Mulţi vâlceni se întreabă cum a fost posibil ca Ovidiu Crăpătureanu, fost şef al ARR Vâlcea, să fie numit de ministrul Ludovic Orban în fruntea Registrului Auto Român, chiar în urmă cu nici două luni. Despre Crăpătureanu, ziarul ARENA a scris că ar avea probleme mintale, fapt dovedit de un certificat medical emis pe numele acestuia. Tot despre acesta, presa a scris că a fost înlăturat din fruntea ARR Vâlcea din cauza numeroaselor deficienţe constatate în urma mai multor controale realizate de Ministerul Transporturilor. Este de notorietate faptul că Ovidiu Crăpătureanu este considerat un adevărat baron local, un personaj în jurul căruia se învârte camarila ce face legea în transportul judeţean.

Crăpătureanu este posesorul unei averi considerabile, printre firmele controlate de el numărându-se şi SC Pendco SRL, societate tranferată pe numele mamei sale, Lidia Crăpătureanu, în vârstă de 73 de ani. Afacerile lui Crăpătureanu sunt diverse şi prospere: cel puţin 4 staţii PECO în judeţul Vâlcea, magazine, fast-food-uri, o fabrică de pâine şi o moară. La acestea se adaugă societatea de transport Transvil dar şi spaţii comerciale închiriate altor societăţi. Ovidiu Crăpătureanu este implicat în tot ce înseamnă afaceri profitabile în domeniu transporturilor, nefiind străin de bussinessurile dubioase din judeţul Vâlcea din ultimii 10-12 ani. Este de notorietate prietenia de buzunar dintre el şi Dumitru Becşenescu, preşedinte al Antares Transport. Multe dintre acţiunile lui Crăpătureanu, cel puţin în ultimii 3 ani, au fost făcute pentru protejarea intereselor firmei lui Becşenescu. Acesta, ajuns deputat în 2004, şi-a dorit mai mult pentru firma sa: trasee mai bune, bani mai mulţi. Şi cum toate acestea nu se puteau realiza fără sprijinul şefului de la ARR, aşa s-a înfiripat o trainică prietenie. Deranjaţi de lucrăturile lui Crăpătureanu, mai multe firme de transport au făcut contestaţii şi au dat în judecată ARR, căutându-şi dreptatea. De doi ani de zile, pe rolul instanţelor se află un nesfârşit şir de procese, cauzate de lucrăturile lui Crăpătureanu.

Nota informativă care a dus la revocarea din funcţie a şefului ARR Vâlcea

Începând cu această ediţie, ARENA vă prezintă situaţia reală din domeniul transportului vâlcean. Cum au ajuns anumite firme să câştige trasee profitabile, cum se îmbină interesele de partid şi de afaceri, cum a ajuns un om cu serioase probleme penale şi nu numai în fruntea RAR, pe filieră politică – despre toate acestea veţi putea citi în paginile ziarului. Astăzi publicăm, în exclusivitate, o notă informativă realizată de unul dintre specialiştii Ministerului Transporturilor, în urma căreia Ovidiu Crăpătureanu a fost revocat din funcţie în anul 2005, „pentru asigurarea unui climat corespunzător”. Aşadar, iată documentul pe baza căruia a fost revocat din funcţie Ovidiu Crăpătureanu, intitulat „Notă informativă privind aspecte legate de solicitările şi contestaţiile operatorilor de transport SC Matdan Service SRL şi SC Bus Trans SRL”. Toate aspectele semnalate au fost confirmate în urma controlului. Precizăm că redacţia şi-a rezervat dreptul de a face mici modificări pe text pentru cursivitatea lecturii, care însă nu schimbă sensul acestuia.

Reclamaţii peste reclamaţii

SC Matdan SRL este operator de transport din judeţul Argeş având punct de lucru în Drăgăşani iar SC Bus Trans este operator de transport din judeţul Vâlcea. Cei doi operatori s-a asociat şi au obţinut licenţa de execuţie pentru traseu pe traseul judeţean Drăgăşani – Rm. Vâlcea, SC Bus Trans SRL obţinând şi o cursă pe traseul Rm. Vâlcea – Mangalia. Divergenţele între SC Matdan SRL, SC Bus Trans SRL şi ARR (prin agenţia Vâlcea) au apărut după atribuirea programului de transport judeţean al judeţului Vâlcea în anul 2003. Reclamaţiile celor doi operatori privind abuzurile la care consideră că au fost supuşi de către ARR pot fi grupate, în general, astfel: suplimentarea numărului de curse pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea; introducerea traseului judeţean Cozia – Rm. Vâlcea – Drăgăşani; stabilirea punctului de plecare din Drăgăşani din parcarea hotelului Rusidava; tergiversarea avizării documentaţiei pentru eliberarea unei noi licenţe de transport şi implicit a licenţelor de execuţie pentru vehicul; introducerea traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea într-o grupare de trasee în programul de transport 2005-2007; anularea licenţei de execuţie pentru traseu pentru ruta Rm. Vâlcea – Mangalia (licenţă eliberată pentru SC Bus Trans SRL); alte aspecte.

Suplimentarea traseului judeţean Drăgăşani – Rm. Vâlcea

Prin adresa înregistrată cu nr.33314/02.12.2003/ARR, SC Matdan SRL şi SC Bus Trans SRL aduc la cunoştinţă aspecte referitoare la solicitarea de suplimentare a numărului de curse pe acest traseu, solicitare depusă la agenţia ARR Vâlcea în data de 23.04.2003. În această adresă se reclamă faptul că agenţia ARR Vâlcea a propus înfiinţarea unui nou traseu, respectiv Cozia – Rm. Vâlcea – Drăgăşani deşi acesta nu era justificat deoarece există deja trasee care acoperă necesităţile călătorilor (Cozia – Rm. Vâlcea, Rm. Vâlcea – Brezoi).
Prin actul nr.33314 s-a răspuns celor doi operatori, iar prin actul nr.2238/26.01.2004/ARR s-a transmis agenţiei ARR Vâlcea precizări în sensul analizării solicitării şi întreprinderii măsurilor necesare (la această adresă au fost anexate şi solicitările din partea primăriilor Prundeni, Drăgăşani şi Orleşti, referitoare la suplimentarea numărului de curse pe acest traseu. Prin adresa nr.96/01.02.2005 (înregistrată cu nr.5298/03.02.2005/ARR), agenţia Vâlcea transmite adresele nr.299/19.01.2005, 300/19.01.2005 şi 615/27.01.2005 ale Consiliului Judeţean Vâlcea prin care se solicită precizări din partea ARR asupra modului de soluţionare a suplimentării curselor pe acest traseu, precum şi adresa comună 21 şi 17/13.01.2005 a SC Bus Trans SRL şi SC Matdan Service SRL prin care aceştia cer agenţiei să solicite Consiliului Judeţean Vâlcea modificarea programului de transport prin suplimentarea numărului de curse şi modificarea graficelor de circulaţie pe acest traseu.
SC Matdan SRL şi SC Bus Trans SRL revin, prin adresa comună cu nr.30 şi 33/08.02.2005 (înregistrată cu nr.7262/14.02.2005), cu solicitarea ca de urgenţă ARR să suplimenteze numărul de curse pe acest traseu. S-a răspuns prin adresa nr.7262/18.02.2005/ARR că agenţia Vâlcea a fost înştiinţată să întreprindă demersurile în vederea obţinerii avizului CJ Vâlcea.

Introducerea în programul de transport a traseului Cozia Rm. Vâlcea – Drăgăşani

Solicitarea înfiinţării traseului Cozia – Drăgăşani a fost făcută de către SC Antares Transport SA, Consiliului Judeţean Vâlcea, cu actul nr.4196/05.11.2003. Acesta, cu actul 7049/11.11.2003, înaintează solicitarea agenţiei ARR Vâlcea pentru a fi analizată. În urma analizei solicitării, prin actul 1776/17.11.2003, agenţia ARR Vâlcea răspunde, după ce prezintă unele puncte de vedere mai mult tehnice (flux călători, amplasare autogări etc) că în funcţie de necesităţile ţi situaţia reală din judeţ Consiliul Judeţean Vâlcea poate lua singur o hotărâre în acest sens. Menţionăm că în acest răspuns nu au fost prezentate şi problemele ce ar putea apărea datorită introducerii acestui nou traseu (suprapunerea cu traseele deja existente ale altor operatori de transport, încălcarea prevederilor art.30 alin.3 al OMLPTL 1842/2001 prin depăşirea termenului de 60 de zile de la atribuire). Prin hotărârea CJ Vâlcea 130/25.11.2003 este aprobată suplimentarea programului de transport prin introducerea acestui nou traseu. Cu actul 2018/15.12.2003, SC Antares Transport SA, SC Bus Trans SRL şi SC Matdan Service SRL sunt înştiinţaţi de către agenţia ARR Vâlcea că atribuirea va fi la data de 22.12.2003, afişându-se şi la sediul agenţiei un anunţ în acelaşi sens.
Menţionăm că respectiva şedinţă de atribuire nu a mai avut loc datorită faptului că traseul a fost introdus după cele 60 de zile prevăzute în legislaţia în vigoare la acea dată, acesta fiins exclus ulterior din programul de transport.

Amplasarea capătului traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea

În urma solicitării operatorilor SC Matdan Service SRL şi SC Bus Trans SRL, ARR a solicitat Consiliului Local Rm. Vâlcea să analizeze posibilitatea amplasării capătului de traseu în parcarea pod Olăneşti sau parcarea Zăvoi. În urma răspunsului negativ din partea primăriei, SC Matdan a fost înştiinţat asupra acestui fapt. Printr-o altă adresă, cele două societăţi au solicitat amplasarea capătului acestui traseu în parcarea hotelului Rusidava. S-a solicitat CL Drăgăşani analizării acestei posibilităţi, acesta răspunzând nefavorabil. Primăria Drăgăşani revine, menţionând că parcarea Rusidava corespunde condiţiilor minime de siguranţă şi confort, dând aviz favorabil. Ulterior, în mod inexplicabil, primăria revine şi anulează avizul. ARR află că în aceste condiţii, toate cursele trebuie să aibă plecare dintr-o autogară licenţiată din Drăgăşani.

Tergiversarea avizării documentaţiei pentru eliberarea unei noi licenţe de transport

SC Matdan SRL a informat ARR (sediul central) că în data de 28.03.20904 expiră valabilitatea licenţei de transport a acestui operator, făcând precizarea că în data de 11.03.2003 deşi inspectori din cadrul agenţiei ARR Vâlcea au întocmit nota de constatare la punctul de lucru din Drăgăşani, nu a putut intra în posesia acesteia. S-a menţionat de asemenea faptul că în urma demersurilor făcute, inspectorii agenţiei Argeş au efectuat controlul necesar şi la sediul societăţii, SC Matdan SRL reclamând faptul că agenţia ARR Vâlcea refuză să dea curs solicitărilor societăţii în vederea rezolvării în timp util a problemelor legate de expirarea valabilităţii licenţei de transport şi a exemplaruluide serviciu eliberat pentru punctul de lucru de la Drăgăşani. Printr-o adresă, ARR Vâlcea a fost înştiinţată că ARR Argeş a eliberat o nouă licenţă de transport rutier public pentru SC Matdan SRL, cât şi asupra faptului că a solicitat la sediul central eliberarea unui exemplar de serviciu pentru punctul de lucru deschis în Drăgăşani, făcându-se precizarea că exemplarul de serviciu va fi transmis agenţiei ARR Argeş pentru completare. În aceeaşi adresă s-a precizat că se poate prelungi valabilitatea licenţelor de execuţie pentru trasee în cazul în care sunt îndeplinite şi celelalte condiţii, urmând ca exemplarul de serviciu pentru punctul de lucru să fie prezentat ulterior. În urma acestei corespondenţe, SC Matdan SRL a fost informat că exemplarul de serviciu a fost eliberat şi transmis către agenţia ARR Argeş. De asemenea, ARR Vâlcea aduce la cunoştinţă faptul că începând cu data de 29.03.2004, licenţele de execuţie pentru traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea au expirat, neputând fi emise altele deoarece SC Matdan SRL nu mai îndeplineşte condiţiile iniţiale de atribuire. Totuşi, ARR central comunică faptul că pot fi prelungite licenţele de execuţie până la data expirării programului de transport. În urma verificărilor din baza de date electronică s-a constatat faptul că în zilele de 29 şi 30 martie 2004, SC Matdan SRL nu a avut parc licenţiat. Serviciul Juridic şi Contencios a analizat situaţia şi a constatat că SC Matdan SRL beneficiază de vechime neîntreruptă pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea. Prefectura Vâlcea intervine pentru stabilirea şi comunicarea vechimii pe traseu către SC Matdan SRL.
Printr-o altă adresă, SC Bus Trans SRL contestă vechimea operatorilor SC Antaresa Transport SA şi SC Dacos SRL pe traseele Rm. Vâlcea – Olăneşti şi Rm. Vâlcea – Cheia cât şi vechimea pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea. Printr-o decizie a ARR se modifică vechimea SC Bus Trans SRL pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea conform solicitării acestuia. SC Antares Transport SA depune un memoriu referitor la prelungirea licenţelor de execuţie pentru traseu în cazul SC Matdan SRL, precum şi la vechimea acestui operator pe traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea.

Introducerea traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea într-o grupă de trasee

În actualul program de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean, traseul Drăgăşani – Rm. Vâlcea figurează ca traseu independent ce poate fi solicitat cu un număr de 6 microbuze titulare şi unul de rezervă. CJ Vâlcea a aprobat programul de transport pentru perioada 2005-2007, program în care de asemenea acest traseu figura ca independent. În octombrie 2004, ARR Vâlcea a informat CJ asupra faptului că în urma solicitării transmise de conducerea acestei instituţii în şedinţa de 11 octombrie, propune gruparea traseelor precizând totodată efectele ce pot apărea prin aceste grupări. De asemenea, printr-o altă adresă, ARR Vâlcea informează CJ asupra faptului că în urma solicitării acestuia şi a adresei nr.7983, înaintează programul de transport pentru perioada 2005-2007, cu gruparea traseelor neatribuite. Ulterior, CJ comunică faptul că a analizat această propunere şi că este de acord. SC Bus Trans SRL şi SC Matdan SRL contestă gruparea traseului Drăgăşani – Rm. Vâlcea, menţionând faptul că dacă erau necesare un număr de 6+1 microbuze pentru executarea traseului, prin gruparea acestuia cu alte trasee, numărul de autovehicule a crescut cu 12 autobuze (aceşti doi operatori deţinând numai microbuze). Răspunsul a fost că grupările au fost avizate de CJ.

Anularea licenţei pentru transportul Rm. Vâlcea – Mangalia

În data de 28 mai 2004, SC Bus Trans SRL solicită ca în cazul desfinţării unor trasee cu plecare din Rm. Vâlcea cu destinaţia litoral sau în cazul suplimentării numărului de curse pe traseul Rm. Vâlcea -–Mangalia, ARR să comunice acest lucru şi SC Bus Trans SRL, iar atribuirea acestora să fie făcută prin ofertare publică. La această solicitare, ARR răspunde că traseele şi cursele rămase libere se vor oferi spre executare operatorilor de transport în condiţiile prevăzute în normele metodologice iar cursele suplimentare pot fi introduse numai de deţinătorii licenţelor de execuţie pentru traseele respective. SC Bus Trans SRL a contestat anularea licenţei de execuţie seria LT nr.24906 de către agenţia ARR Vâlcea, pentru o cursă Rm. Vâlcea – Mangalia, contestaţie la care s-a răspuns în sensul că suspendarea curselor s-a făcut datorită faptului că nu existau călători. De asemenea, SC Bus Trans SRL solicită verificarea legalităţii executării cursei nr.2 de pe traseul Rm. Vâlcea – Mangalia de către SC Antares Transport SA. Răspunsul: Antares a obţinut dreptul de a efectua acestei curse sezoniere în urma atribuirii prin ofertă publică. Mai departea, Bus Trans contestă vechimea Antares Transport pe traseul Rm. Vâlcea – Mangalia.
Octavian HERŢA

E vară. Înţelegem. Forţele oarbe ale mârlănimii atacă pe toate fronturile. Sunt folosite instituţii, funcţii şi cuvinte grele. Ce s-o mai dăm cotită, pe Hari l-a mâncat undeva ca pe maimuţă şi, după ce s-a pus rău cu Traian Grănişteanu, de la PNG, şi Ion Cîlea, de la PSD, a crezut că face bine dacă se leagă un pic şi de ziarul nostru. Sincer, nu ne-ar fi deranjat dacă ar fi făcut-o ca un om cu scaun la cap.

Ilegalităţi grave la APIA, licitaţii cu cântec şi o dragoste nebună după o angajată

După cum spuneam, Valentin Haralambiade a vrut să facă prima oară pe deşteptul cu Traian Grănişteanu, pe care l-a şmecherit la o licitaţie. N-a ţinut, chiar dacă TADEC a pierdut pe nedrept licitaţia pentru paza sediului APIA. Grănişteanu, băiat deştept, s-a acoperit de înregistrări şi martori pentru a arăta că cel supranumit Vali-Hari a încălcat legea. Totul a început la finele anului trecut, când la licitaţia pentru paza sediului APIA s-au prezentat firmele TADEC, Tora şi Prudent. Traian Grănişteanu ne-a povestit cu lux de amănunte cum ultima dintre acestea nu a avut toate documentele necesare şi a fost scoasă din cursă. A urmat, desigur, etapa departajării celorlalte două societăţi, câştigătoare ieşind firma liderului PNG.

Cu toate acestea, mărturiseşte Grănişteanu, în zilele următoare a aflat că, fără licitaţie, Haralambiade a decis ca firma Prudent să asigure paza instituţiei pe care o conduce, chiar cu un preţ mai mare decât cel oferit de TADEC sau Tora. Vali-Hari i-a propus lui Grănişteanu să închidă ochii, promiţându-i că va ţine Prudentul doar până la 31 decembrie 2006. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba din contră, firma cu pricina şi astăzi asigură paza la APIA. Vali-Hari a mai făcut faţă de Grănişteanu o gafă mai mare decât el. Mai exact, i-a mărturisit acestuia, cu martori, că este îndrăgostit de o angajată din instituţie, iar în condiţiile în care Grănişteanu îl ajută să o cucerească mai repede decât Nicu Sofianu va obţine paza la APIA începând din ianuarie 2007. Liderul PNG a luat în râs propunerea făcută de către directorul APIA şi l-a lăsat în plata Domnului văzând că nu are cu cine să discute. Grănişteanu nu s-a lăsat înduplecat nici măcar după ce a aflat că „interlocutorul” său era atât de terminat după „domnişoara Gabi” încât ajunsese pentru ea la o vrăjitoare din Băbeni, dar şi că de la aceasta a plecat blindat cu leacuri şi poţiuni fermecate. Pe aceeaşi filieră, am mai aflat un lucru care, de asemenea, ne-a cutremurat. Vali-Hari a apelat în cele din urmă la câţiva băieţi din lumea interlopă pentru a se răzbuna pe iubitul Gabrielei. Sursele noastre susţin că el le-a achitat suma de 500 de euro în avans pentru a-i trage o bătaie zdravănă iubitului Gabrielei. Tânărul cu pricina a scăpat însă teafăr din această „afacere”, lucru care l-ar fi deranjat foarte tare pe Vali-Hari, care nu a mai vrut să le achite băieţilor „angajaţi” şi diferenţa promisă, de 3.500 euro. Despre aceste peripeţii ale şefului lor nu sunt străini nici angajaţii APIA.

Munţii de reclamaţii ce-l vizează pe „Vali” modifică relieful în sediul MADR

În plus, de la câţiva dintre adevăraţii specialişti în agricultură, am aflat şi adevărul despre demisia lui Vali-Hari din conducerea APIA, venirea sa pentru o scurtă vreme la Consiliul Judeţean şi apoi întoarcerea sa pe funcţia la care, chipurile, ar fi renunţat doar pentru a intra în istoria liberală, cu un simplu vot în favoarea lui Cristi Buican pentru funcţia de vicepreşedinte CJ. Adevărul sună cam aşa: în acea perioadă, munţii de reclamaţii pe numele lui Haralambiade modificau relieful mobilierului din sediul Ministerului Agriculturii, iar Haralambiade şi-a dat seama că funcţia de consilier judeţean ar fi mai bună decât cea de „neica nimeni”. După Flutur şi Motreanu, a venit timpul ca şi lui Remeş să i se ia de Hari ca de mere acre şi să se gândească foarte serios să îi tragă un şut în fund pe uşa APIA. Deşi niciun ministru de după 2004 nu l-a privit cu ochi buni pe Vali-Hari, el a reuşit să rămână agăţat de funcţie până în acest moment. Pesemne că, în toată chestiunea aceasta, a contat cel mai mult sarsanaua potrivită, cu conţinutul potrivit. Pentru câteva dintre reclamaţii, vinovat a fost găsit inginerul Turcescu, terorizat de Hari pentru că şi-ar fi permis să scrie în raportul ajuns pe masa ministrului faptul că Haralambiade nu ar fi renunţat la administraţia firmei sale după numirea în funcţia de director la APIA – Vâlcea.    

Ieri văcar, astăzi mare director liberal 

Haralambiade şi l-a pus în cap şi pe Ion Cîlea, liderul PSD Vâlcea. Deranjat de câteva fapte şi acuze ale „directorului incompetent” – care de curând s-a mai trezit o dată cu gura vorbind fără el – vicepreşedintele CJ, Ion Cîlea, a răspuns pe acelaşi ton: „Ăsta e un ins care, din lipsă de specialişti la partidul care-l găzduieşte, PNL, s-a trezit mare şef, culmea, la o instituţie foarte importantă pentru agricultura vâlceană. Întreaga agricultură e vraişte datorită unor ageami ca el. Acest aşa-zis director spune cu seninătate că APIA e în grafic, ceea ce înseamnă că graficul lor, al liberalilor, vizează dezastrul. De fapt, la câtă incompetenţă, prostie şi haos am văzut în această pseudo-guvernare, nu mă mai miră nimic. Acest personaj înţelege prost să aplice programul de sprijinire a producătorilor agricoli şi dezvoltarea satului românesc şi bate toţi câmpii deodată. Probabil că are alte preocupări în instituţie, dar nu aş vrea să vorbesc acum despre ele. De curând am făcut nişte afirmaţii, iar el m-a atacat fără motiv, fără argumente, deşi până la urmă nici nu l-am băgat în seamă. Îl cunosc foarte bine pe acest individ, credeţi-mă!, şi probabil că greşesc dându-i o replică. În ziarele care i-au preluat declaraţiile aiuristice, s-a scris că eu nu aş scoate nici un ban din buzunar pentru a-i ajuta pe cei sărmani, ori că nu rezolv problemele celor care adesea vin la mine. Vă rog să verificaţi! La Consiliul Judeţean, mi se spune mama răniţilor tocmai pentru că ajut toţi oamenii care vin la mine. Întrebaţi, vă rog, la relaţii cu publicul, în Consiliul Judeţean, cum vin la mine oameni care îmi cer ajutorul, îi servesc, iar după aceea le dau şi bani să aibă cu ce să se întoarcă acasă. Iar banii nu-i dau ca alţii din furăciuni ordinare, ci provin din salariul pe care îl iau lunar. Am ajutat şi voi ajuta cu plăcere pe oricine şi de acum înainte, deci nu mi se pare corect ca un neica nimeni să mă atace pe acest subiect. Am vrut să fac aceste precizări pentru că prea multe atacuri la comandă şi la plată se fac împotriva mea”. În completare la cele spuse de Ion Cîlea, Dumitru Persu, secretarul executiv al PSD Vâlcea, ne-a dezvăluit ceva şi mai interesant: „Mi se pare penibil din partea acestui personaj să vorbească ca la uşa cortului despre Ion Cîlea, un om care a lucrat zeci de ani în agricultură, care a participat la elaborarea strategiei judeţului nostru în domeniul agriculturii. Acesta este un individ despre care îmi spunea cineva, e vorba de primari din din zona Cîineni, că-l trimiteau cu vacile la păscut pe vremea CAP-ului, deşi cică făcuse şi el o facultate, de vreo 7-8 ani de zile. Mi se pare prea mult! Nu noi iniţiem astfel de dialoguri, dar vă asigur că le vom răspunde aşa cum merită celor care ne atacă într-un mod jenant, ordinar!”.      

Traficul de influenţă, evident, nu lipseşte în această poveste

De parcă nu era de ajuns cât rău produce, Haralambiade s-a luat cu gura pe dinainte şi la şedinţa Comitetului de Coordonare a Administraţiei Agricole. Şi, crezându-se pe tarlaua proprie, ori la el în covrigărie, a început să facă puţin trafic de influenţă, faptă nu mai puţin puşcăriabilă, cerându-le mai marilor agriculturii vâlcene ca, în cazul în care au relaţii, mai ales de natură financiară, cu ziarul Arena, să le înceteze rapid. Motivul, intuit de noi: am scris prea multe adevăruri despre acest libidinos personaj. Niciodată nu am fost curioşi să aflăm câţi bani au pompat APIA, PNL, în general liberalii care conduc instituţii publice, în ziarele PSD, ziare care în vremuri guvernate de duşmanii tradiţionali ai social-democraţilor, şi-au triplat sumele din conturi. Probabil că a venit momentul să aflăm mai multe lucruri şi despre asta, mai ales din moment ce şi pe liberali îi roade o puternică dorinţă de a ne face rău. Cu siguranţă vom începe cu APIA, unde săptămâna aceasta ne vom prezenta cu o adresă pe Legea 544 privind liberul acces la informaţii, pentru a afla ce sume a aruncat inutil instituţia condusă de Vali-Hari în presa pesedistă, dar nu numai.
Eduard Dulăcioiu

Senatorul pesedist Mihail Popescu, cercetat de DNA într-un dosar de corupţie privind mai multe contracte încheiate pe vremea când era şef al Statului Major General, este hotărât să ceară procurorilor introducerea cât mai grabnică a dosarului său în instanţă, pentru a se afla mai repede adevărul. Senatorul se consideră complet nevinovat şi aduce în sprijinul afirmaţiilor sale şi rezoluţia procurorilor. El spune că nu a mai fost chemat de luni de zile la DNA. „Eu vreau să înceapă procesul, să se termine mai repede”, a declarat senatorul PSD. Mihail Popescu, acum senator şi membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a fost şef al Statului Major General între 2000-2004 iar anterior a îndeplinit funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre între 1997-2000.

El a recunoscut că că a semnat în vara anului 2000 un contract „absolut legal şi corect, benefic armatei” cu firma Tofan. El face parte dintre cei 12 ofiţeri în cazul cărora DNA a anunţat că a început urmărirea penală în acest dosar. În calitate de comandant al trupelor de uscat, în anul 2000, generalul Mihail Popescu a făcut un raport către şeful SMG de atunci, generalul Mircea Chelaru, şi o notă de raport către ministrul Apărării, Sorin Frunzăverde, în care explică necesitatea „stringentă” pentru operaţionalizarea tehnicii militare din teatrele de operaţiuni în Bosnia-Herţegovina şi Angola, a unor anvelope. Contractul a fost semnat în 2000 şi s-a derulat până în 2003, nefiind prevăzut niciun comision, după cum a susţinut Gelu Tofan. Din partea Armatei, contractul a fost semnat de generalul Mihail Popescu şi de Theodor Mandea.   O.H.

Referitor la articolul intitulat „La Leonardo se petrec lucruri ciudate – Sute de eleve din Râmnic au fost păcălite de o agenţie de modeling fantomă”, reprezentanţii lanţului de magazine Leonardo au dorit să facă precizarea că spaţiul la care se face referire în articolul din ediţia trecută a ziarului ARENA aparţine altei firme. Unii râmniceni s-au obişnuit însă cu această denumire când se referă la acel magazin, aspect care uneori poate că nu are un efect publicitar tocmai pozitiv, după cum şi de această dată s-a constatat. „Leonardo” a avut un contract de închiriere pentru acel spaţiu, însă acesta a expirat în urmă cu mai bine de doi ani. „Leonardo” respinge orice fel de legătură cu firma Gold Models, acuzată că ar fi înşelat zeci de adolescente, contra unor sume de bani promiţându-le că le vor iniţia în activităţi legate de modă, participări la şedinţe foto, de realizare a spoturilor publicitare şi artistice.

Aşadar, nu „Leonardo” a închiriat firmei Gold Models spaţiul în care aceasta din urmă a încheiat contracte cu elevele la care se făcea referire în conţinutul articolului. Reprezentanţa „Leonardo” s-a mutat în River Plaza Mall, imediat după inaugurarea celebrului supermarket.

• Sute de eleve din Râmnic au fost păcălite de o agenţie de modeling fantomă

Nu aş vrea să credeţi că am ceva cu afaceristul Viorel Popescu, fostul baron PSD-ist, ţuţăr permanent al celor care deţin puterea în Primăria Râmnicului, desigur, că doar acolo se află laboratoarele de emis autorizaţii, dar în magazinele sale de familie continuă să se petreacă lucruri de-a dreptul ciudate, am putea spune chiar de domeniul S.F. De exemplu, de curând, în „Leonardo” şi-a făcut cuib o firmuliţă care am fi surprinşi să existe cu acte în toată regula, după ce am aflat că a încasat mii de coco de la sute de fete care au trecut pragul magazinului.

SC GOLD MODELS SRL, chipurile mare agenţie de modeling, a închiriat prin luna aprilie un spaţiu în „Leonardo”. Timp de o lună şi mai bine, câteva fătuci care pretindeau că sunt reprezentante ale „firmei” au abordat adolescentele venite la cumpărături în magazinul menţionat propunându-le ca, în schimbul sumei de un milion de lei vechi, să le iniţieze în business-uri grele legate de modă, participări la şedinţe foto, la activităţi de realizare a spoturilor publicitare şi la diverse acţiuni artistice. Ca să nu mai vorbim de apariţii scenice, prezentări de modă, activităţi de sampling, hostess sau promoţionale, participări la programe radio, TV sau campanii în presa scrisă. În preţ erau incluse, fireşte, şi „apariţii şi prestaţii cinematografice”. Sute de eleve din liceele din Râmnic, dar nu numai, au înghiţit această poveste şi s-au grăbit să plătească suma cerută pentru a fi transformate în celebrităţi. Gold Models a încasat o sumă impresionantă, în schimbul ei recomandându-le tinerelor păcălite să aştepte liniştite acasă data de 10 mai, când agenţia urma să le contacteze pentru a începe derularea propriu-zisă a contractului, valabil pe o durată de un an. A trecut 10 mai, a trecut şi 10 iunie, iar câteva dintre familiile fetelor au decis să dea de urma Gold Models. În zadar au încercat să telefoneze la numărul precizat în contract, aşa că ne-au prezentat cazul nouă, cu rugămintea de a-l face cunoscut Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, cât şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vâlcea şi Gărzii Financiare. Cel puţin interesant este faptul că nici unul dintre contractele care au ajuns la noi nu are număr de înregistrare, iar chitanţele tăiate în numele agenţiei fantomă nu numai că nu sunt personalizate, ci nu au trecute nici data, seria şi numărul. Rămâne o enigmă cum administratorii de la „Leonardo” au încheiat un contract cu o firmă de acest gen, care, sincer, miroase de la o poştă.
Eduard DULĂCIOIU

Uite cine se bate cu cărămida în piept la capitolul corectitudine
• Dacă ai casă de sticlă nu da cu bolovani în locuinţa altuia

Drept răspuns la anumite acuzaţii aduse de patronul publicaţiei „Vocea Vâlcii” în ultimele zile, mi-am propus să demonstrez negru pe alb că publicaţia condusă de Romeo Popescu mi-a plagiat în 2004 şi 2005 fragmente importante din două articole publicate în cotidianul „Jurnalul Naţional”. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe articolele publicate în „Jurnalul Naţional”, că publicaţia condusă de Romeo Popescu s-a grăbit să preia atât subiectele respective, cât şi fraze întregi din materialele publicate în cunoscutul ziar central. Până acum nu am dorit să dezvăluim aceste fapte ruşinoase comise de „Vocea Vâlcii”, din raţiune legate de respectul minim pentru colegii de breaslă, însă acuzele lipsite de logică lansate de şeful acestei publicaţii la adresa mea, ne-au determinat să luăm măsuri.

Când acuzi pe cineva că ţi-a furat o poză acum câţiva ani, e bine să fii atent; cine are casă de sticlă nu trebuie să arunce cu bolovani în locuinţa altuia.
Aşadar, în numărul 309 (6 – 9 decembrie 2004) al ziarului „Vocea Vâlcii” este publicat un material intitulat „Mândria Râmnicului, podul de la Goranu, la un pas de prăbuşire”. În urmă cu câteva zile, mai exact în ediţia din 2 decembrie 2004 a „Jurnalului Naţional” apărea un material cu acelaşi subiect, intitulat „25 de poduri din Vâlcea, la un pas de prăbuşire”, sub semnătura mea. Fără a preciza sursa, semnatarul articolului din „Vocea Vâlcii” copiază fragmente întregi din articolul apărut în „Jurnalul Naţional”, însuşindu-şi-le fără nici o problemă. În continuare vă oferim o mostră de plagiat cras, un fragment de text copiat în „Vocea Vâlcii” din textul apărut în Jurnalul Naţional. Este vorba de o declaraţie a doamnei Doina Popescu, care în 2004 conducea Inspectoratul de Stat în Construcţii: „Au fost deja efectuate lucrări de reconstrucţie la podul de la Gura Lotrului (km 325+704), pe un nou amplasament, în imediata apropiere. Valoarea lucrărilor se ridică la circa 240 miliarde lei. Dar un singur pod din 26 nu înseamnă mai nimic. Practic, Guvernul ar trebui să aloce peste 5.000 miliarde lei, doar pentru a repara podurile din Valcea”. De menţionat este faptul că întreg articolul din „Vocea Vâlcii” se bazează exclusiv pe textul apărut în „Jurnalul Naţional”, semnatarul nefăcând altceva decât să facă mici modificări, care să dea senzaţia de original.
Două luni mai târzu, „Vocea Vâlcii” recidivează. Astfel, în numărul 318 al acestei publicaţii (10-13 ianuarie 2005) apare un material intitulat „Ion Cojocaru, inventatorul care a pus pe roţi comuna Roşiile”. Ei bine, cu doar o lună şi jumătate înainte, în ediţia  din 18 noiembrie 2004 a „Jurnalului Naţional” era publicat un articol cu exact acelaşi subiect, intitulat „Inventatorul din Roşiile”. Semnatarului articolului din „Vocea Vâlcii” i-a fost atât de lene să-şi scrie materialul, încât a copiat părţi importante din articolul apărut în „Jurnalul Naţional”. Pentru că spaţiul nu ne permite, vă prezentăm doar o dovadă a „profesionalismului” demonstrat de „Vocea Vâlcii”. Iată cum începe articolul din „Jurnalul Naţional”: „În comuna vâlceană Roşiile locuieşte un om mai puţin obişnuit. Are 62 de ani şi i se spune „Inventatorul”.” Coincidenţă, aşa începe şi textul din „Vocea Vâlcii”. Mai departe, în „Jurnalul Naţional” se arată: „ Căci Ion Cojocaru aşa este cunoscut în comuna Roşiile şi în împrejurimi: ca fiind cel mai serios, original şi deştept om pe care l-a produs vreodată această zonă. Ion nici nu-şi mai aduce aminte când s-a apucat de meseria pe care o practică. În copilărie îi plăcea să repare tot felul de unelte, să sculpteze lemnul, să aducă îmbunatăţiri obiectelor casnice”. Dând dovadă de „originalitate”, redactorul de la „Vocea Vâlcii” scrie, eliminând cu grijă primul cuvânt din frază „căci” şi înlocuindu-l cu „acesta” plus alte dou-trei în text, pentru impresia artistică: „Acesta este cunoscut în localitate ca fiind cel mai serios, original şi deştept om al comunei. Nea Ion nici nu-şi mai aminteşte când s-a apucat de meseria pe care o practică. În copilărie îi plăcea să repare tot felul de unelte, să sculpteze în lemn şi să aducă îmbunătăţiri obiectelor casnice”. Câtă originalitate, nu-i aşa?
Punem la dispoziţia tuturor celor interesaţi dovezile clare că publicaţia „Vocea Vâlcii” a publicat aceste articole, comiţând un plagiat mare cât şeful acestui ziar. Nu am dorit altceva decât să demonstrăm opiniei publice cum stau lucrurile în presa locală, locul în care şi-au făcut loc tot felul de personaje care vor să pară altceva decât sunt de fapt.
Octavian HERŢA

• fostul lider sindical de la USG şi-a pus în cap salariaţii de la SIND Căciulata
Claudiu Iriţoiu, director al SC Sind România SA, Sucursala Căciulata, este cercetat penal de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi pentru mai multe afaficuri, pagube şi şmecherii orchestrate de când se află în fruntea societăţii. Iriţoiu, pe vremuri mare lider sindical la Uzinele Sodice Govora, în perioada în care director a fost Ion Popescu, a reuşit în cei trei ani de când se află la SIND să-şi pună în cap pe toată lumea. În continuare citiţi şi de ce…
În urmă cu câteva săptămâni, Sindicatul Liber şi Independent COTSL din cadrul sucursalei Căciulata a SIND-ului a cerut Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi relaţii în legătură cu dosarul în care este cercetat Claudiu Iriţoiu. La jumătatea acestei luni, Parchetul a comunicat faptul că are pe rol dosarul nr.75/P/2007, faţă de care s-au început cercetările în data de 8 martie pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.248 raportat la art.258 din Codul Penal, art.215, alin.1 din Codul Penal, art.9, litera c din Legea nr.241/2005 şi art.37 din Legea nr.82/1991, toate cu aplicarea art.33, litera a din Codul Penal.
Printre altele, Iriţoiu este acuzat că a închis fără nici un argument restaurantul Intim, provocând serioase prejudicii societăţii, dar şi că a concediat o parte din personal fără a invoca motive temeinice. De asemenea, Iriţoiu va trebui să dea socoteală pentru anumite fapte comise în timpul exercitării funcţiei de director al SIND Căciulata.
(va urma)

• primarul Vasile Boeangiu vrea să închidă activităţile economice în zonă dacă societăţile care activează în localitate nu îşi înfiinţează puncte de lucru
Deşi situată într-una din cele mai bogate zone ale judeţului Vâlcea, din punct de vedere al resurselor naturale, comuna Alunu se găseşte într-o situaţie disperată din punct de vedere al fondurilor bugetare. Pentru că pe raza localităţii funcţionează Exploatarea Minieră de Cariere, Cariera Olteţ Alunu şi considerându-se că de la această societate se varsă în visteria localităţii suficiente fonduri, Guvernul României a alocat în acest an o sumă ridicolă comunei: doar 370 milioane lei.

În fapt, lucrurile stau cu totul altfel, întrucât SNLO Târgu Jiu, în subordinea căreia se află Exploatarea Minieră Olteţ Alunu, nu doreşte să înfiinţeze punct de lucru în comună. Motivul: sustragerea de la plata obligaţiilor ce-i revin faţă de Administraţia Publică Locală.
Recent, primarul localităţii Alunu, Vasile Boeangiu a trimis o scrisoare de două pagini autorităţilor centrale, dar şi celor locale, evidenţiind situaţia grea în care se află societatea. Scrisoarea a fost trimisă preşedintelui României, premierului, miniştrilor Justiţiei, Administraţiei şi Internelor, Finanţelor Publice, Economiei şi Comerţului, Comisiei Fiscale Centrale din cadrul MEC, dar şi Prefecturii şi Consiliului Judeţean Vâlcea, SNLO Tg. Jiu, EMC Berbeşti şi Carierei Olteţ Alunu. Încă din anul 2005, Primăria Alunu a cerut SNLO Tg. Jiu dar şi tuturor societăţilor care funcţionează pe lângă aceasta, să înfiinţeze puncte de lucru în comună, în conformitate cu art.32, alin.7 din Legea nr.273/2006. Nici până astăzi nu s-au respectat prevederile legale, ba chiar s-a mărit numărul societăţilor care prestează servicii pe lângă SNLO. Mai mult, SNLO Tg. Jiu ar fi trebuit să ceară autorizaţie de excavare şi forare pe teritoriul comunei Alunu, achitând contravaloarea taxei de autorizare în valoare de 6 lei/mp la bugetul local. La începutul lunii februarie a acestui an, Primăria Alunu a sesizat SNLO cu privire la achitarea acestei taxe, dându-se termen data de 20 ale lunii. La o săptămână de la expirarea termenului, a urmat o nouă sesizare, şi aceasta fără răspuns. Dacă la preţul celor 165.000 tone de cărbune livrate lunar de Exploatarea Minieră pentru CET Govora s-ar adăuga un singur leu, în bugetul localităţilor Alunu şi Berbeşti ar ajunge 1,65 miliarde lei vechi pe lună, fără a se scumpi gigacaloria şi energia electrică livrată municipiului Râmnicu Vâlcea. Drept răspuns, conducerea SNLO a început să facă demersuri pe lângă Ministerul Finanţelor Publice – Comisia Fiscală Centrală, solicitându-se emiterea unei decizii din care să rezulte că exploatarea de carieră a lignitului nu se încadrează în termenul folosit în art.267, alin.4 şi că nu se plăteşte taxă de autorizare. „Îmi pun întrebarea, în primul rând ca cetăţean dintr-o ţară liberă şi europeană şi apoi, ca primar al unei comunităţi de aproape 5.000 de suflete, de ce se întâmplă astfel de lucruri? Nu pot să cred că legile statului român (…) pot fi modificate descriminatoriu şi preferenţial, făcând să sufere comunităţi întregi şi avantajând anumite societăţi. M-am născut într-o comună bogată… dar săracă. La ce foloseşte comunei Alunu că are cărbune, gaze naturale şi petrol atâta timp cât de fructele acestui pământ bogat se bucură SNLO Tg. Jiu, Romgaz şi Distrigaz, Petrom şi alţii iar nouă, celor ce trăim şi locuim în Alunu, ne rămân mizeria, praful, zgomotul, galeriile de mină scufundate, alunecările de teren, casele crăpate şi mândria că dăm lumină şi căldură ţării”, scrie primarul Vasile Boeangiu în misiva trimisă autorităţilor. Acesta încheie spunând că în cazul în care societăţile din Alunu nu vor intra în legalitate va face tot posibilul să sisteze activitatea acestora.
• Octavian HERŢA

O parte din cetăţeni spun că autogară este ilegală
• autorizaţia de construire nu a trecut niciodată prin Consiliul Local
Mai mulţi cetăţeni de pe strada Ferdinand din Râmnicu Vâlcea trăiesc de multă vreme un calvar care pare să nu se mai sfârşească. Strada, altădată una liniştită, a devenit aproape de nelocuit de câţiva ani. Mai exact, din anul 2004, când în zonă a fost construită o autogară, deşi la câţiva paşi se mai află una. Pe lângă aceasta, pe strada Ferdinand au fost construite, pe o lungime de circa 200 metri, circa 10 spălătorii auto. Fără riscul de a exagera, la parterul aproape fiecărei case a răsărit o spălătorie. Este inutil de descris atmosfera creată pe strada Ferdinand: mizerie, zgomot asurzitor, sfidare a celor care îşi doresc să trăiască în linişte.

Ceea ce este mai grav e că cetăţenii acuză faptul că autogara funcţionează ilegal, doar pe baza unei hârtii semnate şi ştampilate de fostul primar al Râmnicului, Traian Sabău, în baza căreia a fost emisă autorizaţia de funcţionare Această autorizaţie nu a trecut niciodată prin plenul Consiliului Local, aşa cum ar fi fost normal. În această ediţie a ziarului „ARENA” vom încerca să rezumăm situaţia de pe strada Ferdinand, în special în legătură cu autogara, urmând să revenim cu un material mai amplu într-o ediţie viitoare. Articolul de faţă se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru autorităţi, pentru că toate reclamaţiile cetăţenilor de până acum au rămas fără rezultat.
Reclamaţii
De ani de zile, un grup de cetăţeni de pe strada Ferdinand a sesizat majoritatea instituţiilor de resort, care ar fi trebuit să se implice în rezolvarea situaţiei. Din 2004, de când a fost construită autogara, pe adresa autorităţilor locale au sosit nenumărate plângeri şi reclamaţii, însă până acum nu a fost luată vreo măsură. Vă prezentăm în continuare o petiţie adresată în 2005 Prefecturii Vâlcea, de către Carmen Lăzăroiu în numele mai multor cetăţeni de pe strada Ferdinand. „Prin prezenta dorim sa va aducem la cunoştinţă următoarea situaţie, în legătură cu autogara care funcţionează de aproximativ 10 luni în municipiul Rm. Vâlcea, strada Ferdinand nr.38 (revenim în acest fel la adresa nr.1238/07.07.2004 către Prefectura Vâlcea, la care nu am primit nici un răspuns);
1. Înfiinţarea autogării respective s-a făcut fără respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv fără o solicitare a acordului de mediu (în conformitate cu art, 8, 10 şi 11 din Legea 137/1995 cu modificările şi completările ulterioare);
2. Societatea care a construit-o, SC LEX-IM-POL SRL Rm. Vâlcea, s-a prevalat de o autorizaţie de construcţie emisă de primărie anterior, în anul 2002 (nr.513/14727 din 26.07.2002), pentru cu totul alte activităţi (spălătorie auto, pavilion, terasă şi împrejmuire) decât autogara;
3. Această societate a solicitat eliberarea autorizaţiei de mediu pentru activitatea „activităţi anexe transporturi terestre (autogară)” cod CAEN 6321, în data de 17.06.2004, fără a avea celelalte avize necesare, aşa cum prevedea Legea 137/1995 art.8 (fără avizul primăriei exprimat prin certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie sau avizul C.A.U.); cu toate acestea, i s-a eliberat autorizaţia de mediu la o zi după depunerea cererii (autorizaţia de mediu nr.506/18.06.2003) şi în plus nu s-a efectuat nici verificarea conformităţii (anterior eliberării autorizaţiei, aşa cum prevede HG 573/2002 pentru activităţile cu codul CAEN 6321);
4. Societatea LEX-IM-POL SRL Rm. Vâlcea, prevalându-se de această autorizaţie, a solicitat Primăriei Rm. Vâlcea (de fapt, fostului primar Traian Sabău), contrar procedurilor legale, avizul favorabil începerii acestei activităţi în data de 21.06.2004 (la 3 zile după emiterea autorizaţiei de mediu), acest aviz a fost obţinut de la o singură persoană şi nu de la Comisia de Acord Unic a Primăriei (unde trebuia să fie supusă cererea), singurul for în măsură să spună dacă activitatea respectivă poate fi aprobată cu respectarea prevederilor din P.U.Z. şi P.U.D. zonelor respective;
5. După părerea noastră, această activitate se încadrează la proiecte de infrastructură (anexa 1.2, poz, 10, pct.b din HG nr.918/2002) „proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv construcţia centrelor comerciale şi parcărilor auto pentru care este necesară evaluarea impactului de mediu (sunt parcate zi şi noapte zeci de autovehicule);
6. Considerăm că activitatea respectivă nu poate avea loc în locaţia respectivă pentru că: este la mai puţin de 8 metri de casele noastre, maşinile care vin şi pleacă emit gaze de eşapament şi noxe care se disipează în locuinţele noastre, iar zgomotul este foarte mare. Timp de 18 ore pe zi suntem nevoiţi să suportăm zgomotul produs de autovehicule şi grupurile de oameni care aşteaptă plecarea în cursă, să inspirăm un aer poluat cu gaze de eşapament şi alte „dezagremente” datorate lipsei de civilizaţie şi educaţie (gunoaie, sacoşe agăţate de garduri etc.). De la orele 5:30 şi până la orele 23:00 pleacă mijloace auto din 30 în 30 de minute, iar în orele de vârf la ieşirile din schimburi este un vacarm;
7. Am solicitat Primăriei municipiului Rm. Vâlcea să revoce acest aviz favorabil dat ilegal activităţii respective şi ni s-a comunicat că societatea respectivă a fost somată să înceteze activitatea de autogară, dar până în prezent nu se vede nici o schimbare;
8. De asemenea, întrebăm dacă este legal ca pe o distanţă de 300-400 m într-o zona rezidenţială (a se vedea certificatele de urbanism eliberate pentru construcţiile de locuinţe – în realitate zona a devenit pur industrială) să avem trei spălătorii şi o autogară? Zgomotul produs în spălătorii este infernal, iar noi nu mai avem nici măcar sâmbete sau duminici liniştite. Menţionăm că este un vacarm continuu, sunt cozi interminabile de maşini pe o stradă a municipiului unde nu există o trecere de pietoni sau un semn privind restricţiile de circulaţie (Str. Ferdinand);
9. Platforma pe care se desfăşoară activitatea din str. Ferdinand nr.38 a fost betonată de foştii proprietari (CPL – actuala Elvila), nefiind gândită pentru un asemenea trafic s-a deteriorat, creându-se nori de praf în momentul intrării şi ieşirii mijloacelor de transport;
Solicităm pe această cale să se reanalizeze situaţia şi să se închidă această activitate ce funcţionează într-o zona rezidenţială, mai ales că înfiinţarea ei s-a produs fără să se respecte legislaţia în vigoare şi mai ales fără să se ţină cont de consultarea publicului (art.12, alin.3 din Legea 294/2003 ce modifică şi completează OG 91/2002 de modificare a Legii 137/1995. Oricum, noi toţi cei care am semnat protestul (15 gospodării din jurul acestei autogări), nu suntem de acord să funcţioneze această autogară în locaţia respectivă, pentru că e prea aproape de case, iar zgomotul şi noxele care ne poluează nu vor putea fi eliminate la un nivel acceptabil pentru sănătatea şi confortul nostru”.
Răspunsul Prefecturii la această petiţie a fost dezamăgitor. În urma verificării documentelor de către consilierul Prefecturii, Dorel Constantinescu, împreună cu ARR, s-a stabilit că înfiinţarea autogării s-a făcut cu respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv cu acordul de mediu, având eliberată autorizaţia nr.506/2004, iar construcţia a fost realizată în baza autorizaţiei nr.513/2002, având ca durată de execuţie a lucrărilor 36 de luni.
Primarul spune că instanţa de judecată este soluţia
Întrebat în legătură cu această situaţie, primarul Râmnicului, Mircia Gutău recunoaşte că autorizaţia de construire a autogării nu a trecut niciodată prin plenul Consiliului Local, aşa cum ar fi fost normal. Dacă în 2004 primarul de atunci al municipiului, Traian Sabău ar fi introdus pe ordinea de zi a unei şedinţe de CL acest punct iar acesta ar fi fost votat de consilieri, lucrurile ar fi stat altfel. Mircia Gutău recunoaşte că autogara funcţionează ilegal, însă spune că primăria nu poate face nimic în această situaţie, singura soluţie fiind instanţa de judecată. „Doar prin instanţă se poate anula autorizaţia de construire. Instanţa trebuie să dovedească faptul că această autorizaţie a fost luată ilegal. Locatarii de pe strada Ferdinand nu pot să facă altceva decât să-i dea în judecată pe proprietarii autogării”, ne-a declarat primarul Mircia Gutău.   • O.H.

Fierbere mare la Inspectoratul Teritorial de Muncă

  Pe data de 5 ianuarie 2007, inspectorii lui Ion Nicolăescu au dat o amendă record: 470 milioane lei vechi. Firma în cauză, Tora Sistem, se ocupă cu protecţia şi paza prin Râmnic şi are oareşce legături cu viceliderul PSD Ştefan Prală. Cică, societatea a fost prinsă la purtător cu 31 de agenţi „angajaţi” fără forme legale, iar reprezentanţii acesteia vor contesta amenda de care au „beneficiat”. La Guvern, ne-a făcut cunoscut senatorul PD Dorel Jurcan, Nicolăescu este privit drept „cel mai bun inspector şef din teritoriu”. Cu toate acestea, a mai adăugat liderul democrat, probabil fără nici o legătură cu subiectul din începutul articolului, pe numele şefului ITM Vâlcea, susţinut din umbră de PD, curg reclamaţiile. Jurcan a mărturisit că până şi inspectorul adjunct Aurora Gherghina l-a contactat pentru a-i povesti câteva dintre nemulţumirile ei faţă de activitatea lui Nicolăescu.