Vâlcenii, campioni la fraude pe Internet

Judeţul Vâlcea se situează din nou pe primul loc în ţară la numărul de fraude informatice. Conform unei statistici făcute de Interpol, Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani deţin supremaţia cu privire la comiterea unor infracţiuni de înşelăciune pe Internet în România. Pe mesele poliţiştilor de la Crimă Organizată şi a procurorilor sunt sute de dosare de acest tip, însă oamenii legii cred că numărul infracţiunilor comise de hackeri este de ordinul miilor. De la începutul anului 2006 şi până în prezent, în judeţul nostru au fost arestate doar opt persoane pentru astfel de infracţiuni şi alte câteva sunt cercetate în stare de libertate. Hakerii au profitat şi după organizarea ultimului salon auto la Râmnicu Vâlcea, când au fost create site-uri foarte apropiate de cele ale marilor firme din domeniu, respectiv Mercedes, BMW sau Toyota, prin care se anunţa vânzarea unor maşini noi sau în regim de second-hand.

Asocierea în participaţiune dintre Primărie şi River Plaza Mall este ilegală

Liberalul Ion Nicolae promite că nu se lasă până când această gravă eroare nu este îndreptată

Zilele secretarului Toma Mihăescu în Primărie sunt numărate

Deşi la momentul votului, s-a exprimat „pentru”, consilierul municipal liberal Ion Nicolae are mai nou un purcoi motive pentru a califica drept ilegală asocierea în participaţiune dintre Primăria Râmnicului şi firma baronului inter-judeţean Viorel Popescu, în vederea amenajării unei parcări în apropierea magazinului Cozia. El susţine că „specialiştii” Primăriei au indus în eroare întregul Consiliu, dar şi că firma angajată să stabilească influenţa infiltraţiilor de apă în zona subterană supermarketului River Plaza a oferit rezultate, în două cazuri diferite, după cum s-a dorit. Mai exact, iniţial s-a venit cu un studiu geo din care reieşea foarte clar că nu poate fi executată parcarea subterană. După doar câteva săptămâni şi probabil şi aranjamente de rutină, aceeaşi firmă vine cu o nouă concluzie: „se poate”. Nicolae se arată convins că firma cu pricina a fost plătită pentru a realiza un studiu „exact cum trebuia”, sau mai exact cum îi convenea patronului de la Mall. Investiţia se ridică la circa 2 milioane de euro şi va fi suportată în întregime de patronii societăţii comerciale. Primăria s-a angajat să concesioneze în acest scop o suprafaţă de teren de aproape 4.000 mp, pe o perioadă de 49 de ani. Parcarea va fi construită pe două nivele – subteran şi la nivelul solului şi va avea 220 locuri de parcare. Cel mai probabil, parcarea va fi una cu plată. Ion Nicolae a promis că va face tot ceea ce îi va sta în putere pentru a corecta grava eroare în care a fost împins întregul Consiliu Local. Totodată, liberalul a dat de înţeles că zilele secretarului Toma Mihăescu în Primărie sunt numărate, el fiind unul dintre tartorii datorită cărora, adesea, Consiliul Local a luat decizii pripite.

Ion Nicolae sparge tăcerea!

Montana, autorizaţiile ilegale şi aranjamentele cu Primăria

După mai bine de un an de tăcere, Ion Nicolae, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Vâlcea, sparge tăcerea. El susţine că sub pixul fostului primar, Traian Sabău, dar şi al democratului Mircia Gutău, firma Montana a obţinut zeci de autorizaţii de construcţie ilegale. Un exemplu în acest sens ar fi, potrivit lui Nicolae, şi autorizaţia obţinută de societatea mai sus amintită pentru o construcţie S+P+2E, pe strada Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea. Nicolae spune că Montana a fost «protejata» celor doi primari, în ciuda poate chiar sutelor de reclamaţii ce o vizau. Astfel s-a întârziat ani buni cu luarea măsurilor ce se impuneau. „Nici o altă firmă nu ne-a creat atâtea probleme. E ceva de groază cu Montana, Dumnezeu s-o ierte! Şi Traian Sabău, şi Mircia Gutău, au emis autorizaţii ilegale pentru această societate de construcţii. Nu cred că vreţi să vă imaginaţi cum trăiesc soţii Liţă Alexandru şi Maria, împreună cu fiica lor (recent îmbolnăvită de asm din cauza nerespectării de către constructor a legislaţiei în domeniu – n.r.) în casa pe care o deţin pe Buna Vestire. Locuinţa lor este situată în vecinătatea unui obiectiv Montana, ridicat fără respectarea legii. Casa este grav afectată de construcţia vecină. Este plină de egrasie, iar structura de rezistenţă este şi ea puternic afectată. În pericol sunt puse trei vieţi! Familia Liţă a ajuns să trăiască în condiţii improprii. Nu înţeleg cum Prefectura, instituţie pe care am sesizat-o şi noi, şi vecinii afectaţii de imobilul construit de Montana, i-a dat tot acesteia câştig de cauză. Nu s-a emis nici un ordin de sistare a lucrărilor, iar în instanţă, de asemenea, s-a legalizat o construcţie ilegală. În 2006, s-a emis şi o autorizaţie de mansardare a respectivului imobil, deşi nici aceasta nu e legală. Am cerut din nou Prefecturii să ia atitudine. Abia acum am impresia că lucrările sunt oprite”, precizează conducătorul Inspectoratului de Stat în Construcţii. El ne-a menţionat că drama cauzată de firma Montana familiei Liţă nu este singura de acest gen. Şeful ISC Vâlcea apreciază că Montana a devenit o „sperietoare” nu numai pentru instituţia pe care o conduce, ci şi pentru zeci de râmniceni afectaţi de „operele” sale. Firma Montana a devenit celebră nu numai datorită scandalurilor de genul celor menţionate anterior, ci şi datorită neînţelegerilor cu cetăţenii ce urmează a fi proprietari ai apartamentelor pe care le construieşte sfidând legislaţia în domeniu. 

Un nou tun. Cine de la PRM şi RAJDP nu miroase a parfum?

Adrian Toader, preşedintele Partidului Acţiunea Populară – Filiala Vâlcea, a avut din nou un vis, nu, de această dată nu erotic, ci unul în care i se arăta Emil Constantinescu în straie de şef al statului. În acel vis nocturn, Emil Constantinescu era spaima hoţilor, a corupţilor, mafioţilor şi baronilor locali îmbogăţiţi peste noapte din afaceri cu fier vechi. Aşa era visul. În realitate, Emil Constantinescu trebuie să ne facă o vizită, săptămânile acestea, iar Toader crede că şi Rovimetul a făcut afaceri cu fier vechi pentru care ar trebui să dea nişte explicaţii ce implică multă răcoare, câteva perechi de lanţuri groase şi cătuşe. Liderul AP susţine că nici Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri şi cineva sus pus de la PRM Vâlcea nu sar prea departe de firma denunţătorului Mircişoiului. Adrian Toader a invitat recent presa vâlceană să afle ce se ascunde în spatele afacerilor RAJDPVâlcea cu fier vechi, despre care lumea nu vorbeşte, cu atât mai puţin Nicolae Pătru, cel care se bănuieşte că ar avea cunoştinţă de toate cele întâmplate. „Ştiu, dar prefer să mă abţin deocamdată”, a afirmat Toader, rugat să intre în amănuntele tunului marca RAJDP, în complicitate cu câţiva minoritari mai ruginiţi în ale afacerilor cu fier vechi. Reamintim că potrivit surselor noastre, RAJDP Vâlcea, instituţie condusă de un peremist „sub acoperire” a reuşit să măture din patrimoniul său importante cantităţi importante de fier vechi, păgubind statul cu multe miliarde de coco. Afacerea, spun gurile rele, a fost derulată sub atenta îndrumare a lui Nicu, nu cel de la Pro TV, ci chiar cel de la CJ Vâlcea, protectorul hackerilor născuţi din pântece de secretare angajate la stat. Ca să vedeţi cine striga „hoţii!”, tu’i ceapa mă-sii de treabă! E.D.

Ce caută dosarul lui Gutău la DIICOT?

Curtea de Apel Piteşti a judecat, la sfârşitul săptămânii precedente, recursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie împotriva măsurii de punere în libertate a primarului Mircia Gutău, dispusă cu câteva zile înainte de Tribunalul Vâlcea. Prezenţi în sala de judecată, inculpaţii, primarul Mircia Gutău, şi viceprimarul Nicolae Dicu, acuzaţi de luare de mită şi complicitate la luare de mită, au fost asistaţi de avocaţii aleşi, care au pledat în favoarea nevinovăţiei lor şi au cerut Curţii de Apel Piteşti să menţină hotărârea punerii în libertate a primarului şi, respectiv, să admită recursul viceprimarului împotriva menţinerii arestării sale preventive. Şedinţa a durat aproximativ două ore şi jumătate, cea mai mare parte a discuţiilor aparţinând avocaţilor apărării, care au atacat pe fond problema infracţiunii de luare de mită şi de complicitate la luarea de mită, încercând să demonteze rechizitoriul procurorilor. A doua zi după şedinţă, instanţa a decis menţinerea celor doi edili în arest preventiv pentru încă 29 de zile. Mulţi dintre oamenii politici vâlceni susţin că dosarul lui Mircia Gutău a ajuns la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Dacă într-adevăr aşa este, situaţia primarului a devenit şi mai delicată, deşi toţi apropiaţii săi apreciază şi aşa destul de ciudată noua destinaţie a dosarului, în cadrul căruia ar putea fi aduse se pare şi câteva elemente ce nu ţin neapărat de cazul propriu-zis al presupusei luări de mită.

Conducerea Finanţelor Publice demontează punct cu punct acuzaţiile PRM

În legătură cu părerile exprimate în conferinţa de presă din data de 21 iulie 2006, de către Nicolae Pătru, preşedinte al Partidului România Mare – Filiala Vâlcea, în care au fost reluate subiecte apărute în repetare rânduri în presa locală şi clarificate la momentul respectiv, pentru corecta informare a opiniei publice, conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea face precizările de mai jos:

1. Rambursările de TVA se fac pe bază de control fiscal. Anual, DGFP Vâlcea a fost verificată pe această linie de Camera de Conturi, fără a fi constatate nereguli. De asemenea,  activitatea de rambursare a TVA a fost verificată de organele de control ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, nefiind constatate deficienţe. Menţionăm: Camera de Conturi a dat descărcare de gestiune pentru realizarea veniturilor bugetului de stat.

 2. În prezent, societăţile comerciale Macom-Nic SRL şi Robalim SRL, ambele din Drăgăşani, sunt cuprinse în programul de control.

3. DGFP Vâlcea nu a acordat rambursări ilegale de TVA iar conducerea instituţiei nu are cunoştinţă de asemenea practici.

4. Conducerea DGFP Vâlcea nu are cunoştinţă de “intimidarea” unor inpectori fiscali şi nici despre autorii acestor fapte.

5. Nu au fost cazuri de sistare a controalelor fiscale cu încălcarea  prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind aprobarea Codului de Procedură Fiscală.

6. Potrivit dispoziţiilor art. 65(1), din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici “încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora”. Potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, sunt constituite comisiii de disciplină formate din funcţionari publici şi reprezentanţi ai sindicatului, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propun sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au săvârşit.

7. Aşa-zisul caz Smărăndoiu. La 24 iulie 2000, dl Ilie Smărăndoiu a semnat o declaraţie pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile pentru a fi numit în funcţie publică şi anume: conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, art. 56(1), prin care “calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, cu excepţia calităţii de cadru didactic”. La 25 iulie 2000, dl Ilie Smărăndoiu a fost numit în funcţie publică şi a depus jurământul.
Prin Contractul individual de muncă nr. 1380/1 octombrie 2004, semnat cu Primăria Râmnicu Vâlcea pentru funcţia de şef serviciu la Serviciul Public pentru Sport, Cultură, Artă, Tineret şi Agrement, dl Ilie Smărăndoiu a intrat în stare de incompatibilitate cu funcţia publică deţinută în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Râmnicu Vâlcea. În termen de 10 zile de la semnarea contractului, dl Ilie Smărăndoiu avea obligaţia să-şi depună demisia din funcţia publică.Precizăm că, în luna octombrie 2004, dl Ilie Smărăndoiu a semnat pontajul conform Contractului de muncă cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, pentru aceeaşi perioadă, depunând la DGFP Vâlcea certificatul medical seria CD745862/29 octombrie 2004. Cazul a fost înaintat spre cercetare Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vâlcea – Serviciului Cercetări Penale, înregistrat sub nr. 4997/P/2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals.Conform Ordonanţei Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. 4997/P/2004, dl Ilie Smărăndoiu a fost sancţionat administrativ cu amendă de 800 lei RON, pentru fapta de a fi determinat eliberarea unui act neconform cu realitatea, respectiv cu certificatul de concediu medical. În acest context, Comisia de disciplină constituită la nivelul DGFP Vâlcea a propus în unanimitate destituirea din funcţia publică a dlui Ilie Smărăndoiu, conform dispoziţiilor art. 65(2) lit. c, g şi j, raportat la art. 65(3), lit. e din Legea nr. 188/1999.

8. Înfiinţarea unui cabinet medical în cadrul instituţiei. Potrivit art. 18 din Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi completată prin Legea nr. 194/2005, pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, conducerile persoanelor juridice au obligaţia să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute. De asemenea, Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, prin prevederile art. 28, obligă persoanele juridice să asigure fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajarea în muncă şi a controlului periodic, conform normelor de sănătate publică şi securitate a muncii. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile Ordinului comun nr. 508/20.11.2002 şi nr. 933/25.11.2002 al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi, respectiv, al ministrului Sănătăţii şi Familiei, angajatorii sunt obligaţi să asigure supravegherea stării de sănătate a tuturor angajaţilor prin servicii medicale de medicina muncii. Astfel, DGFP Vâlcea a iniţiat la 14 aprilie 2006 procedura legală pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică de prestare servicii medicale pentru personalul instituţiei. În urma licitaţiei, serviciile sunt asigurate de Cabinetul Medical SANMED Râmnicu Vâlcea, care, prin personal calificat, asigură: consultaţii medicale de medicină generală, de specialitate, în regim de urgenţă; investigaţii medicale paraclinice; recoltare de probe biologice; vaccinări; testare psihologică şi ecografie abdominală.

„În acest context, reafirm disponibilitatea conducerii instituţiei pentru clarificarea tuturor acuzelor aduse şi pentru asigurarea transparenţei DGFP Vâlcea, fapt pentru care suntem la dispoziţie cu lămuririle necesare oricărui demers, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare”, conchide ec. Ion Trandafir, director executiv adjunct al DGFP Vâlcea.

Pătru nu are dovezi împotriva lui Gogârnoiu, ci doar câteva bănuieli

Nicolae Pătru, liderul PRM Vâlcea, vă reţine atenţia şi săptămâna aceasta cu câteva atacuri împotriva şefilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vâlcea şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie, pe care îi acuză de implicare directă şi indirectă în marile afaceri ilegale cu petrol şi alcool. „Zilele trecute, am participat la şedinţa Departamentului Anticorupţie, unde am primit materiale, dovezi clare din care reiese faptul că afacerile cu petrol au fost patronate de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Există aici şi un autodenunţ, al lui Gămălie Cristian, cel care a condus firma Ecopoint, de la Brezoi. El susţine că, în 2005, a primit de la directorul general DGFP autorizaţie de utilizator primar pentru uleiuri minerale, în număr de 12, pe care le-a plătit cu o mită de 10 mii euro bucata”, precizează Nicolae Pătru. Aceeaşi firmă care, potrivit unei declaraţii mai vechi a peremistului, în complicitate cu directorul general al DGFP Vâlcea, „a păgubit statul cu taxe, impozite, accize neplătite, în valoare de 2 milioane de euro”. E greu însă de crezut că firma Ecopoint ar fi îndrăznit să muşte mâna care ar fi hrănit-o. Iar asta dacă într-adevăr ceea ce Pătru a declarat iniţial, dar probabil a uitat, ar fi fost şi veridic. Care va să zică, mai nou, Pătru se cam contrazice, lucru care ridică mari semne de întrebare cu privire la adevăratele motive pentru care de la o vreme loveşte Direcţia Generală a Finanţelor Publice din toate unghiurile. Şi, pentru că în câteva rânduri am fost acuzaţi că preluăm orbeşte declaraţiile politice fără acoperire ale peremistului, de această dată, am insistat să ne prezinte acele documente care atestă vinovăţia directorului general Gheorghe Gogârnoiu. Într-adevăr, liderul PRM ne-a aruncat o privire goală, chiar mirată, şi a scos de la garniţă o hârtie semnată de un oarecare inspector din instituţie, care nu implica însă cu nimic numele lui Gheorghe Gogârnoiu sau, Doamne fereşte, întreaga Direcţie, de altfel cea a cărei imagine iese prăfuită în urma acestui scandal. Cu toate acestea, el a insistat că autorizaţia dată de Finanţe este documentul care atestă vinovăţia lui „Gogu”. După care, a mutat discuţia într-un alt plan. Şeful peremiştilor vâlceni a precizat că Vadim Tudor l-a însărcinat să conducă până la capăt această investigaţie, ale cărei concluzii vor ajunge pe mesele premierului, ministrului Administraţiei şi Interne şi ministresei Justiţiei, Monica Macovei. „Nu am avut timp să citesc aceste materiale, doar le-am răsfoit”, a subliniat Pătru, iritat în acelaşi timp că  „în partea controlată a presei au început să apară tot felul de articole legate de o afacere, chipurile, a mea, cu grâu”. „Vreau să vă spun că acele operaţiuni au fost corecte. Firmele mele au făcut pâine până după 1999. Ori achiziţiile la care se făcea referire s-au realizat în 1995. În cele din urmă mi s-a dat neînceperea urmăririi penale, deşi la acea vreme ministrul Justiţiei era liberalul Valeriu Stoica. Mi-a cerut chiar şi ridicarea imunităţii, făcându-se de râs în faţa preşedintelui Senatului de la acea vreme, care l-a pus să-şi ceară public scuze. Nu au cu ce să mă prindă”, a încercat să se dezvinovăţească Nicolae Pătru. Atacurile lui Pătru l-au vizat vinerea trecută din nou şi pe omul de afaceri Crinu Popescu, care „a primit ilegal rambursări de TVA, în cuantum de 60 de miliarde de lei”. Facturi false, robineţi, tot tacâmul. Peremistul susţine că patronul Rovimet s-a întâlnit în particular cu inspectorul care i-a făcut controlul la firmă, chiar în faţa sediului BCR, iar „evenimentul a fost surprins de o cameră de luat vederi”. În cele din urmă, Nicolae Pătru s-a mai domolit la glas şi a anunţat că, de acum înainte, nu va mai ataca în stânga şi în dreapta decât în condiţiile în care verificările Departamentului Anticorupţie din cadrul PRM vor fi finalizate. Cum bine aţi intuit, urma ora la care probabil ieşea la suprafaţă partea mai umană, mai pragmatică, din liderul Partidului România Mare – Filiala Vâlcea. El a renunţat la atacurile îndreptate împotriva femeii de afaceri Maria Tudor şi a directorului general DGFP, pentru ne comunica faptul că un ziarist vâlcean a primit mită 50 de milioane de lei pentru a renunţa la atacurile împotriva celor doi şi pe care, în mare măsură, se cam baza. Între un oftat şi un sughiţ, Pătru a mai apucat să menţioneze: „Sunt şi eu om, poate mai fac şi unele greşeli, dar ceea ce fac ei depăşeşte orice limită”. Pe finalul dialogului pe care l-am avut cu Nicolae Pătru, acesta a mărturisit că „în serile când dă căldura aia mare”, stă cu gândul nu atât de mult la Gutău, cât în special la Nicolae Dicu, cel care se ştie că în afara unui diabet destul de nasol, mai are şi probleme cu respiraţia. Pătru mai spune că speră ca cei doi să fie cercetaţi în stare de libertate, mai ales că „din punct de vedre, politic sunt terminaţi”.

Gutău şi Dicu au fost aduşi la Vâlcea pentru a fi judecaţi

Procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor Mircia Gutău – primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită (prevăzută de art. 254 alin. 1 C.P., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000) şi a viceprimarului Nicolae Dicu, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită (prevăzută de art. 26 C.P. raportat la art. 254 alin. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000). Procurorii au stabilit că, în perioada aprilie – iulie 2006, inculpatul Mircia Gutău, având calitatea de primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea, a pretins de la denunţător, acţionar majoritar al firmei Rovimet, suma totală de 50.000 EURO, „atât în mod direct, cât şi prin intermediul inculpatului Nicolae Dicu, viceprimar al Municipiului Râmnicu-Vâlcea. „Inculpatul Nicolae Dicu a primit efectiv de la denunţător suma de 25.000 EURO, pentru a-l ajuta să obţină un certificat de urbanism, vizând un teren situat în Municipiului Râmnicu-Vâlcea. În urma unei înţelegeri anterioare între cei doi inculpaţi, o parte din suma de bani primită de la denunţător urma a fi remisă, prin intermediul inculpatului Nicolae Dicu, primarului Mircia Gutău, întrucât, în această calitate, acesta din urmă avea printre atribuţiile de serviciu şi emiterea unor acte de natura celui solicitat de către denunţător. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vâlcea”, se arată într-un comunicat de presă semnat de Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul DNA. Cei doi edili au fost aduşi la sfârşitul săptămânii trecute la Vâlcea, unde sunt ţinuţi în continuare în arest. Sâmbătă, la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, mascaţii care i-au adus pe Gutău şi Dicu au fost huiduiţi de cetăţenii aflaţi întâmplător prin zonă. Ei au cerut eliberarea imediată a primarului Gutău, dar bineînţeles că acest lucru nu s-a întâmplat. 

Baronul Ciorgan, moţ peste falimentul Oltplast Drăgăşani

Starea actuală a firmei Oltplast Drăgăşani se trage şi de la numirea în funcţia de director general a baronului judeţean al petrolului, Constantin Ciorgan. Se pare că, în perioada când acesta a condus societatea, dumnealui a făcut un contract de procesare şi unul de închiriere care obliga societatea sa de familie (Robalim SRL – n.r.) să vireze lunar în contul Oltplast câte 350 milioane lei. Fiind însă şi preşedinte al CA Oltplast, personajul cu pricina a decis că ar fi mai bine pentru propriul său buzunar să realizeze, în complicitate cu unul dintre directoraşii societăţii, un act adiţional prin care, în loc de cei 350 de milioane de lei, să dea Oltplast-ului doar 200 de euro pe lună. Dar, surpriză! Nici această sumă n-a ajuns în bugetul societăţii. Şi, nu pentru că firma lui Constantin Ciorgan, specializată în afaficuri şi farafaslâcuri cu petrol, nu i-ar fi avut. Ciorgan a primit înainte de revenirea lui Ene la conducerea Oltplast şi un teren în suprafaţă de 9.000 de metri pătraţi, pentru care trebuia să plătească o chirie lunară de aproximativ un euro / metrul pătrat. Cam aşa a început marele sfârşit al uneia dintre cele mai mari societăţi comerciale din Drăgăşani. Patronii turci, despre care v-am mai spus vreo două şi cu alte ocazii, au sperat că Ciorgan este salvarea, când de fapt acesta a reprezentat cu totul altceva. Firma sa, Robalim SRL, a fost cea care şi-a umplut conturile, în timp ce Oltplast-ul se stingea încet dar sigur. Nici faptul că acel act adiţional – despre care vă vorbeam mai sus – era fals nu a mai putut întoarce situaţia în favoarea firmei drăgăşănene. Unii cu trasul, alţii cu rasul! Turcii au plecat cu utilaje pentru care Oltplastul plăteşte şi acum. Numai în 2005, aceştia erau obligaţi să dea societăţii 6 miliarde de lei. Nici această sumă n-a ajuns în contul societăţii, cum ar fi fost normal. Aşadar, cu o ţeapă iniţială de circa 12 miliarde de lei, Oltplast-ul a fost forţat să-şi închidă porţile pe termen nelimitat. În prezent, societatea a reintrat în subordinea AVAS, care n-ar nici un gând să o revitalizeze. Între timp, prin Drăgăşani se bârfeşte că Ciorgan şi-a tras vilă de 35 de miliarde de lei la Bran, iar nimeni din mediul politic sau administrativ nu încearcă să contribuie la readucerea măcar pe linia de plutire a societăţii. Problemele Oltplast-ului au început cu micile furtişaguri şi se termină undeva la ANAF. În firmă, din sutele de angajaţi, au mai rămas doar 45. Există suficiente utilaje pentru a o lua de la capăt, dar… cu cine? Dacă statul ar şterge datoriile Oltplast, iar societatea ar fi preluată de Oltchim, angajaţii de aici se arată convinşi că vor avea o pâine asigurată şi în viitor.

Liderul PRM Vâlcea continuă seria dezvăluirilor incendiare:

Rovimet, Oligama, Ecopoint, doar trei dintre firmele vâlcene certate cu legea, dar tolerate de autorităţi
 

- Nicolae Pătru acuză Direcţia Finanţelor Publice şi Poliţia pentru faptul că ştiu de „activitatea infracţională a acestora” şi nu i-au măsuri

Nicolae Pătru, preşedintele PRM Vâlcea, din nou în lipsă de subiecte, cere demisia prefectului Anuţa Handolescu şi a şefului Poliţiei, Adrian Cazan, care „sunt vinovaţi cel puţin din două puncte de vedere: 1. n-au avut cunoştinţă de ceea ce se pregătea la Râmnicu Vâlcea şi, deci, sunt incompetenţi; 2. au ştiut şi nu au luat măsurile necesare”. Cât îl priveşte pe denunţător, Pătru a dezvăluit: „Îmi pare sincer rău de ceea ce i s-a întâmplat domnului Gutău. Dacă ar fi fost avertizat de prefect şi de Cazan poate că nu se ajungea aici. Chiar azi am primit o notă care confirmă că acest conflict a mocnit mai demult. În perioada în care Rovimet, firma lui Crinu Popescu, a înregistrat în contabilitate un aviz de un milion şase sute de mii de dolari de la o firmă inexistentă, cu sediul în Giurgiu. Era legat de contravaloarea unor robineţi. Deci, această marfă nu a existat. Ştim şi noi că una dintre preocupările lui este şi aceea de a-i băga în încurcătură şi pe alţii. În curând, vor apărea o mulţime de date privind activitatea infracţională a acestui personaj. La un anumit moment, când se punea problema cumpărării Jet Set, local ce n-are ce căuta lângă Consiliul Judeţean, că mă deranjează şi pe mine şi nu pot să lucrez, s-au confruntat două firme: cea a lui Potop, un apropiat al lui Gutău, Sarcom, şi firma lui Popescu. Ca să nu se concureze, au căzut la pace – Potop să-i dea o sumă lui Crinu Popescu, care a ţinut să primească aceşti bani legal. S-a convenit deci să-i factureze robineţi în valoare de aproximativ 5 miliarde. S-au eliberat factură şi filă CEC. Ulterior, patronii de la Jet Set şi-au rezolvat problemele financiare, au plătit din datorii şi au rămas în continuare patroni. Culmea e că Popescu a introdus CEC-ul în bancă. Potop a făcut intervenţii la Gogârnoiu, Gutău şi la alţii, însă, fără succes. Probabil că şi acesta a fost unul dintre motivele pentru care Gutău l-ar fi ameninţat pe Crinu Popescu. Aşa poate că a ajuns şi Popescu să colaboreze cu DNA-ul pentru a înscena flagrantul respectiv”. Din surse neoficiale, pe de altă parte, am aflat că Potop şi Dicu ar fi urmat zilele acestea să se încuscrească. Referindu-se la alte firme certate cu legea şi grupurile de interese, ajunse chiar şi în atenţia Interpolului, liderul peremist a mai adăugat: „Firma Oligama, care trebuia să dea la bugetul de stat accize şi impozite de 900 de mii de euro şi s-a încercat schimbarea de către anumiţi directori şi cadre responsabile, de la Direcţia de Finanţe, schimbarea conţinutului procesului verbal. De asemenea, SC  Ecopoint SRL, din Brezoi, a păgubit statul cu taxe, impozite, accize neplătite în valoare de 2 milioane de euro. Această societate s-a erijat în firmă de uleiuri ecologice, dar în fapt doar lua uleiuri minerale de la anumiţi producători din ţară şi le transporta în altă parte. Are un singur salariat, iar paznicii de acolo au declarat că n-au văzut pe la firmă nici măcar o cisternă. Ori, firma a raportat că a procesat anul acesta peste 2300 de tone, adică o cisternă pe zi. Din ce ştiu eu, la această firmă, s-au schimbat trei proprietari, ultimul fiind un cetăţean din Ungaria. Cei de la Finanţe şi Poliţie ştiu toate aceste lucruri şi, tocmai de aceea îi şi acuz”.   

„Vâlceana”, ultimul capitol
 

Fabrica de încălţăminte „Vâlceana” a fost o emblemă a Râmnicului timp îndelungat. Aceasta reuşise înainte de 1989 să creeze o marcă de prestigiu nu doar în ţară, ci şi peste hotare. Din păcate, „Vâlceana” a intrat în declin după 1990, iar falimentul a bătut la porţile fabricii câţiva ani mai târziu. Planul de distrugere a acestei societăţi a fost desăvârşit cu sprijinul celor puşi la conducere şi firmele căpuşe înfiinţate pe lângă „Vâlceana”. Desigur că bomboana pe colivă a pus-o privatizarea societăţii. Pachetul majoritar de acţiuni l-a „cumpărat” baronul Mladin, care a făcut din Vâlceana ceea ce vedem astăzi cu toţii: dezastru. În prezent, angajaţii societăţii au o soartă incertă şi speră că fabrica nu se va închide, cum este de aşteptat. Un alt investitor a apărut la orizont. Acesta a închiriat spaţiile şi utilajele societăţii se pare până la finele anului viitor, timp în care se speră că va pune din nou afacerea pe picioare. Sunt însă voci că, la Vâlceana, nu se mai poate vorbi de nici un viitor, iar treptat salariaţii rămaşi vor fi trimişi în cele din urmă în şomaj. Cu toate că autorităţile au informaţii că Vâlceana a ajuns în această situaţie datorită unor măgării economico-financiare greu de imaginat, nici o anchetă nu a fost demarată pentru a se afla adevărul, iar vinovaţii să fie aduşi în faţa legii. Cel puţin aşa ni s-a spus.