După amenajarea unui teren sintetic şi a unei baze sportive cu gazon natural, primarul din Voiceşti, Florin Vătafu doreşte să ridice şi o sală de sport unicat în judeţ. De fapt, nu chiar unicat, pentru că mai există una asemănătoare în Râmnic. Sala Sporturilor „Traian”, în care-şi desfăşoară activitatea campioana României la handbal feminin, HC Oltchim Rm. Vâlcea, a reprezentat un model pentru primarul Vătafu, care a făcut tot posibilul pentru a avea un astfel de edificiu şi în comuna pe care-o administrează. A avut însă destul de multe probleme, dar a fost şi norocos, în toată ţară nefiind aprobate decât 11 proiecte vizând ridicarea unor astfel de săli de sport. Primăria Voiceşti este singura din judeţ care va beneficia de fondurile acordate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii.

Şi culmea(!), se pare că primarul din Voiceşti este singurul social democrat din ţară care va ridica o astfel de sală de sport prin această măsură, toţi ceilalţi fiind membri PDL. Proiectul se ridică la 37 miliarde de lei vechi şi vizează construcţia unei săli de sport de 3300 de mp. În cadrul acesteia, vor fi amenajate vestiare, grupurile sanitare şi o tribună cu peste 200 de locuri.

Cetăţenii din Voiceşti vor să înveţe limba engleză şi să lucreze pe calculator

Vătafu mai spune că cele două proiecte pe resurse umane demarate la Voiceşti se bucură deja de succes. Cetăţenii din localitate s-au arătat receptivi la ideea de a fi recalificaţi în diferite domenii de activitate în vederea ocupării cu o mai mare lejeritate a unui loc de muncă. Au fost chestionate 800 de persoane, 300 dintre acestea având deja dosarele făcute pentru a putea urma cursurile respective. S-au format deja câteva grupe, în urma opţiunilor exprimate putându-se constata că locuitorii din Voiceşti se simt atraşi de limba engleză şi de calculator. 50 de persoane împărţite în două grupe vor lua meditaţii la engleză, alţi 50 de locuitori vor învăţa să strunească „şoarecele”, să navigheze pe internet, restul cetăţenilor din Voiceşti înscrişi în program optând pentru diverse specializări, precum cea de bucătar, de frizer, tâmplar, zidar, electrician sau cofetar. Cu toţii vor putea intra în curând în sălile de curs, asta pentru că, datorită sprijinului primit de la Consiliul Judeţean, care a alocat 1,7 miliarde de lei vechi pentru aceste proiecte, primăria Voiceşti a putut începe lucrările de amenajare a clădirii ce-i va găzdui pe instructori şi „elevi”. Cu aceşti bani, primarul Vătafu doreşte să reabiliteze şi spaţiul care va deservi întreprinderii de tâmplărie din aluminiu şi PVC. Pentru acest proiect s-au înscris deja 26 de persoane, însă doar 18 vor fi angajate.

„Timp de 18 ani comuna Voiceşti nu a fost decât o maşină de vot”

La baza investiţiilor masive în comuna Voiceşti stă primarul Florin Vătafu. Într-un an de mandat, acesta a reuşit să iniţieze nu mai puţin de 8 proiecte de interes major pentru comunitate. Unele dintre acestea au fost deja finalizate, la altele se mai lucrează încă. Printre lucrările de anvergură se numără şi introducerea reţelei de apă curentă în comună, proiect ce va fi demarat în maxim o lună de zile, după ce se vor încheia formalităţile privind licitaţia şi va fi stabilit câştigătorul. Primăria Voiceşti a primit deja o primă tranşă pentru acest proiect, aproximativ 3,6 miliarde de lei vechi, însă valoarea totală a investiţiei se ridică la 30 de miliarde. Pe lângă aceste investiţii, comuna Voiceşti a mai primit de curând fonduri pe Ordonanţa de Guvern nr. 577/2006, în valoare de 5,7 miliarde de lei vechi, dar şi pentru asfaltarea drumului comunal 52, ce face legătura între D.J. 648 B şi D.N. Drăgăşani – Găneasa. Pentru toate aceste realizări, primarul Vătafu a dorit să mulţumească reprezentanţilor Consiliului Judeţean. „Timp de 18 ani, comuna Voiceşti nu a fost decât o maşină de vot. A ajutat, dar nu a fost ajutată. În ultimul an, însă, s-au făcut multe lucruri bune aici. Am primit sprijin probabil şi pentru că s-a ţinut cont de faptul că această localitate a fost practic uitată de timp, nu s-a făcut nimic aici. Îi mulţumesc domnului Cîlea pentru că a fost aproape de mine şi mi-a ascultat păsurile. Sper ca şi pe viitor să aibă aceeaşi atitudine, pentru că mai avem mult de recuperat. Au fost făcute primele investiţii în Voiceşti, dar nu am ajuns încă la nivelul altor comune dezvoltate din judeţ”, a adăugat Florin Vătafu. În încheiere, social-democratul ne-a informat că a iniţiat un proiect, poate cel mai important, pe Măsura 3.2.2. Acesta vizează asfaltarea a 6 kilometri de drum comunal, o investiţie de tip after-school, precum şi modernizarea căminului cultural din Voiceşti.
Simona SIMA

La finele săptămânii trecute, autorităţile vâlcene împreună cu ministrul secretar de stat Mihai Viorel Fifor au organizat o conferinţă de presă „la înălţime”, adică tocmai la Obârşia Lotrului. Tema întâlnirii cu jurnaliştii a reprezentat-o lansarea unuia dintre cele mai îndrăzneţe proiecte turistice din România, care vizează dezvoltarea infrastructurii zonei Voineasa, dar şi construirea unei staţiuni ultramoderne. Parteneri în proiectul iniţiat de ministrul secretar de stat din cadrul MAI vor fi Consiliul Judeţean, Primăria Voineasa şi Ministerul Turismului. Practic, se doreşte dezvoltarea unei zone de agrement, unică în România.

Pârtii de schi

Legat de judeţul nostru prin rudele pe care le are în oraşul Brezoi, Fifor s-a declarat un admirator necondiţionat al zonei de nord. Acesta a vizitat atât Voineasa, cât şi Vidra, declarându-se încântat de peisajele extraordinare de acolo. „În cazul judeţului Vâlcea, dezvoltarea economică depinde foarte mult de turism. Aveţi cam toate coordonatele în judeţ pentru un turism complex, de la cele care ţin de capacitatea balneo-climaterică până la cele monahale. Dacă totul va decurge bine, veţi avea şi o staţiune de agrement extraordinară, aici referindu-mă şi la pârtii de schi extrem de moderne care vor atrage foarte mulţi turişti. Am discutat atât cu cei de la Drumurile Naţionale despre punerea la punct a infrastructurii, cât şi cu proiectant. De asemenea, facem toate demersurile la ministrul Turismului, Elena Udrea pe care o invităm să viziteze această zonă în următoarele săptămâni. În plus, voi încerca să capacitez mai mulţi secretari de stat pentru ca acest proiect să se concretizeze”, a spus ministrul. La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea a declarat că dacă banii vor fi alocaţi în termen, în 2010 ar putea începe lucrările la noua staţiune.

Centru muzeistic la Hidrocentrala Ciunget

Dezvoltarea turismului vâlcean nu a fost însă singura preocupare a ministrului. Acesta s-a deplasat la Ocnele Mari şi Căzăneşti, pentru a vedea la faţa locului stadiul operaţiunilor de coborâre a plafonului cavernei din Câmpul I de Sonde şi de mutare a sinistraţilor în noile locuinţe. Fifor s-a declarat mulţumit de modul în care evoluează lucrurile şi a felicitat autorităţile locale că au luat toate măsurile pentru preîntâmpinarea unui dezastru. „Vreau să dau asigurări tuturor celor care locuiesc în Ocnele Mari că lucrurile nu au fost niciun moment scăpate de sub control”, a spus Fifor. Acesta nu a uitat nici de vizita la hidrocentrala din Ciunget, reiterând totodată ideea prefectului Remus Grigorescu de includere a acesteia într-un circuit turistic. „Am discutat cu cei din conducerea hidrocentralei despre intenţia lor de a realiza acolo un centru muzeistic, pentru că nu trebuie să uităm că asemenea realizări se fac cu sacrificii umane şi materiale imense. Acolo şi-au pierdut viaţa foarte mulţi oameni şi se doreşte ridicarea unui monument în memoria acestora”, a mai spus Fifor.
Nu în ultimul rând, ministrul secretar de stat a menţionat că va ţine cont de sugestiile autorităţilor publice locale privind modificarea pachetului de legi care vizează regimul silvic, în condiţiile în care majoritatea primăriilor din zona montană se plâng de dificultăţile întâmpinate în acest domeniu.

Fifor salută audienţele lui Cîlea

Întrebat cum comentează audienţele în teritoriu susţinute de preşedintele CJ, Ion Cîlea, reprezentantul guvernului s-a declarat un susţinător al acestui mod de lucru cu cetăţenii. „Mi se pare un lucru extrem de bun. A aduce cât mai aproape de cetăţean comunicarea, este un lucru care ţine de managementul de performanţă. Dacă cineva îşi imaginează că face management de performanţă stând în birou şi aşteptând să-i bată la uşă cetăţenii, se înşală. Eu cred foarte mult în ideea de a merge în întâmpinarea problemelor populaţiei. Este nevoie să faci acest lucru nu numai în campanie electorală. Recomand şi altor directori de instituţii să urmeze exemplul domnului Cîlea”, a spus Mihai Viorel Fifor.
Octavian HERŢA

Deşi a trecut doar un an de când se află în fruntea administraţie locale, primarul Robert Schell se poate lăuda cu realizări importante în oraşul Brezoi. În condiţii de criză şi plecând din start în dezavantaj, cu datorii „moştenite” de aproximativ 6 miliarde de lei vechi, a reuşit totuşi să atragă fonduri pentru dezvoltarea tuturor sectoarele de activitate, punând accent pe infrastructură, sănătate, educaţie, asistenţă socială, cultură, sport şi turism. Multe dintre cele promise în campanie au fost deja realizate în doar un an de mandat. S-au reabilitat şcolile şi străzile din localitate, s-a reuşit achiziţionarea unor ambulanţe, s-au construit poduri, au fost amenajate parcări, un parc de joacă pentru copii, a fost îmbunătăţit serviciul de asistenţă socială, s-au demarat şi au fost aprobate proiecte importante pentru dezvoltarea oraşului şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor din Brezoi.

Se încearcă în continuare atragerea unor investitori care să creeze locuri de muncă pentru brezoieni, un aport important avându-l şi o eventuală dezvoltare a turismului din zonă. În acest sens, se lucrează la reabilitarea întregii infrastructuri rutiere, dezvoltarea unor parteneriate cu ONG-uri turistice, amenajarea parcului oraşului, a unui traseu pentru biciclete şi ATV-uri, a unei curse de raliu auto, la promovarea traseelor turistice, a sporturilor extreme, organizarea unei tabere pentru Cercetaşii României, reabilitarea Bisericii „Toţi Sfinţii” Proieni. Promovarea „Târgul Lotrilor”, ce va avea loc la sfârşitul lunii august, o dată cu organizarea „Zilelor Oraşului Brezoi”, reprezintă însă „piesa de rezistenţă” a primarului Robert Schell pentru promovarea turismului, asta pentru că la acest eveniment sunt aşteptate să participe cele mai mari agenţii de turism din ţară. (Simona SIMA)

Ministrul secretar de stat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Mihai Viorel Fifor, prezent zilele trecute la Vâlcea, a lansat un avertisment către toţi şefii de instituţii din judeţul nostru. Fifor i-a ameninţat pe aceştia că va începe o serie de controale inopinate, pentru a vedea cum îşi desfăşoară aceştia activitatea. Ministrul secretar de stat a declarat că a primit o serie de reclamaţii privind modul în care şi-au început mandatele o serie dintre şefii de deconcentrate. „Am înţeles că în multe cazuri, aceşti directori se comportă de parcă nu ar avea treabă cu problemele cetăţenilor. Ei ar trebui să înţeleagă că menirea lor în fruntea acelor instituţii este tocmai aceea de a asculta şi a rezolva problemele oamenilor. Ei bine, exact asta nu fac unii dintre ei.

Semnalul pe care-l transmit este extrem de clar: dacă voi constata în timpul controalelor deficienţe grave în activitatea şefilor de instituţii, nu voi pregeta să-i schimb imediat, indiferent de culoarea politică a acestora. O dată ajuns într-o funcţie publică, trebuie să uiţi ce culoare politică ai”, a spus Fifor în cadrul unei întâlniri cu presa vâlceană.   O.H.

• autorităţile din Runcu fac încă un apel disperat către Consiliul Judeţean, să îi ajute la următoarea rectificare de buget

În cel mai scurt timp, Primăria Runcu va intra în colaps financiar. Din cauza faptului că în ultima perioadă nu au mai primit niciun ban de la Consiliul Judeţean, primăria nu mai poate achita facturile pentru iluminatul public, iar funcţionarii – care nu şi-au luat mai încasat salariile de trei luni – sunt decişi să îşi caute de lucru. De asemenea, aparatul administrativ nu mai funcţionează de ceva timp în condiţii normale. Nici măcar hârtie pentru a trimite un fax nu mai există în primărie, angajaţii fiind nevoiţi să cumpere din buzunarul propriu chiar şi elementele de papetărie. „Comuna Runcu se află într-o criză financiară fără precedent. Dacă vom fi neglijaţi de Consiliul Judeţean şi cu ocazie următoarei rectificări bugetare, atunci ne vom vedea nevoiţi să punem lacătul pe primărie.

Nu avem bani nici măcar să achităm facturile la iluminat public, astfel că, de săptămânile viitoare ne putem aştepta ca localitatea să zacă în beznă. De asemenea, angajaţii din cadrul primăriei vor protesta pentru a-şi încasa drepturile salariale. Din păcate, comuna Runcu nu se poate auto-gestiona prin taxe şi impozite, pentru că sunt foarte puţini locuitori, iar societăţile comerciale le numeri pe degetele de la o mână. Fără vreun ajutor, în cel mai scurt timp, vom sista activitatea”, ne-a spus primăriţa din Runcu, Maria Dina. (L.C.)

Zilele trecute, cu ajutorul câtorva preoţi şi enoriaşi din satul Scaioşi, Constantin Cârstina, primarul comunei Orleşti, a turnat piatra de temelie a unei noi biserici. De altfel, liberalul a şi donat o suprafaţă importantă de teren parohiei. Reprezentantul PNL speră că demersul său va fi sprijinit şi de alţi politicieni, astfel încât lucrările să fie finalizate în scurtă vreme. 

Prefectul Remus Grigorescu intenţionează să propună comunităţilor locale din jurul municipiului Râmnicu Vâlcea, reunirea într-o asociaţie privind transportul în comun. „Această zonă de mijloc a judeţului este cea mai populată. De asemenea, s-ar găsi şi o soluţie pentru racordarea localităţilor turistice la municipiu. Din păcate, nu avem o infrastructură care să permită dezvoltarea pe orizontală a oraşelor şi comunelor”, spune prefectul.

Săptămâna trecută, prefectul Remus Grigorescu a primit vizita unei delegaţii greceşti, compusă din ambasadorul UNESCO la Atena, subprefectul din Pireus dar şi alţi înalţi oaspeţi, interesaţi să vadă cum funcţionează administraţia românească. „Ei sunt foarte interesaţi să afle cât mai multe despre noi. Ne-au cerut materiale informative, întrucât doar aşa putem colabora pe viitor. Le-am vorbit despre Drăgăşani, despre mănăstirile vâlcene, mai ales că avem aceeaşi religie”, ne-a spus prefectul Remus Grigorescu.  O.H.

Social-democratul Ion Horia Horăscu, primarul comunei Prundeni, s-a plictisit de scandalul cu Gheorghe Nicolau, directorul sucursalei Energomontaj Râmnicu Vâlcea. Aşa că a decis ca, în maxim două săptămâni, să-i achite suma de 1,06 miliarde lei vechi, datorată pentru o lucrare de aducţiune cu gaze, realizată cu câţiva ani în urmă. Primarul din Prundeni spune că nu s-a grăbit să-i dea banii lui Nicolau pentru că nu a fost mulţumit de serviciile prestate de Energomontaj, însă consideră că l-a ţinut suficient timp „în corzi” pe omul de afaceri. După ce va completa ordinul de plată, ne aşteptăm ca niciun ziar finanţat de Nicolau să-l mai critice pe Horăscu, ceea ce înseamnă că, în condiţiile în care social-democratul va hotărî să candideze, în 2012, pentru funcţia de senator al colegiului Drăgăşani-Bălceşti, toată presa locală va fi de partea sa, nu numai Arena.

Ion Horia Horăscu este unul dintre cei mai buni primari din Oltenia. De-a lungul anilor, el s-a remarcat prin iniţierea şi materializarea unor proiecte unice în ţara noastră. Cele mai recente dintre acestea se referă la asimilarea în mediul rural românesc a sistemului american „after school”. Tot el a avut iniţiativa implementării în şapte localităţi din zona de sud a Vâlcii a unui proiect privind iniţierea a aproximativ 500 de funcţionari publici în tainele ECDL. Horia Horăscu a impresionat însă cel mai mult atunci când proiectul său pe Măsura 3.2.2 din cadrul PNDR s-a clasat pe primul loc pe ţară.  E.D.

• primăriţa Maria Floroiu vrea să schimbe această situaţie prin implementarea unui proiect integrat pe Măsura 3.2.2

Peste doar câteva zile, Primăria comunei Măciuca va depune unul dintre cele mai mari proiecte pe Măsura 3.2.2, care cuprinde alimentare cu apă, reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere, asfaltarea drumului comunal Botorani care face legătura între DN67 B şi DJ643 B, un centru medico-social pentru persoane vârstnice cu 25 de locuri şi un festival judeţean „Urcai dealul la Măciuca”. Alimentarea cu apă va fi realizată pe o lungime de 15 kilometri, cea de canalizare se va întinde pe 12 km iar asfaltarea va fi făcută pe 2,8 km. „Sper din tot sufletul să realizăm acest proiect extrem de important. Problema este că localitatea Măciuca face parte dintr-o zonă extrem de secetoasă. Lăsând de-o parte acest lucru, apa nu este potabilă.

Fântânile nu au apă bună de băut, aşa cum se întâmplă cu cea din curtea liceului. Apa conţine mulţi nitraţi şi nitriţi. Au fost cazuri de sugari intoxicaţi. Sunt cetăţeni care aduc apă de la 400-500 de metri. Nu au fântâni în curţi şi aduc din fântâna publică. Nici acea apă nu este bună, din păcate! Este o situaţie critică. De aceea este foarte important să realizăm alimentarea cu apă, pentru că aşa nu se mai poate”, ne-a declarat primăriţa comunei Măciuca, Maria Floroiu.