* primarul Vintilă Chelcea apreciază că mii de oameni vor suferi de pe urma deciziei SNLO

Circa 700 de mineri din Berbeşti ar putea rămâne fără locuri de muncă, ca urmare a deciziei luate de Sindicatului Naţional al Lignitului Oltenia şi făcută publică de către Ministerul Economiei. Primarul Vintilă Chelcea susţine că, prin această hotărâre, toată partea de vest a judeţului se va scufunda într-o sărăcie fără precedent, de vreme ce sute de familii trăiesc de pe urma exploatării şi valorificării cărbunelui. „În momentul de faţă, ortacii sunt disperaţi pentru ceea ce ar urma să li se întâmple. Singura lor sursă de venit provenea din minerit. E vorba de 700 de persoane care vor rămâne fără un loc de muncă, dar, per ansamblu, mii de oameni vor avea de suferit, deoarece aceşti mineri întreţineau de cele mai multe ori o familie de minim trei-patru persoane. Bugetul administraţiei locale va suferi, de asemenea, de vreme ce 30 % din taxe şi impozite proveneau de la Minieră. După ce că nimeni nu a făcut niciodată nimic pentru Berbeşti, asta ne mai lipsea, ca principala ramură de activitate să fie sistată. Suntem oropsiţi de soartă! Din câte se pare, CET Govora nu va mai lua cărbune de la Berbeşti, ci de la Alunu. E o lovitură grea pentru noi”, a precizat Vintilă Chelcea, primarul oraşului Berbeşti. (L.C.)

În comuna Olanu se lucrează, actualmente, la recondiţionarea sediului primăriei, urmând ca tâmplăria din lemn să fie înlocuită cu una din termopan şi să se efectueze lucrări de izolaţie exterioară, precum şi zugrăveli interioare. De asemenea, primarul Gheorghe Anghel va monta zilele acestea sisteme de încălzire moderne la două şcoli din localitate. „În momentul de faţă, prioritatea noastră o reprezintă unităţile şcolare de pe raza localităţii, deoarece peste nici două săptămâni începe noul an şcolar, iar elevii trebuie să debuteze în condiţii optime. Am făcut igienizări de 200 de milioane lei vechi, la toate şcolile din comună. Avem bani puţini, însă trebuie să rezolvăm toate problemele în limita bugetului disponibil.  De asemenea, vreau să mai asfaltez vreo trei kilometri, fiecare sat urmând a beneficia de drumuri modernizate. Am mai terminat de construit un dispensar uman, avem un cabinet stomatologic, precum şi două pentru medici de familie. În ceea ce priveşte sănătatea, am investit suficient, pentru ca locuitorii să nu mai fie nevoiţi să meargă în Râmnic pentru a-şi trata problemele medicale”, ne-a spus primarul Gheorghe Anghel. (L.C.)

Pe lângă faptul că este ambiţios şi-şi doreşte cu ardoare să contribuie la dezvoltarea oraşului Brezoi, să ofere o altă imagine localităţii de la poalele Ţurţudanului, primarul Robert Schell este cunoscut şi ca un fin cunoscător şi iubitor de artă. S-a implicat de-a lungul timpului în multe evenimente culturale, încercând să imprime dragostea pentru frumos şi în rândul localnicilor. Astfel la Brezoi au ajuns să fie admirate operele unor artişti apreciaţi pe plan naţional şi nu numai. Printre aceştia se numără şi Angela Tomaselli, o pictoriţă de seamă, care a găsit primele surse de inspiraţie pentru creaţiile sale pe meleaguri brezoiene. Cum însăşi Angela Tomaselli mărturisea săptămâna trecută, iubirea pentru pictură i-a fost sădită tot de un om al locului din Brezoi, de fostul profesor de istorie şi desen, Gheorghe Surdu, care a determinat-o să urmeze Şcoala de Arte Plastice. Profesorul Gheorghe Surdu a trecut însă demult în lumea celor drepţi, în anul 1983, iar acum foştii elevi şi cei care l-au cunoscut au ţinut să-l comemoreze, să-i aducă un omagiu. Cititi mai departe

La jumătatea lunii septembrie, în comuna Zătreni, va fi inaugurată investiţia de 2,5 milioane de euro, derulată pe Măsura 3.2.2. Proiectul integrat european a vizat introducerea reţelei de alimentare cu apă pe 11 kilometri, precum şi a sistemului de canalizare, pe o distanţă de 6,5 kilometri. Primarul Constantin Liţoiu ne-a adus la cunoştinţă că, pentru a introduce apa în toată comuna, a mai depus încă un proiect, pe Ordonanţa 7, care speră să fie finanţat cel târziu anul viitor. „Până la finele anului viitor, mi-am propus ca toată localitatea să aibă apă şi canalizare. Până acum, problema a fost rezolvată în proporţie de peste 50 la sută, urmând ca, în baza unui alt proiect depus pe Ordonanţa 7, să încheiem toată investiţia”, a precizat primarul Constantin Liţoiu. (L.C.)

Nu au mai rămas decât patru săptămâni până în momentul în care Centrul Expoziţional de la Seaca va fi deschis publicului. Mega-proiectul în valoare de 12 milioane de euro, pus în scenă de primarul Ilie Amuzan, îşi va deschide oficial porţile pe 30 septembrie. Autorităţile locale, prin vocea viceprimarului Vasile Scîrlea, dau asigurări că termenul de inaugurare impus de UE va fi respectat. „Nu se pune problema unei întârzieri, pentru că asta ar însemna să suportăm cu toţii penalităţile de rigoare, atât primăria, cât şi societatea care execută lucrările. De aceea, în această perioadă se lucrează la foc automat, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. Singura problemă ar fi legată de cofinanţare, care ar putea fi blocată undeva, dar noi sperăm că nu se va întâmpla acest lucru. Mă îndoiesc că ar exista oameni care-ar putea dori răul unei întregi comunităţi şi chiar al judeţului. Dacă stăm şi analizăm bine, în acest caz, e vorba de un sistem care ar putea atrage dezvoltarea economică a zonei”, ne-a spus viceprimarul Scîrlea. Pentru a fi sigur că termenul de execuţie va fi respectat, însuşi primarul Ilie Amuzan supervizează foarte atent lucrările care se derulează la Centrul Expoziţional de la Seaca.

Mihai Bălan, directorul general al CET Govora, este recunoscut pe plan naţional drept unul dintre cei mai eficienţi manageri. De aceea, i s-a propus ca, împreună cu Oltchim, printr-un parteneriat, să participe la relansarea Centralei Electrice de Termoficare de la Piteşti, aflată în acest moment în faliment.
Referindu-se la acest subiect, Mihai Bălan a mărturisit că, într-adevăr, a fost solicitat în acest sens de către reprezentanţii Guvernului, cărora le-a dat un răspuns pozitiv. „CET-ul de la Piteşti nu ar putea fi preluat. Centrala funcţiona pe păcură, implica nişte costuri colosale de producţie, este în faliment şi este executată total, dacă nu mă înşel, de două firme. Asta înseamnă că singura soluţie acolo ar fi un parteneriat cu cele două societăţi, ceea ce nu cred că e în avantajul cuiva. Atunci, eu m-aş implica în alt sens. Pe teritoriul Arpechim, există spaţii disponibile, aşa că aş face o centrală nouă. Am avut o discuţie pe tema asta şi cu domnul director general Constantin Roibu, de la Oltchim şi pot să vă spun că şi dânsul este de aceeaşi părere”, a anunţat Mihai Bălan.

La finele lunii iulie, dispensarul medical din centrul comunei Galicea a fost reabilitat, pentru lucrările efectuate alocându-se suma de aproape 1 miliard lei vechi, bani care au provenit din bugetul local. „S-a montat tâmplăria din geam termopan, iar acoperişul a fost înlocuit cu tablă de tip Lindab. De asemenea, s-au executat lucrări de modernizare a spaţiilor din interior, care se prezintă acum la standarde europene. Pe această cale, trebuie să le mulţumim consilierilor locali pentru că au fost de acord cu această investiţie, iar asta denotă că îi preocupă soarta cetăţenilor din Galicea”, a spus primarul Ion Năfliu.
În clădirea respectivă îşi desfăşoară activitatea trei doctori de medicină generală, precum şi un stomatolog. De remarcat este faptul că în acest dispensar fiinţează şi singura Unitate de Primiri Urgenţe din mediul de pe raza judeţului Vâlcea. Peste 15.000 de persoane (din Galicea şi din localităţile limitrofe) beneficiază de servicii medicale în cadrul acestui centru zonal de permanenţă. Cititi mai departe

Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, a continuat în ultimele zile vizitele în teritoriu.
Săptămâna trecută, liderul social-democrat a luat la pas comuna Ghioroiu, dorind să vadă ce porţiuni din drumul judeţean trebuie reabilitate urgent. În acest sens, preşedintele CJ a ţinut cont şi de sugestiile cetăţenilor, ieşiţi cu zecile la porţi pentru a-şi spune ofurile. După ce şi-a format o părere despre cum trebuie să acţioneze, Ion Cîlea a revenit la Ghioroiu cu utilaje şi muncitori, începând recondiţionarea a 3 kilometri de drum. În aceeaşi zi, social-democratul a făcut o scurtă oprire şi în oraşul Bălceşti, urmărind cu precădere tot probleme legate de infrastructură. După dialogul cu primarul Ion Curelaru, preşedintele Cîlea s-a îndreptat spre Lăcusteni, unde s-a întâlnit şi cu primarul Marin Puchin. Temele abordate cu această ocazie de cei doi reprezentanţi ai PSD s-au referit atât la situaţia principalelor căi de acces din comună, cât şi la efectele crizei asupra comunităţii locale. Cititi mai departe

Potrivit primarului Ilie Boiangiu, în această perioadă, autorităţile locale din Grădiştea aşteaptă alocarea de către Guvern a sumei de 8 miliarde lei vechi, bani necesari pentru plata lucrărilor realizate de RAJDP. „Lucrările au fost finalizate, recepţionate şi verificate de reprezentanţii SAPARD, aşa că nu mai avem probleme din acest punct de vedere, iar acum aşteptăm să ne fie alocaţi banii, întârzierea fiind de peste 60 de zile”, a încheiat Boiangiu. Alesul local din Grădiştea mai spune că şi-a propus să repare DJ 676 F, spre comuna Roşiile, prin intermediul deja celebrului program guvernamental de asfaltare a 10.000 de kilometri. „Ar fi vorba de aproximativ 15 kilometri, pe care sperăm să-i asfaltăm cu ajutorul fondurilor alocate prin acest program. Dacă nici aşa nu vom reuşi să modernizăm drumul respectiv, atunci ne va fi foarte greu să mai accesăm vreun alt proiect care să vizeze asfaltarea DJ 676 F. În cazul în care vom primi finanţare, distanţa de la Grădiştea la Rm. Vâlcea, prin comuna Roşiile, se va scurta cu aproximativ 25 de kilometri”, ne-a precizat Boiangiu, care a adăugat: „Aşa cum am mai spus, 2010 e un an în care aştept în primul rând să terminăm lucrările demarate deja, iar apoi să le inaugurăm. Vom fi extrem de mulţumiţi dacă vom finaliza măcar ceea ce am început”.

După calamităţile din prima parte a lunii august, preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, directorul general al RAJDP, Nicolae Vălimăreanu şi primarul comunei Perişani, Ion Sandu, au ajuns la concluzia că, anumite porţiuni ale DJ 703 M nu vor putea fi recondiţionate decât în condiţiile în care această importantă cale de acces va fi lărgită spre versanţi.

„Cum malurile au fost măcinate de viituri, aceasta era cea mai bună soluţie tehnică. În plus, stâncile pe care ne-am propus să le detonăm se erodaseră foarte mult, punând în pericol traficul pe DJ 703 M. Oricând, o bucată de rocă de câteva tone se putea desprinde. N-am aşteptat ca, Doamne fereşte!, o nenorocire să se întâmple şi, cu sprijinul directorului Marius Tănăsie şi al specialiştilor de la Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, am început să detonăm stâncile. S-au folosit în jur de 70 de kilograme de dinamită, adusă din Bulgaria, după care angajaţii RAJDP vor elibera drumul şi îşi vor continua treaba”, ne-a precizat Nicolae Vălimăreanu.
Managerul general al Regiei Autonome de Drumuri şi Poduri a menţionat că, în continuare, subalternii săi vor consolida marginile DJ 703 M, folosind rocile detonate, după care, pe lungimea de un kilometru afectată de calamităţi, vor turna un strat de asfalt. Cititi mai departe