefa de la Vâlcea, Iuliana Moise va fi nevoită să facă, în foarte scurt timp, un raport către conducerea centrală a RAR, prin care să solicite mutarea piloşilor angajaţi pe criterii de portofel, în alte judeţe. Problema este că aceştia nu prea au unde să se ducă, în mai toată ţara fiind aceeaşi situaţie. De altfel, Daniel Patentaşu, noul director al RAR, a luat recent hotărârea de normare a muncii fiecărui salariat, urmând ca pe cei care nu au activitate, să-i trimită acasă. Şi atunci să vă ţineţi! Cei care s-au bucurat la şpăgile de angajare vor avea o mare problemă în momentul în care cei disponibilizaţi vor începe să-şi dea drumul la gură. Nu de alta, dar nimănui nu-i convine să fie şi concediat, şi cu banii luaţi.

• primarul solicită ajutor de urgenţă din partea instituţiilor statului

De parcă nu erau suficiente alunecările de teren care afectează de ani de zile drumul judeţean care tranzitează localitatea Muereasca, primarul Ion Ungureanu se confruntă de la o vreme cu o situaţie extrem de neplăcută. Câteva firme care exploatează masa lemnoasă din pădurile aflate pe teritoriul localităţii, şi-au făcut obiceiul din a distruge platforma drumului judeţean, fără a avea măcar dreptul de a transporta lemne pe această arteră rutieră. Zi şi noapte, camioanele încărcate până la refuz cu lemne gonesc prin comuna Muereasca, distrugând drumul şi casele. Localnicii sunt terorizaţi iar autorităţile locale au epuizat toate variantele de negociere cu reprezentanţii firmelor.

Întrucât nici şefii judeţului par să nu aibă soluţii, cel mai probabil situaţia se va tranşa în instanţă, mai ales că pe rolul Judecătoriei Vâlcea se află un dosar voluminos pe această temă.

Camioanele distrug drumul şi casele

În urmă cu aproximativ trei luni de zile, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a încheiat o notă de constatare privind calamităţile produse pe raza localităţii Muereasca. În document se precizează că DJ 658, care face legătura între DN 7, comuna Muereasca şi Mănăstirea Frăsinei este afectat în anumite zone. În urma acestei note de constatare, Consiliul Judeţean, în calitate de administrator al drumurilor, a luat măsura ca între km 9+200 şi 12+100 să fie închisă temporar circulaţia, până când se va reface platforma drumului. În timp ce maşinile particulare au primit interdicţia de a tranzita această porţiune de drum, camioanele firmelor care transportă lemn din pădurile comunei Muereasca, continuă să circule în voie, fără a se sinchisi de restricţiile impuse de CJ şi SPR. Mai mult decât atât, în loc să transporte cantitatea maximă, de 16 tone, camioanele sunt încărcate până la refuz, atingând chiar şi 25 de tone. Poliţia din localitate nu a stat cu mâinile în sân, aplicând zeci de amenzi celor trei firme. Urmarea: Primăria Muereasca, Consiliul Judeţean şi RAJDP sunt acţionate în instanţă de reprezentanţii societăţilor comerciale Conceto SRL, prin administrator Vasile Deaconu (a cărei soţie, Cristina Deaconu, este şi avocatul firmelor), Mac Consulting SRL şi Ram & Cătă Land Forest SRL. Deşi în data de 1 iunie ar trebui să aibă loc primul termen de judecată, cele trei firme au obţinut o ordonanţă preşedenţială prin care autorităţile sunt obligate să asigure accesul pe drumul judeţean. Şi asta, în condiţiile în care primăria nu a fost nici măcar citată! „Noi nici măcar nu am fost citaţi când s-a dat această ordonanţă, motiv pentru care am făcut recurs. Probabil judecătorul nu a ştiut situaţia reală din comună! Domnia sa nu a luat act şi de părerea noastră, de nota constatare, de nimic. Ca să nu mai spunem la socoteală toate reclamaţiile formulate de cetăţenii din comună! Multe gospodării au fost afectate de vibraţiile produse de camioane”, se plânge primarul Ion Ungureanu.

Tupeu maxim

Partea interesantă de-abia acum urmează. Cele trei societăţi comerciale exploatează pădurea din Muereasca, având încheiat un contract cu Ocolul Silvic Călimăneşti, în calitate de concesionar. Ei bine, în contract există o clauză prin care conducerea ocolului se obligă să pună la dispoziţia firmelor calea de acces pentru transportul lemnului, dar fără a obţine, în prealabil, un aviz de la Consiliul Judeţean, care este administrator al DJ 658. „Noi, ca primărie, nu avem nicio calitate să impunem vreo restricţie sau să luăm nişte măsuri, pentru că nu avem nicio calitate. Nefiind proprietar pe drum, nu pot impune reguli. Totuşi, noi suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă. De exemplu, călugării de la Frăsinei nici măcar nu se pot aproviziona cu cele trebuincioase, în schimb transportatorii de material lemnos, care ignoră orice reguli, se plimbă în voie. În mod normal, la licitaţiile organizate de ocoalele silvice, ar trebui întrebate şi primăriile. Păi ce suntem noi, nu avem niciun cuvânt de spus? Peste toate acestea, m-am trezit şi cu o hârtie din partea avocatului lor, prin care sunt ameninţat chiar cu plângeri penale. Mi se cere să nu mai abuzez de funcţie! Păi cine abuzează? Eu sau ei?”, se întreabă retoric edilul. Acesta spune că a luat deja legătura cu parlamentarii liberali Emilian Frâncu şi Cristian Buican, însă aceştia l-au sfătuit să aştepte pronunţarea recursului pentru formularea unor interpelări. „Este strigător la cer ceea ce se întâmplă, pentru că nu a adus Consiliul Judeţean bani pentru asfaltarea acestui drum. Eu m-am zbătut, m-am dus la Bucureşti pentru fonduri iar acum îşi bat alţi joc de drum. Eu am un proces verbal în care se arată că şi tonajul greu influenţează structura unei locuinţe. Am şi un exemplu: casa unei doamne, Maria Andreescu. CJ, ATOP, RAJDP, SPR – ştiu de problemele de aici, însă deocamdată nu se întâmplă nimic. Transportatorii nu au niciun respect faţă de această localitate. Trec noaptea, la orele 11-12 cu maşinile, deranjând oamenii. Ca să nu mai spun ce impact este asupra mediului, pentru că ei taie la ras pădurea. Muereasca este situată pe marginea pârâului, iar dacă se taie masiv în amonte, se poate întâmpla o adevărată catastrofă. Se taie haotic, nu se curăţă terenul de crăci. Gândiţi-vă numai la eventualitatea în care vine o ploaie puternică ce ar putea antrena materialul lemnos până în localitate. Eu, ca primar, în loc să-mi văd de treburile gospodăreşti, trebuie să mă ocup de astfel de lucruri. Hoţul strigă hoţul!”, mai spune Ion Ungureanu. Acesta ne-a declarat că şoferii de pe camioane nu s-au dat în lături de la a-l ameninţa, fiind chiar pe punctul să-i lovească maşina pentru a-l răsturna în albia pârâului Muereasca. La această oră, cel puţin 15 locuinţe sunt afectate de vibraţiile provocate de transportul masei lemnoase.

Instituţiile statului trebuie să intervină!

Sesizăm şi noi, pe această cale, toate instituţiile abilitate, să intervină de urgenţă în rezolvarea situaţiei de la Muereasca. Este inadmisibil ca nişte simple societăţi comerciale să ţină la respect o întreagă localitate, să-şi facă de cap pe domeniul public şi să sfideze administraţia publică locală. Nu ne putem abţine să nu ne întrebăm cum a fost posibil ca un judecător să decidă, fără consultarea ambelor părţi, peste nişte documente emise de cele mai importante instituţii ale statului, că trei societăţi pot tranzita un drum cu restricţii. De asemenea, ar fi interesantă o verificare asupra activităţii celor trei societăţi comerciale: cum au câştigat licitaţia, cum organizează activitatea de tăiere a pădurilor, cine se află în spatele acestei megaafaceri. Vom urmări cazul şi vă vom ţine la curent cu evoluţia lui.

• cu un şef al ANRM în afara problemei, într-o atmosferă suspectă de secretomanie, afaceriştii jonglează cu izvoarele minerale după bunul plac

Familia Tudor nu dă doi bani se pare pe înţelegerile făcute cu autorităţile. A dovedit acest lucru şi săptămâna trecută, când, deşi a promis în faţa prefectului şi preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale că va ridica paza de la izvoarele minerale din Băile Olăneşti, nu a făcut-o. Nici în ceea ce priveşte uşa de la Izvorul 24, afacerista Maria Tudor nu şi-a respectat cuvântul; aceasta a rămas la locul ei, în condiţiile în care nu există nici măcar autorizaţie de construire. Nici reprezentanţii statului nu au făcut o figură prea strălucită în faţa concesionarilor izvoarelor minerale din Olăneşti.

Atât preşedintele ANRM, cât şi autorităţile judeţene au dat senzaţia că sunt depăşite de situaţie, atât cu ocazia negocierilor cu reprezentanţii Olăneşti Riviera SA, cât şi în timpul mitingului organizat săptămâna trecută în faţa Primăriei Băile Olăneşti. Nu au lipsit nici acuzaţiile venite din partea cetăţenilor din Olăneşti, care le-au reproşat reprezentanţilor statului lipsa de fermitate în relaţia cu afaceriştii.

Şeful ANRM, pe lângă subiect
La jumătatea săptămânii trecute, la invitaţia prefectului Remus Grigorescu, în judeţul Vâlcea s-a deplasat preşedintele ANRM, Gelu Agafiel Mărăcineanu, având ca scop declarativ rezolvarea situaţiei tensionate de la Băile Olăneşti. Fără o informare prealabilă a presei, aşa cum ar fi fost normal, Remus Grigorescu a organizat o negociere cu uşile închise chiar la sediul Prefecturii, la care au mai participat preşedintele CJ, Ion Cîlea, cei doi subprefecţi, primarul din Olăneşti, Gheorghe Ciucă, precum şi reprezentantul SC Olăneşti Riviera SA, Liliana Uţă. Timp de o oră şi jumătate, şeful ANRM a ascultat opiniile participanţilor la discuţii, după care, în cadrul conferinţei de presă care a urmat, a afirmat că s-a ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei. În realitate, lucrurile nu stăteau deloc aşa.
„Este vorba despre un conflict comercial care, din păcate, s-a extins în zona socială. Rezultatul cel mai important al discuţiilor este că accesul la izvoare va fi liber iar acest lucru va fi parafat în cursul zilei de azi, printr-un acord între primărie şi societate. Pe de altă parte, problema nu este încă încheiată, pentru că acest conflict scoate în evidenţă aspectele negative ale activităţii de turism în staţiune. Din păcate, într-o economie de piaţă asistăm şi la astfel de evenimente. Este un paradox că pe de-o parte avem acuzaţii de monopol, iar pe de altă parte avem acuzaţii de concurenţă neloială”, a spus prefectul în cadrul conferinţei de presă.
Instalat doar de trei luni în funcţie, şeful ANRM şi-a demonstrat la Vâlcea lipsa de profesionalism, atitudinea sa de pe tot parcursul vizitei denotând carenţe serioase în ceea ce priveşte competenţa. Încă de la început, Mărăcineanu a ţinut să menţioneze că cele mai multe dintre aspecte situaţiei de la Olăneşti exced obiectului de activitate al instituţiei pe care o conduce. „În ceea ce priveşte competenţa ANRM, pot să vă spun că este vorba despre o serie de informaţii care deocamdată sunt clasificate, dar care, în baza solicitării primarului şi prefectului şi cu acceptul titularului de exploatare, vor fi desecretizate şi puse la dispoziţia dânşilor. Până acum s-a rezolvat problema accesului neîngrădit la izvoarele care nu au fost concesionate de Riviera Olăneşti. Dacă doamna Tudor nu respectă înţelegerea de azi, eu nu sunt capabil să iau măsuri împotriva ei”, a spus şeful ANRM. Acesta consideră însă că nu se poate vorbi despre un abuz din partea societăţii concesionare, în ceea ce priveşte paza. „În mod normal, orice titular al unei licenţe de exploatare pentru ape minerale naturale şi ape minerale terapeutice, este obligat să asigure un perimetru de securizare şi un perimetru de protecţie sanitară. S-a convenit ca pe perioada zilei, serviciul de pază să fie asigurat de Consiliul Local, iar pe timp de noapte, paza să fie asigurat de firmă”, a adăugat preşedintele ANRM, aducând ca argument pentru instituirea pazei, posibilitatea infestării apei minerale. O absurditate, atâta timp cât apa nu poate fi infestată, fiind curgătoare! Mărăcineanu a făcut însă o promisiune importantă, asigurând presa că în câteva zile contractul de concesiune va fi desecretizat, urmând a fi postat pe site-ul ANRM. Şeful ANRM nu a ţinut însă cont că pentru a putea face acest lucru, are nevoie de acordul concesionarului. „Ca principiu, consider că toate resursele minerale sunt bunuri aflate în domeniul public al statului, şi aşa trebuie să rămână. Autorităţile publice pot cere darea în folosinţă a acestor resurse. Orice autoritate publică va fi sprijinită de ANRM în acest tip de demers”, a admis Mărăcineanu, care nu a reuşit totuşi să răspundă unei întrebări cât se poate de simple, legate de posibilitatea rezilierii contractului de concesiune, dacă se va constata că acesta a fost încheiat ilegal. „Nu ştiu să vă răspund la această întrebare!”, a fost răspunsul şefului ANRM. Mai trebuie să spunem că Mărăcineanu a strecurat o nuanţă în declaraţiile sale, precizând că primăria poate solicita doar administrarea izvoarelor rămase neconcesionate de Olăneşti Riviera SA. Nu mai este nici un secret pentru nimeni faptul că Maria Tudor a avut grijă să preia cele mai importante izvoare, intens frecventate de turişti.

La un pas de linşaj
Imediat după discuţiile de la Prefectură, şeful ANRM, însoţit de prefect, s-a deplasat la Băile Olăneşti, acolo unde, la ora 14, era programat un miting de protest al cetăţenilor, în faţa primăriei. A urmat o nouă rundă de negocieri, tot cu uşile închise, de această dată cu participarea Mariei Tudor. De altfel, aceasta a şi fost certată de Remus Grigorescu pentru impoliteţea de a nu fi participat la întâlnirea de la Prefectură, la care a fost invitată. Între timp, în faţa primăriei se adunaseră deja câteva sute de cetăţeni, revoltaţi de modul în care patronii Olăneşti Riviera au înţeles să-i trateze. După terminarea aşa-ziselor negocieri, prefectul, şeful ANRM şi primarul Ion Ciucă au ieşit în faţa primăriei şi au încercat să le vorbească oamenilor. Tentativa lor a fost sortită eşecului, cele câteva sute de cetăţeni scandând minute în şir apelative ca „Hoţii!” sau „Ruşine!”. Un moment interesant s-a petrecut atunci când liderul sindical Constantin Pârvu a venit în faţa prefectului şi i-a cerut să le spună oamenilor adevărul. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, oficialii fiind nevoiţi să se întoarcă în primărie. Punctul culminant al mitingului s-a consumat atunci când din primărie a ieşit Maria Tudor. Însoţită de jandarmi, aceasta s-a îndreptat către maşină, într-un vacarm de huiduieli din partea mulţimii. Deşi nimeni nu se aştepta, Maria Tudor, o dată ajunsă la maşină, s-a întors către protestatari şi a încercat să se justifice. Doar jandarmii au reuşit să o mai salveze de furia mulţimii; câteva secunde mai târziu, afacerista era din nou în maşină, demarând în trombă către sediul societăţii.
După calmarea spiritelor, prefectul Remus Grigorescu a invitat câţiva reprezentanţi ai protestatarilor în sala de Consiliu Local, pentru a le comunica concluziile negocierilor. Şi această întâlnire a fost tensionată, cetăţenii descalificând modul în care s-a încercat rezolvarea situaţiei. Un alt amănunt demn de menţionat este acela că primarul Gheorghe Ciucă a fost acuzat de Maria Tudor că a aprobat un miting neautorizat, dar şi că a complotat la defăimarea sa. Chiar înaintea începerii negocierilor de la primărie, Maria Tudor a făcut o aluzie la o posibilă sponsorizare a campaniei electorale a lui Ciucă, pe care acesta din urmă nu s-a prea grăbit să o nege.

Pârvu: Lumea tremură în faţa familiei Tudor
Prezent la miting, liderul CNSLR Vâlcea, Constantin Pârvu şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de prestaţia autorităţilor: „Am prevăzut că se va ajunge aici, încă din 2007. În campania electorală pentru parlamentare, când am candidat pentru Senat pe colegiul nr.3 care cuprinde şi Olăneştiul, am spus că dacă voi câştiga, primul lucru de care mă voi ocupa va fi să aduc izvoarele la primărie. Ce am crezut eu atunci, se întâmplă acum. Ce spun primarul şi prefectul, reprezintă ceva neaşteptat. Mă aşteptam la altceva. Aţi văzut că am intervenit; le-am spus să fie fermi pe poziţii, să le spună oamenilor că fac tot ce este necesar să aducă izvoarele la primărie. După cum aţi văzut, oamenii nu cred în ce spun ei. În mod normal, dacă se modifică Constituţia, se poate modifica şi un contract de concesiune. Cât timp primăria nu are bani de investiţii, nu este normal ca familia Tudor să aibă izvoarele. O familie în faţa căreia văd că toată lumea tremură, inclusiv o parte din autorităţi”.

Interdicţie istorică
Ceea ce nu ştie preşedintele ANRM, este faptul că într-un hrisov din secolul XIX se prevede clar că izvoarele de la Olăneşti nu trebuie înstrăinate sub nicio formă. Vechii proprietari au donat statului român aceste izvoare, una dintre clauzele cuprinse în document referindu-se tocmai la principiul gratuităţii acestor ape, precum şi la interzicerea vinderii sau concesionării lor. Din anumite documente păstrate la Arhivele Statului reiese că nu s-a pus niciodată problema, încă din timpuri străvechi, comercializării apelor terapeutice. În actele cu pricina este chiar prezentat un episod în care cei doi fraţi proprietari ai izvoarelor au la un moment dat o discuţie pe această temă, instituindu-se pentru totdeauna gratuitatea privind apele din Băile Olăneşti.

Epilog
Aşa cum se aştepta toată lumea, Maria Tudor nu a catadicsit să respecte înţelegerea cu autorităţile. La Olăneşti a fost păstrată paza la izvoare, uşile montate fără autorizaţie sunt în continuare la locul lor iar mass-media controlată de afaceristă acuză în stânga şi-n dreapta că anumite cercuri de interese doresc naţionalizarea apelor minerale. În tot acest timp, nimeni nu pare să mai aibă reacţie. Cel mai probabil, situaţia va fi rezolvată doar după modificarea Legii Minelor, printr-o prevedere clară care să poată facilita rezilierea contractelor de concesionare ilegale.
Octavian HERŢA

SITUAŢIE EXPLOZIVĂ! La Băile Olăneşti funcţionează legea junglei
• concesionarea resurselor subsolului de către statul român naşte monştri
• nici măcar privatizarea dubioasă a Petrom-ului nu a dus la atâtea abuzuri ca la Olăneşti

Pentru prima oară în România, o firmă privată a restricţionat accesul turiştilor la izvoarele cu ape minerale dintr-o staţiune, postând la intrare bodiguarzi înarmaţi cu bastoane şi spray-uri lacrimogene. Se întâmplă în Băile Olăneşti, acolo unde patronii SC Olăneşti Riviera SA – firmă care a concesionat în 2001 izvoarele minerale, au hotărât să intre în istorie printr-o măsură catalogată drept aberantă de către autorităţi, hotelieri şi cetăţeni.

Beneficiari ai unui contract de concesiune cel puţin dubios, încheiat pe vremea guvernării PSD, pentru cinci ani, şi prelungit în 2006 de către liberali pentru alţi 20, cu sprijinul nemijlocit al unor influente persoane publice, controversaţii oameni de afaceri, Ion şi Maria Tudor au hotărât să pună bocancul pe staţiunea Băile Olăneşti.

Practici neconcurenţiale

La jumătatea săptămânii trecute, turiştii aflaţi în staţiune au avut surpriza să constate că nu pot avea acces la izvoare. Ei au fost informaţi de paznicii plantaţi în faţa acestora că au ordin să nu permită accesul decât localnicilor, în baza actelor de identitate. Cât despre turiştii cazaţi la majoritatea hotelurilor din staţiune, aceştia au fost trimişi la plimbare.
Măsura luată de patronii SC Olăneşti Riviera SA i-a revoltat peste măsură pe hotelieri, care au organizat un adevărat miting în faţa primăriei din localitate. Aceştia i-au acuzat pe soţii Tudor că nu fac altceva decât să încalce normele în vigoare, abuzând de un contract neconstituţional, obţinut prin metode obscure, cu concursul autorităţilor centrale şi locale. Hotelierii au lăsat să se înţeleagă că, de fapt, miza este eliminarea de pe piaţă a concurenţei. Interzicerea accesului la izvoare a turiştilor cazaţi la alte unităţi hoteliere decât cele al Olăneşti Riviera şi a celor două-trei agreate de societate, reprezintă, în opinia hotelierilor, o încălcare gravă a practicilor concurenţiale. Pericolul cel mai mare este însă ca turiştii să ocolească de acum încolo staţiunea iar reclama negativă adusă Olăneştiului de acest scandal să degenereze într-un adevărat dezastru de imagine, pe termen lung. Concesionarea izvoarelor de la Olăneşti seamănă izbitor cu privatizarea Petrom sau cu scandalul Sterling. Statul a înstrăinat sau concesionat resursele subsolului pentru redevenţe de nimic unor firme „deştepte”, în detrimentul cetăţenilor României.

Tudorii au tăiat apa

Fără a beneficia de un turism bazat pe agrement, staţiunea Băile Olăneşti a devenit celebră aproape exclusiv datorită apelor sale cu proprietăţi curative. Îmbogăţiţi peste măsură după Revoluţie, soţii Tudor au înţeles imediat asta şi, cu prima ocazie, au încheiat un contract extrem de avantajos în anul 2001, pe timpul guvernării PSD. În schimbul unei redevenţe simbolice către statul român, patronii Olăneşti Riviera au primit dreptul de a exploata pentru următorii cinci ani apele minerale din staţiune. Deşi nu au fost de acord niciodată cu această concesionare, toţi hotelierii au fost nevoiţi să încheie contracte cu firma soţilor Tudor, pentru ca turiştii lor să poată beneficia de apele minerale. Pentru fiecare zi de tratament, hotelierii au plătit miliarde de lei în contul turiştilor, sau mai exact, în cel al Olăneşti Riviera. Curios este faptul că în 2001, Primăria Băile Olăneşti nu a făcut niciun fel de demers pentru a administra izvoarele, deşi ar fi obţinut beneficii imense pentru localitate, care s-ar fi putut concretiza în taxe şi impozite, folosite ulterior la dezvoltarea infrastructurii. Şi asta, cu atât mai mult cu cât bugetul localităţii a fost mereu unul sărac, insuficient pentru executarea unor lucrări de interes public. Administratorii de atunci ai Băilor Olăneşti s-au mulţumit să asiste la o concesionare extrem de profitabilă, făcută în dauna statului, fără a avea nici măcar curiozitatea să solicite o copie după acel contract. Ulterior, toată lumea s-a resemnat cu ideea că respectivul contract este unul secret şi nimeni nu a mai avut curiozitatea să descopere adevărul. În anul 2006, de data aceasta în plină guvernare liberală, contractul este prelungit pentru încă 20 de ani. Se pare că o contribuţie majoră ar fi avut-o şi liderul PNL Vâlcea, Emilian Frâncu, pe atunci deputat. La trei ani după această prelungire a contractului, în urmă cu câteva zile, buboiul de la Olăneşti a explodat. Fără niciun fel de anunţ prealabil, conducerea Olăneşti Riviera pune „lacătul” pe izvoare, plantează bodiguarzi şi pune pe jar hotelierii şi administraţia publică locală.

Acuze

Marţea trecută, forfotă mare în faţa Primăriei Băile Olăneşti. Mai mulţi hotelieri, revoltaţi de blocarea accesului la izvoare, au solicitat o întâlnire cu conducerea primăriei. În cele din urmă, aceştia sunt primiţi în sala de Consiliu de către viceprimarul Sorin Vasilache şi secretarul Ion Gorgan. Timp de mai bine de o oră, în prezenţa reprezentanţilor presei, hotelierii şi-au exprimat punctele de vedere, susţinând la unison că situaţia este una cel puţin anormală. La rândul său, viceprimarul a recunoscut că lucrurile nu pot rămâne aşa, însă nu a reuşit să ofere şi soluţii. Alături de secretar, acesta a făcut referire la faptul că există un contract de concesionare, pe care însă nimeni nu l-a văzut până acum. „Am constatat că situaţia nu era chiar aşa cum se reclamase. Oamenii au putut să intre, au luat apă dar li s-a comunicat ca în zilele următoare să consulte un medic la unităţile de tratament abilitate din staţiune. După aceea, ne-am deplasat la Olăneşti Riviera SA, am vorbit cu doamna director Uţă şi am cerut detalii cu privire la situaţie. Primăria nu ştia că va fi pusă pază la izvoare. Ni s-a spus că nu se va obstrucţiona accesul, însă fiecare turist va trebui să consulte medicii iar în baza fişei de tratament şi a unui tichet eliberat de societate fiecărei unităţi hoteliere, pentru a avea acces la izvoare. Am pus problema: dacă un turist stă o zi, o oră şi vrea să guste din ape? Ni s-a spus: nicio problemă, vom aduce o măsuţă şi pahare de unică folosinţă! S-a pus problema şi celor din staţiune. Oamenii au senzaţie că se păzesc ori depozite de armament, ori un magazin de bijuterii. Ni s-a spus că pentru cetăţenii oraşului, accesul la apă este nelimitat. Ulterior, hotelurile vor primi tichetele. Nu ne-am mai întâlnit cu astfel de situaţii, ca societatea concesionară să obstrucţioneze accesul la izvoare. Acestea sunt de la natură şi cu toţii avea dreptul de a avea acces la ele, nelimitat”, a spus viceprimarul. Acesta a adăugat că firma concesionară avea obligaţia să întreţină izvoarele, însă a recunoscut că nu s-au făcut alte îmbunătăţiri decât montarea unor geamuri termopan. Până acum, primăria a asigurat toate condiţiile de acces la izvoare, Olăneşti Riviera profitând de investiţiile edilitare. Sorin Vasilache a mai spus că îşi doreşte ca primăria să preia izvoarele, însă nu a reuşit să ofere şi soluţiile.
La rândul său, secretarul primăriei, Ion Gorgan a lăsat să se înţeleagă că nu se poate face nimic, atâta timp cât contractul de concesionare nu este desecretizat. „Încercări de preluare a resurselor naturale de către primării s-au făcut în toată ţara. Partea proastă este că aceste contracte au fost obţinute de către nişte firme privilegiate. Intervenţii pentru modificarea Legii 85 s-au făcut la mai multe niveluri şi se fac în continuare. Primăriile nu au avut nici un cuvânt de spus la momentul concesionărilor, întrucât resursele minerale reprezintă bun naţional”, a spus secretarul. Interesant este că unii dintre hotelierii prezenţi la întâlnire au lăsat să se înţeleagă că nici foştii şi nici actualii administratori ai localităţii nu au avut interesul să rezolve problema izvoarelor. Din spusele lor a reieşit că actuala conducere a primăriei ar fi fost sprijinită în campania electorală chiar de familia Tudor. Viceprimarul a negat aceste acuzaţii, menţionând că nici faptul că a fost recepţioner la Hotelul Livadia nu i-ar fi influenţat în vreun fel atitudinea.
În acest moment, SC Olăneşti Riviera SA plăteşte o redevenţă de 2 euro pentru mia de litri de apă, în timp ce hotelierii plătesc către firmă 6,8 lei pe zi pentru fiecare turist. Profitul societăţii este aşadar, unul enorm, în condiţiile în care statul român încasează sume ridicole pentru un bun al său.
„Ni s-a impus preţul, l-am acceptat, în urma unei discuţii între domnul prefect şi domnul Tudor. Am acceptat chiar şi plata anticipată. Am virat banii şi după câteva zile, ne-au trimis banii înapoi, cu intenţia de a ne amăgi. Nu s-au încheiat încă aceste contracte, iar fără ele, turiştii noştri nu pot avea acces la apele minerale. În acest fel, noi pierdem bani, pierdem posibilitatea de a accesa fonduri europene. Pe cei de la Olăneşti Riviera îi interesează de fapt să se ducă turiştii numai la ei. Chiar ne-au zis că ne dau nouă turiştii care nu mai au loc la ei. Au fost contactaţi hotelieri care au fost îndemnaţi să-şi trimită turiştii la baza lor de tratament. Am fost prezent la discuţia între prefect şi domnul Tudor şi reprezentantul Guvernului în teritoriu a cerut accesul la ape”, a spus unul dintre reprezentanţii hotelierilor, Ion Linte, manager al Hotelului Select. Acesta a făcut o serie de adrese către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, însă răspunsurile primite nu au fost de natură să-l mulţumească. „În acest moment, am primit tichetele de la Olăneşti Riviera. Nu aşa trebuie rezolvată problema. Sunt două variante: concesionarea apelor către Consiliul Local Băile Olăneşti sau fixarea unui preţ normal pentru hotelieri. Între timp, am aflat că s-a mărit şi numărul paznicilor la izvoare. Este inadmisibil. Au vrut să pună şu uşi la Izvorul 24, însă nu le-a permis primăria acest lucru”, ne-a declarat la finele săptămânii trecute Ion Linte.  

Răspunsul ANRM

Iată ce răspuns a primit Ion Linte de la ANRM, la începutul lunii aprilie: „Referitor la adresa dumneavoastră nr.26/17.03.2009, înregistrată la ANRM cu nr.630/19.03.2009, privind accesul liber şi neîngrădit la resursele minerale, vă comunicăm următoarele:
• resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrarea instituţiilor publice de către ANRM (art.13 din Legea Minelor nr.85/2003), iar exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive;
• ANRM concesionează activităţi de exploatare a zăcămintelor de ape minerale naturale, terapeutice şi geotermale aparţinând aceleiaşi structuri acvifere şi nu a surselor de descărcare a acesteia prin emergenţe naturale (izvoare) şi foraje;
• SC Olăneşti Riviera SA, ca titular al Licenţei de concesiune pentru exploatare nr.2221/2001, este societatea comercială direct răspunzătoare de exploatarea, valorificarea şi protecţia zăcământului de ape minerale terapeutice şi geotermale Băile Olăneşti şi poate încheia contracte de furnizare a apei minerale naturale terapeutice şi geotermale Băile Olăneşti şi poate încheia contracte cu diferiţi beneficiari, numai în limita rezervei disponibile;
• din documentele transmise de către SC Olăneşti Riviera SA rezultă că prin adresa nr.520/11.03.2009, aceasta propunea încheierea unui contract de furnizare, în condiţiile în care termenul de prelungire prin act adiţional al celui încheiat în 29.01.2008 expirase în 28.12.2008.
Vă comunicăm, de asemenea, că ANRM nu are atribuţii şi responsabilităţi, privind încheierea de contracte de furnizare a apei minerale terapeutice şi în stabilirea preţului de livrare a apei minerale terapeutice, iar soluţionarea aspectelor semnalate de dumneavoastră intră în responsabilitatea şi competenţa altor instituţii”.

Politicienii nu sunt de acord cu atitudinea Olăneşti Riviera

Situaţia de la Băile Olăneşti a provocat ample reacţii în rândul politicienilor. Indiferent că fac parte din PSD, PD-L sau PNL, aceştia par să fie împotriva practicilor abuzive ale familiei Tudor. Interesant este că, deşi Ion Tudor este membru PD-L, colegii săi de partid nu împărtăşesc atitudinea sa cu privire la modul în care trebuie exploatate izvoarele de la Olăneşti. Deputaţii democrat-liberali Sorin Zamfirescu şi Samoil Vâlcu se declară împotriva concesionării resurselor naţionale unor firme private.
„Accesul la izvoarele minerale nu poate fi restricţionat, din punct de vedere constituţional. Apa curge liberă şi, eventual, poate fi fixat un orar de funcţionare, nimic mai mult. Nu ştiu foarte multe despre situaţia de acolo, am aflat doar că sunt nişte probleme. Cred că cea mai în măsură să rezolve problema este doamna ministru al Turismului, Elena Udrea. Probabil că în cadrul vizitei la Vâlcea domniei sale, care va avea loc curând, va putea oferi o soluţie. Un parlamentar nu poate face prea multe, mai ales că am înţeles că există şi un contract”, ne-a declarat Sorin Zamfirescu, deputat pe colegiul Rm. Vâlcea – Nord, în care intră şi Olăneştiul.
La rândul său, deputatul Samoil Vâlcu cataloghează drept anormal ceea ce se întâmplă la Băile Olăneşti. „L-am întrebat pe domnul Tudor ce s-a întâmplat acolo şi am înţeles că instituţiile care şi-au respectat contractele pe care le au cu dânsul, au apă nelimitat. Este vorba de cei de la Parâng şi cei aflaţi în subordinea Elias-ului. Am înţeles că este vorba de nişte întreprinzători privaţi care nu au acces. Mie nu mi se pare normal să se pună pază la izvoare. Mie mi se pare că a fost o mare tâmpenie ca resursele subsolului să fie date unor firme private. Aceste resurse trebuiau să rămână în mâinile comunităţilor. Ne gândim – am vorbit cu mai mulţi, şi vrem să facem un proiect de lege prin care apele minerale să treacă la administraţiile publice locale, pentru a fi puse la dispoziţia tuturor”, ne-a declarat deputatul PD-L.
Nici preşedintele Consiliului Judeţean, social-democratul Ion Cîlea nu a rămas insensibil la situaţia de la Olăneşti. Acesta ne-a declarat că lucrează la un proiect de hotărâre de guvern, în urma căruia izvoarele naturale ar urma să treacă în administrarea Primăriei Olăneşti. Nu este exclus ca acest proiect de act normativ să fie realizat împreună cu liderul PD-L Vâlcea, senatorul Dorel Jurcan, interesat şi el în rezolvarea problemei. În această situaţie, dacă cei doi lideri politici vâlceni vor reuşi să redacteze proiectul de hotărâre de guvern, ministrul Turismului, Elena Udrea va avea ocazia să demonstreze că este capabilă să rezolve o situaţie sensibilă, atât la nivelul judeţului Vâlcea, cât şi în alte zone din ţară.
Octavian HERŢA

Presa centrală a luat la purecat contractele încheiate de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia cu un grup de firme, printre acestea numărându-se şi SC Blasova SRL, în care asociaţi apar viceprimarul PNL din Mateeşti, Gheorghe Manasia, şi soţia acestuia. Afacerea vizează asigurarea unei flote auto pentru şefimea EM Berbeşti şi a SNLO. În schimb, societăţile cu pricina primesc în total, pentru următorul an, o jumătate de milion de lei, iar asta în condiţiile în care compania continuă să lase foarte mulţi oameni fără locuri de muncă. Liberalul consideră însă că informaţiile apărute în ziarele de la Bucureşti reprezintă „nişte exagerări” şi „nimeni nu s-a procopsit de pe urma contractelor cu SNLO”. În cazul firmei sale, a precizat Manasia, este vorba despre un contract modest, din care nu câştigă mare lucru.

„Am încheiat contracte pentru închirierea unui număr de 5 autoturisme şi a cel mult 20 de autocamioane, tractoare, basculante şi autoutilitare, folosite de EM Berbeşti în zona transportului de marfă. Pentru fiecare dintre acestea, firma primeşte lunar între 15 şi 25 de milioane de lei. Primeşte este un fel de a spune, pentru că încă mai avem de recuperat bani din urmă. Vă daţi seama că, în condiţiile în care din sumele respective dăm jos ceea ce cheltuim pentru carburanţi, salariile şoferilor, leasing-uri, asigurări, piese de schimb şi aşa mai departe, nu rămânem cu mare lucru. Pot să spun că, pentru fiecare maşină, câştigăm în jur de 3 milioane de lei. Sub nicio formă nu se poate discuta de tunuri, cum s-a prezentat într-o parte a presei. Cu banii respectivi abia dacă ne acoperim cheltuielile şi achităm ratele pentru maşini. Nu ştiu ce fac alte firme din acest grup care a câştigat licitaţia, dar eu cred că nici acestea nu dau tunuri. Invit pe oricine să vină la Berbeşti să verifice sumele din contracte şi să se convingă că nu s-a făcut nimic incorect. Nu ştiu, în schimb, ce se întâmplă la Gorj. Poate că acolo e altă situaţie, dar nu pot să-mi dau cu părerea necunoscând situaţia”, a adăugat Manasia.

În acest moment, transportul de cărbune de la EM Berbeşti la Râmnicu Vâlcea este asigurat de compania CFR şi de SC SERVTRANS INVEST SA. Potrivit unor informaţii pe care le-am primit zile trecute, prima asigură zilnic o cantitate de 2.700 de tone, iar cea de-a două, în care asociate apar şi două firme cu sediul la Luxemburg, transportă peste 4.000 de tone. Obiectul contractului cu SERVTRANS INVEST SA, care are o valoare cuprinsă între 21.768.000 şi 36.280.000 RON (fără TVA), îl reprezintă transportul de cărbune din două loturi: Berbeşti – Antestaţie CF CET Govora, pentru o cantitate estimată de minim 600.000 tone şi maxim 1.000.000 tone şi Alunu-Antestaţie CF CET Govora, pentru o cantitate stabilită între aceleaşi limite. Mergând pe un calcul bazat pe cifrele minime, adică având în vedere cantitatea de 1.200.000 tone, la un preţ de 18,14 RON / t pe calea ferată, rezultă un cost de 21.768.000 lei.

Asta înseamnă cu 4.368.000 lei mai mult decât ar costa pe cale auto. Însă, nu aceasta ar fi tragedia. O posibilă explicaţie ar putea fi aceea că, astfel, sunt protejate drumurile, deşi un contraargument pe această temă este oferit de prevederile HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, care obligă firmele de profil să nu depăşească o anumită cantitate transportată şi introduce sancţiuni severe în caz contrar. Partea şi mai proastă a lucrurilor este că această firmă privată a primit pe tavă o afacere profitabilă care nu a costat-o mai nimic şi din care judeţul Vâlcea nu câştigă mare lucru, ba din contră. SERVTRANS INVEST SA a preluat în administrare, după încheierea contractului, toate locomotivele care asigurau transportul şi chiar şi calea ferată, ce aparţineau judeţului Vâlcea. Practic, societatea SERVTRANS INVEST SA a venit în judeţul nostru să dea un tun, „înarmată” doar cu hârtii şi câţiva şefi, zecile de muncitori care fac munca de jos fiind preluaţi în condiţii discutabile de la depozitul din Râmnic. Mai mult decât atât, există numeroase semnale cum că acestora nu li s-ar respecta drepturile, deşi s-a încheiat o convenţie în acest sens. Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, a anunţat zilele trecute că se va interesa în legătură cu cele întâmplate, urmând ca apoi să măsuri pentru ca lucrurile să revină la normal.

Şedinţa ordinară a Consiliului Municipal Râmnicu Vâlcea de marţi se anunţă a fi una extrem de încărcată, pe ordinea de zi figurând nu mai puţin de 33 proiecte de hotărâre. Consilierii locali au, aşadar, nevoie de răbdare şi tutun pentru a comenta pe marginea proiectelor supuse dezbaterii şi votului. Cu siguranţă nu vor lipsi discuţiile, mai ales că cel puţin două puncte suscită atenţia opiniei publice: bugetul din acest an şi lista celor 108 beneficiari ai locuinţelor sociale ANL.

Buget de criză

Bugetul pe 2009 este, poate, cel mai important punct de atracţie al şedinţei. Râmnicul va avea la dispoziţie în acest an nu mai puţin de 2.137 miliarde lei, veniturile municipiului situându-se la un nivel asemănător celui din 2008.

La aceeaşi valoare se ridică şi cheltuielile programate până la finele anului. Din aceşti bani, peste 60 miliarde vor fi cheltuite pentru finanţarea cheltuielilor unităţilor de învăţământ, în timp ce creşelor şi grădiniţelor cu program prelungit le vor fi alocate peste 90 miliarde. O altă sumă importantă va fi alocată subvenţiilor privind acoperirea cheltuielilor pentru internate – 40 miliarde. Însă, de departe, cea mai mare parte din buget – peste jumătate, va fi alocate investiţiilor. Circa 1.270 miliarde vor fi cheltuite pe asfaltări, reabilitări de imobile şi alte investiţii edilitare. 270 de miliarde provin din bugetul local, 189 miliarde sunt suportate de la bugetul de stat, 17 miliarde vor fi cheltuite din împrumutul intern al primăriei, 175 de miliarde reprezintă creditul extern privind implementarea programului ISPA de reabilitare a reţelelor de apă iar circa 610 miliarde înseamnă cofinanţări programe externe.
Cei mai mulţi bani provin din taxele şi impozitele locale – circa 1.120 miliarde, în timp ce aproape 950 miliarde reprezintă venituri cu destinaţie specială (sume din TVA şi transferuri speciale).
Interesant este faptul că în acest an, capitolul de cheltuieli a fost alcătuit ţinându-se cont de recesiunea economică. Astfel, au fost reduse cu cel puţin 15% achiziţiile de servicii şi cu cel puţin 50% cele de bunuri, birotică şi mobilier. Avându-se în vedere resursele limitate, în acest an nu se vor mai acorda tichete cadou personalului din structurile şi serviciile funcţionale, din unităţile de învăţământ şi creşe.
În aceeaşi şedinţă va fi aprobată şi suma de 42 miliarde lei necesară continuării lucrărilor la locuinţele sociale din fostul cămin de bătrâni Ostroveni. Banii au fost alocaţi de Ministerul Dezvoltării iar locuinţele sunt destinate foştilor chiriaşi care au fost sau urmează a fi evacuaţi din casele retrocedate foştilor proprietari.

Râmnicul, împânzit de camere video

În următoarea perioadă, în municipiu va fi implementat un sistem de monitorizare video, în vederea prevenirii criminalităţii. În fapt, va fi extins sistemul deja existent, în toate cartierele oraşului. Consilierii locali vor analiza oportunitatea cheltuirii sumei de 34 miliarde lei, într-o primă fază urmând a fi realizat studiul de fezabilitate al proiectului. Camerele video care urmează a fi instalate vor prelua imagini non-stop, care vor fi monitorizate de către un dispecerat. Acestea au posibilitatea de a se roti la 360 de grade, fiind considerate adevărate bijuterii tehnologice.

Se face fuziunea

Unul dintre cele mai importante proiecte de hotărâre care vor fi discutate în şedinţa ordinară de marţi priveşte fuziunea Acvarim cu Apavil. Astfel, se mandatează Adunarea Generală a Acţionarilor acestei societăţi să împuternicească Consiliul de Administraţie în vederea întocmirii proiectului de fuziune prin absorbţie cu Apavil. Proiectul se va realiza de către un consultant autorizat la comanda comună a celor două societăţi. Astfel, noul operator regional se va numi Apavil, în cadrul căreia municipiul va avea 50% din totalul acţiunilor. Sistemul de distribuţie al apei de pe raza municipiului va funcţiona ca centru de profit şi va asigura calitatea serviciului la nivelul întregului municipiu. Practic, dacă această fuziune nu s-ar realiza în acest an, s-ar risca pierderea unei sume imense, de câteva zeci de milioane de euro. Uniunea Europeană condiţionează alocarea unor fonduri pentru dezvoltare de înfiinţarea operatorilor de apă regionali. După circa doi ani de negocieri, Consiliul Judeţean şi Primăria Râmnicului par să fi ajuns la un acord cu privire la rezolvarea problemelor legate de fuziunea celor doi operatori de apă.

Cazul Pârnău, la mâna aleşilor

De departe, cel mai interesant punct de pe ordinea de zi este cel cu numărul 27: aprobarea listei beneficiarilor celor 108 locuinţe sociale ANL. La alcătuirea listei s-au avut în vedere o serie de condiţii, care au fost folosite pentru realizarea punctajelor finale. În continuare, vă prezentăm lista, în ordinea punctajului obţinut, cu menţiunea că aleşii locali vor trebui să hotărască dacă Tiberiu Pârnău şi Ionela Carmen Mărăcine Bădiţă mai rămân „în cărţi”. Menţionăm că pe listă figurează numele unor ziarişti, precum şi ale unor rude de politicieni vâlceni.
1. Grigorescu Mihai Viorel – 65 puncte
2. Ionescu Adriana – 64 p
3. Bulugea Nicoleta-Maria – 64 p
4. Ostropel Iulia Veronica – 63 p
5. Pufu Maria – 63 p
6. Stoenescu Cristian – 63 p
7. Todeci Gabriela – 62 p
8. Henning Diana Mihaela – 62 p
9. Matei Alina – 62 p
10. Costache Petre – 61 p
11. Ariciu Cristiana – 61 p
12. Tambrea Eduard Alexandru – 61 p
13. Simon Vasile Lucian – 61 p
14. Scarlaciuc Marius – 60 p
15. Bogoslov Corina Mihaela – 60 p
16. Truşcă Ionica Violeta – 60 p
17. Dicu Felicia Gheorghiţa – 60 p
18. Biluseac Corneliu – 60 p
19. Ştefan Marian – 60 p
20. Mocanu Claudia Elisabeta – 60 p
21. Truşcă Elena Camelia – 60 p
22. Bratu Ileana – 60 p
23. Bercea Cristian Ion – 59 p
24. Stamatoiu Cosmin Constantin – 59 p
25. Mustaţă Maria Cristina – 59 p
26. Dimitriu Monica Florina – 59 p
27. Mitrache Gheorghe – 59 p
28. Gogiu Florian Alin – 59 p
29. Ungureanu Alina Elena – 59 p
30. Nicolae Eugen –59 p
31. Truşcă Cristian – 58 p
32. Florea Luminiţa Elena – 58 p
33. Pop Mariana – 58 p
34. Cocea Daniel – 58 p
35. Ciobanu Iulian Cătălin – 58 p
36. Nicolaescu Marin – 58 p
37. Bădiţă Mărăcine Ionela Carmen – 58 p
38. Amza Janina – 58 p
39. Pîrvu Nicolae Emilian – 58 p
40. Costinescu Bogdan Ilie – 58 p
41. Pătraşcu Vasile Călin – 58 p
42. Dumitrescu Milian Constantin – 57 p
43. Spînu Dan – 57 p
44. Marga Valentina Loredana – 57 p
45. Popa Andrei – 57 p
46. Florica Ion – 57 p
47. Dinu Gabriel Cristian – 57 p
48. Pîrnău Marinescu Tiberiu Constantin – 57 p
49. Beletescu Iuliana Loredana – 57 p
50. Popescu Florin – 57 p
51. Badea Ioana – 57 p
52. Barbu Simona – 57 p
53. Roescu Daniela – 57 p
54. Sanda Florin Bogdan – 56 p
55. Toghe Ana Maria – 56 p
56. Giba Alina Ionela – 56 p
57. Manu Mirela –56 p
58. Catoiu Ion – 56 p
59. Tugulan Adelina Magdalena – 56 p
60. Lazăr Răzvan Nicolae – 56 p
61. Mirea Iulian Cosmin – 56 p
62. Marciu Elena Alina – 56 p
63. Ciobanu Nicolae Emilian – 56 p
64. Buşagă Marinela – 56 p
65. Pretorian Mihail –56 p
66. Popa Florea Marcela Aurelia – 56 p
67. Spiridon Diana Elena – 56 p
68. Mujea Daniel – 56 p
69. Bîrzan Maria Loredana – 56 p
70. Dicu Simona Elena – 56 p
71. Micuţ Elena Daniela – 56 p
72. Trofin Rodica Emilia – 56 p
73. Belgun Cristian George – 56 p
74. Ciulpan Dumitru – 56 p
75. Voinescu Eduard C-tin – 55 p
76. Barbu C-tin Cristian – 55 p
77. Pară Adrian Florinel –55 p
78. Găman Petre Daniel – 55 p
79. Şerbănoiu Petre Sorin – 55 p
80. Ciurea Emilia – 55 p
81. Vasile Ionuţ – 55 p
82. Grigorescu Viorel – 55 p
83. Niţă Diana Elena – 55 p
84. Bălteanu Claudia – 55 p
85. Duţă Cristinel Emanuel – 55 p
86. Oprescu Nicolae Ion – 55 p
87. Ciontea Mihaela Teodora – 55 p
88. Dinică Ion Daniel –55 p
89. Ecaterinescu Teodora Ramona – 55 p
90. Ungureanu Ion – 54 p
91. Carabineanu Dragoş –54 p
92. Andrei Dumitru – 54 p
93. Mihalcea Remus Nicolae – 54 p
94. Miroiu Romus Vasile –54 p
95. Mutuligă Maria Simona – 54 p
96. Popescu Adela – 54 p
97. Lascu Carol – 54 p
98. Cerci Vasile – 54 p
99. Drăgan Olaru Mihaela – 54 p
100. Idu Narcisa Natalia Elena – 54 p
101. Tuca Mircea Marius – 54 p
102. Manda Vasile –54 p
103. Vasiloiu Dorina Daniela – 54 p
104. Bălăşoiu Simon – 54 P
105. Ursu Ionel Octavian – 54 p
106. Tricuţă Mădălina – 54 p
107. Dumitrescu Bogdan – 53 p
108. Danciu Luiza Elena – 53 p

Constantin Zărnescu – cetăţean de onoare

În finalul şedinţei, va fi supus votului consilierilor şi un proiect de hotărâre privind acordarea titlului de cetăţean de onoare al municipiului, scriitorului Constantin Zărnescu, pentru întreaga sa activitate literară. Iniţiativa a aparţinut mai multor forumuri şi asociaţii culturale, care au dorit astfel să-şi aducă omagiul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni din litere din municipiul Râmnicu Vâlcea.
Octavian Herţa