Marin Cernătescu, directorul executiv al DADR Vâlcea, a anunţat că s-a încheiat procedura de inventariere a terenurilor arabile nefolosite de pe raza judeţului nostru, constatându-se că, în zona de sud, există o suprafaţă semnificativă necultivată. „În tot judeţul, este vorba despre 7.881 hectare, dintr-un total de 87.915”, a precizat Marin Cernătescu.  El mai spune că prima măsură pe care a luat-o după ce a auzit aceste veşti, absolut îngrijorătoare, a fost aceea de a le trasa ca sarcină tuturor inginerilor să le explice cu lux de amănunte tuturor fermierilor care sunt avantajele constituirii asociaţiilor de producători.

Italienii vor să facă agricultură performantă în sudul judeţului

„Am avut deja numeroase discuţii pe această temă şi cu primarii din zona agricolă a Vâlcii. De exemplu, domnul Ion Toma, primarul de la Laloşu, mi-a transmis că, în curând, va fi vizitat de un investitor italian, interesat să facă agricultură în sudul judeţului nostru. Vom fi invitaţi şi noi la acea întâlnire, ceea ce, după părerea mea, e un lucru foarte bun. Iarăşi, la Ghioroiu, un alt investitor italian era interesat să facă o plantaţie de nuci. Evident că astfel de iniţiative trebuie sprijinite. În ultima vreme, am observat că şi agricultorii vâlceni gândesc altfel, în sensul că şi-au dat seama că o agricultură performantă nu se poate face decât prin asocieri. Ei poate că nu au forţa financiară a celor veniţi din ţările occidentale, dar împreună, mai mulţi, pot să realizeze ceea ce-şi propun. Sper, în consecinţă, că în perioada imediat următoare vor fi înfiinţate multe asociaţii. Bineînţeles că, apoi, vor avea acces mult mai uşor la subvenţii şi alte beneficii. Dacă de exemplu o persoană are o vârstă de peste 60 de ani, aceasta se va putea bucura şi de o rentă viageră. Pe lângă contractul de asociere, cu cel care lucrează pământul, mai primeşte de la stat, de la un oficiu care se află pe lângă ADS, o rentă de 50 de euro pe an pentru că a dat pământul să se lucreze. În afară de asta, mai ia 400-800 de kilograme de grâu la hectar de la arendă”, a explicat şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Producţii impresionante la grâu şi porumb

Cât priveşte producţiile agricole din acest an, Marin Cernătescu a apreciat că 2009 este un an destul de bun pentru fermierii vâlceni. „La grâu, unde s-a încheiat recoltatul, sunt producţii de 3.315 kg/ha, ceea ce înseamnă cu 6 la sută mai mult decât se anticipa. Judeţele vecine n-au avut acelaşi noroc, probabil şi din cauza secetei pronunţate. La Vâlcea, aş mai adăuga, cu grâu, au fost cultivate în jur de 10.200 de hectare. La porumb, situaţia este şi mai bună, datorită precipitaţiilor căzute chiar în perioada optimă. Cred că vom avea cea mai bună producţie din ultimul deceniu, repet, nu pentru că am fi făcut noi nu ştiu ce lucruri extraordinare, ci datorită hazardului. Este posibil să obţinem 5.000 de kg boabe la hectar, poate chiar peste… Ar fi o satisfacţie imensă. În schimb, marea mea dezamăgire este că, la Vâlcea, se face monocultură. Se cultivă foarte puţină floarea soarelui, iar rapiţă deloc. La întâlnirea pe care am avut-o cu specialiştii din teritoriu, le-am pus câteva condiţii: să facă toate demersurile pentru atragerea în circuitul agricol a suprafeţelor nefolosite, lărgirea gamei de culturi, creşterea suprafeţelor de loturi seminciere şi chiar de hibridare autohtone şi mărirea suprafeţelor lucrate organizat. De acum, lunar, inginerii noştri trebuie să demonstreze că au făcut toate aceste lucruri. Dacă nu reuşesc să ne demonstreze că s-au făcut paşi, înseamnă că nu au făcut nimic în zona de care răspund şi este o situaţie destul de gravă pentru ei”, a avertizat directorul DADR.

• Primarul din Zătreni speră că, măcar în ultimul ceas, guvernanţii vor reveni cu picioarele pe pământ şi vor cofinanţa investiţiile deja începute

Constantin Liţoiu, primarul comunei Zătreni, are nevoie de aproximativ 14 miliarde de lei pentru cofinanţarea proiectului privind introducerea reţelelor de apă şi canalizare, valoarea totală a investiţiilor în acest sens ridicându-se la circa 60 miliarde lei vechi. Reprezentantul PNL spune că, în prezent, se lucrează intens la acest obiectiv, însă, deocamdată, de la Consiliul Judeţean, a primit doar 1,5 miliarde de lei vechi, sumă ce nu acoperă nici 30 la sută din taxa pe valoarea adăugată aferentă facturii pentru lucrări.

„Sincer, nu ştiu care ar mai putea fi soluţia. Am vorbit şi cu domnul preşedinte Cîlea şi dânsul mi-a promis că ne va ajuta. Cum? Nu mă întrebaţi. Eu sper că se va ţine de cuvânt, mai ales că este vorba despre un proiect european, pe Măsura 3.2.2, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Oricum, dacă se face ceva, trebuie făcut rapid, pentru că, altfel, vom avea o mare problemă”, ne-a precizat primarul din Zătreni. El mai spune că greutăţi întâmpină şi cu investiţia pe Ordonanţa 7 privind amenajarea unei baze sportive, realizată deja în proporţie de peste 25 la sută. „Nu am primit un leu, nu ni s-a aprobat încă nimic. Şi pe această chestiune ni s-a promis sprijin, însă noi tot aşteptăm. Ni s-a transmis că banii vor veni în 2010, dar măcar partea de cofinanţare trebuie să o primim acum. În septembrie, când începe şcoala, eu trebuie să dau în folosinţă această bază, la care lucrăm de două luni. Dificultăţi avem şi cu plata ajutoarelor sociale, a asistenţilor persoanelor cu handicap, care nu au mai văzut un ban de două-trei luni. Avem datorii şi la furnizori, iar din septembrie nu mai avem resurse financiare pentru plata salariilor angajaţilor primăriei. Ştiu că nu suntem singurii aflaţi în această situaţie. Poate că, la alţii, e şi mai grav, dar normal că pe mine mă preocupă ce se întâmplă la Zătreni. Şi, sincer, mă deranjează că, de multe ori, banii sunt direcţionaţi către primării care nu au proiecte. Se dau uneori şi în avans 6-7 miliarde pentru te miri ce mărunţişuri, deci nu pentru cofinanţări, cum ar fi normal. Altfel spus, în loc să se termine lucrările deja începute, avansate, se dau fonduri pentru investiţii noi, neselectate însă pentru finanţare. Poate că nu vor fi niciodată selectate şi uite aşa ne batem joc de bani. Noi mai avem în lucru modernizarea casei de cultură. Anul acesta plătesc vreo două miliarde şi ceva, dar sper să găsesc înţelegere la constructor să-mi termine toată lucrarea iar restul de bani să-i achit în 2010. Deci, sursa de finanţare este bugetul local, că puteam să cer şi eu bani, ca alţii, de la Consiliul Judeţean. Dar nu am făcut-o, considerând că bugetul judeţului trebuie concentrat cu prioritate pe confinaţarea proiectelor de infrastructură”, a mai adăugat Liţoiu. Cât priveşte zvonurile privind revenirea sa la PSD, primarul a explicat că „de rugat, toţi te roagă să treci la ei”, dar „rolul nostru nu este să facem politica unui partid sau altul, ci politica celor pe care îi reprezentăm, a comunităţii”. „Ştiu că asta a practica. Eşti primar din partea unui partid aflat la guvernare, primeşti bani. Dacă nu, stai la coadă. Ei bine, nici asta nu mi se pare corect. Visteria statului ar trebui gestionată eficient, nu pe criterii politice. Ce-ar însemna ca eu, la primărie, să primesc doar cetăţenii care m-au votat? Ar fi o tâmpenie!”, a conchis Liţoiu.

Una dintre problemele cele mai arzătoare şi aprig dezbătute în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), desfăşurată zilele trecute la Constanţa, a fost legată de multiplele piedici pe care primarii le întâmpină în atragerea fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 3.2.2. privind dezvoltarea satelor româneşti. Primarul Ion Horia Horăscu, care a participat la această importantă întâlnire, a precizat că omologii săi din ţară au toate motivele să se plângă. Cu toate că greutăţi au întâmpinat şi primarii vâlceni, totuşi, în anul 2008, când a avut loc prima sesiune, 5 dintre proiectele lor au fost selectate pentru finanţare. Este vorba despre localităţile Costeşti, Lăcusteni, Zătreni, Grădiştea şi Păuşeşti Măglaşi.

În a doua sesiune, din perioada aprilie-mai 2009, undă verde s-a dat şi pentru documentaţiile primarilor din Prundeni, Slătioara, ADI Orleşti-Scundu, Pietrari, Amărăşti, Cernişoara, Alunu, Tomşani, Făureşti şi Bărbăteşti.
Potrivit unui anunţ făcut de Vasile Tărăşescu, directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, la finele lunii iulie, alte 56 de primării vâlcene au depus proiecte, dintre care unul singur, cel de la Mateeşti, nu a fost selectat. 
Primarii care speră că, peste aproximativ 30 de zile, vor primi vestea că proiectele lor au fost selectate pentru finanţare sunt cei din Olanu, Stroeşti, Vlădeşti, Livezi, Voineasa, Berislăveşti, Lăpuşata, Lădeşti, Guşoeni, Galicea, Valea Mare, Budeşti, Vaideeni, Oteşani, Diculeşti, Runcu, Milcoiu, Tetoiu, Popeşti, Voiceşti, Suteşti, Păuşeşti Otăsău, Muereasca, Lungeşti, N. Bălcescu, Malaia, Lungeşti, Perişani, Măldăreşti, Ghioroiu, Stăneşti, Glăvile, Roşiile, Mitrofani, Şirineasa, Boişoara, Drăgoeşti, Laloşu, Mihăeşti, Titeşti, Racoviţa, Dănicei, Bujoreni, Măciuca, Ioneşti, Copăceni, Goleşti, Sălătrucel, Pesceana, Fârtăţeşti, Stoeneşti, Buneşti, Dăeşti, Câineni, Creţeni şi Roeşti. Se presupune că, în cel mai fericit caz, maxim 15 dintre aceştia vor avea motive de bucurie în luna septembrie, când se vor anunţa câştigătorii.
Reamintim că Măsura 3.2.2 oferã primãriilor posibilitatea accesarii  proiectelor cu finantare 100 % din PNDR, în vederea dezvoltãrii zonelor rurale, respectiv a infrastructurii – canalizare, apã curentã, contrucþii destinate comunitatii etc.

În cele aproape şase luni de când se află în fruntea administraţiei locale, primarul din Guşoeni, Nicolae Concioiu, se poate lăuda cu multe realizări. Drumurile agricole au devenit circulabile, a fost amenajat un punct sanitar în satul Guşoianca, situat la 5 kilometri distanţă de dispensarul medical. Tot în acest sat a fost reabilitat şi căminul cultural, iluminatul public fiind de asemenea modernizat. Nu în ultimul rând, a fost reabilitată şi clădirea primăriei. Totodată, pentru a preveni degradarea clădirilor fostelor şcoli, acestea au împrejmuite. În plus, au fost înfiinţate servicii de pază şi pentru situaţii de urgenţă. Însă, cel mai important lucru îl reprezintă, cu siguranţă, depunerea proiectului pe Măsura 3.2.2., prin care se încearcă atragerea a 2,5 milioane de euro, din fondurile europene.

În cazul în care proiectul va fi selectat pentru finanţare, aceşti bani vor fi folosiţi pentru introducerea sistemului de alimentare cu apă, a reţelei de canalizare, pe o distanţă de 8 kilometri, precum şi pentru amenajarea unei staţii de epurare. În urma realizării acestui obiectiv, ar urma ca 70 la sută din populaţia comunei Guşoeni să beneficieze de apă curentă. Merită menţionat că acest proiect cuprinde şi asfaltarea DC 85 Guşoianca, dar şi construirea unei grădiniţe cu program prelungit. Primarul Concioiu speră că se va ţine cont de faptul că, până acum, comuna Guşoeni nu a beneficiat de fonduri europene.
Social-democratul şi-a propus să ducă la îndeplinire în acest an şi alte obiective. Pe 12 august, va avea loc licitaţia privind construirea unui pod peste pârâul Guşoianca, care va asigura legătura dintre satele Guşoeni şi Spârleni Deal şi va uşura accesul locuitorilor din acea zonă către Primărie, dispensar şi secţia de Poliţie. De asemenea, comuna Guşoeni este prinsă pe anexa H.G. 577/1997, pentru finanţarea lucrărilor de asfaltare a DC 86 Spârleni – Dealu Mare, proiect în valoare de 40 de miliarde de lei vechi, din care au fost virate deja 2,5 miliarde de lei vechi. În derularea acestui proiect, primarul este sprijinit şi de Consiliul Judeţean, alături de care trebuie să asigure cota de cofinanţare în valoare de aproximativ 10 miliarde de lei vechi. Pe lângă toate acestea, s-au făcut demersuri la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi CJV în vederea reabilitării şcolilor din localitate, care n-au beneficiat până în prezent de investiţii majore. Nicolae Concioiu mai doreşte să construiască o bază sportivă şi a unui cămin cultural – investiţii pentru care, de asemenea, i s-a promis sprijin.

44 de locuinţe afectate de traficul greu

Primarul din Guşoeni, Nicolae Concioiu, a făcut toate demersurile pentru a rezolva probleme locuitorilor din Dealu Mare, afectaţi de traficul de mare tonaj, mai exact de maşinile Petrom, care tranzitează zona pe o distanţă de 2,5 kilometri. Nu mai puţin de 44 de locuinţe au fost afectate, în afara prafului pe care sunt obligaţi să-l inhaleze, locuitorii din Dealul Mare stând şi cu teama că li s-ar putea dărâma casele. În vederea soluţionării problemei, pe 1 august a avut loc o întâlnire la Consiliul Judeţean între primarul Concioiu şi reprezentanţii Petrom. Edilul din Guşoeni a prezentat expertiza prin care se specifică faptul că traficul greu îi afectează pe cetăţenii din Dealul Mare, iar apoi, de 5 august, a făcut o adresă către conducerea Petrom prin care solicită despăgubirea în regim de urgenţă a locuitorilor. Directorul Petrom a luat act de cererea edilului şi s-a angajat că va rezolva problema. De altfel, locuitorii din Dealul Mare au primit asigurări chiar şi de la preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea, că vor fi sprijiniţi în cel mai scurt timp. În urma neplăcerilor create, Petrom este nevoită să scoată din buzunar 47 de miliarde de lei vechi doar pentru asfaltarea drumului, celelalte pagube produse urmând a fi evaluate de comisii special constituite, ce vor merge la fiecare gospodărie în parte.
Simona SIMA 

Luni, a început asfaltarea şi modernizarea DJ 651 B Bălceşti – Goruneşti, una dintre cele mai aşteptate investiţii din sudul judeţului. Potrivit unui anunţ făcut de primarul Ion Curelaru, după audienţele şefului CJV cu cetăţenii din zona Bălceşti, lucrările vor dura cel mult 24 de luni şi vizează, printre altele, amenajarea podurilor şi a şanţurilor, pe toată lungimea de 12,5 km a drumului. O altă investiţie importantă, aflată însă în plină desfăşurare, se referă la reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare în zona centrală a oraşului. Proiectul presupune un efort financiar de 1,13 milioane euro şi are ca finalitate extinderea reţelei de alimentare cu apă existentă, pe o lungime de 2,841 km, construirea sistemului de canalizare pe o distanţă de 7,094 km şi amenajarea a două staţii de pompare pentru apele uzate.

Edilul din Bălceşti a mai informat că este posibil ca, la sfârşitul lunii august, să inaugureze sala de sport, a cărei construcţii a început în decembrie 2008. Întrebat de ce a decis ca audienţele preşedintelui Consiliului Judeţean cu cetăţenii din zona Bălceşti să se desfăşoare la Casa de Cultură, o clădire destul de dărăpănată şi fără condiţii, primarul Ion Curelaru a explicat că există o justificare evidentă. El a spus că se aştepta ca Ion Cîlea să observe că imobilul trebuie reabilitat şi să-i promită fonduri în acest sens. Al doilea motiv, a mai adăugat social-democratul, a fost acela că, lângă Casa de Cultură, se află un spaţiu pe care Gheorghe Gogârnoiu, directorul DGFP Vâlcea, îşi propusese să-l transforme într-un modern spaţiu al Finanţelor Publice. De mai multă vreme, însă, lucrările au fost abandonate. Partea şi mai proastă a lucrurilor este că şeful DGFP nu a venit la audienţele de la Bălceşti, dar poate că citeşte acest articol şi îşi aduce aminte.

Primarul Constantin Briceag a anunţat că, în urmă cu câteva zile, la Valea Mare, au fost demarate lucrările de amenajare a unei moderne baze sportive, care va cuprinde un teren de fotbal cu nocturnă şi teren sintetic, pistă de atletism, tribune şi vestiare. Proiectul, finanţat pe Ordonanţa 7, are o valoare totală de 6,5 miliarde de lei şi va fi finalizat în câteva luni. Social-democratul mai spune că a fost finalizată licitaţia privind extinderea reţelei de canalizare şi, de asemenea, a depus un nou proiect pe Măsura 3.2.2 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Este vorba despre un proiect integrat, ce cuprinde asfaltarea a 6,8 km de drumuri, o investiţie de tip after school şi dotarea căminului cultural cu costume tradiţionale. 

La finele lunii iulie, primarul comunei Mihăeşti a depus un proiect de Măsura 3.2.2, menit să remedieze o parte din problemele importante cu care se confruntă comunitatea sa. La nivel naţional, există în jur de 2000 de proiecte de acest gen, însă doar 400 vor fi selectate pentru finanţare. Chiar dacă numai una din cinci localităţi se va afla pe lista norocoasă, Nicolae Stănică se arată optimist în ceea ce priveşte şansele sale. Dacă va obţine banii necesari, satele Scărişoara şi Vulpoieşti vor avea apă şi canal, se va turna asfalt pe 7,5 kilometri de drumuri comunale şi săteşti, se vor reabilita căminele culturale din Buleta şi Măgura, iar în Vulpoieşti va fi construit un centru de asistenţă socială, de tip after-school. „Am muncit foarte mult pentru ca toată documentaţia să fie în regulă şi proiectul să fie aprobat. Plecam la 7 dimineaţă în teren şi mă întorceam acasă noaptea, târziu”, ne-a spus primarul din Mihăeşti.

 Acesta a mai subliniat că Măsura 3.2.2 reprezintă singura şansă prin care localităţile din România să intre în lumea civilizată. „Peste tot, prin toate mediile de comunicare, ni se propune să accesăm bani de la Uniunea Europeană. Măsura 3.2.2 e şansa unică pentru dezvoltarea mediului rural, deoarece fondurile de la guvern nu vor ajunge niciodată pentru reglementarea tuturor problemelor existente în ţară. Fiecare localitate are nevoie de apă şi canal. Sunt însă şi primari care cer fonduri pentru realizarea unor investiţii gen Aqua Magic. Păi, asta ne lipseşte nouă acum? Mai puţin îl interesează pe nea Gheorghe, din vârf de deal, parcurile de distracţie, când el nici duminica nu-şi mai vede capul de treabă. De aceea, mă arăt încrezător că proiectele urgente, utile într-adevăr, vor fi finanţate, nu cele care mai degrabă reprezintă nişte mofturi”, a mai adăugat liberalul Nicolae Stănică. (L.C.)

Alexandru Oproaica, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Vâlcea, le reaminteşte apicultorilor că termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru acţiunile realizate în anul 2009 şi care sunt prevăzute în Programul Naţional Apicol este 15 august 2009. „Trebuie menţionat că apicultorii nu pot solicita ajutor financiar în nume propriu, ci trebuie să se înscrie şi să depună cererea de sprijin, anual, la sediul formei asociative din care fac parte. Formele asociative depun cererea de plată a ajutorului financiar comunitar şi naţional, pe baza cererilor depuse de membrii săi, la centrul judeţean APIA. Pentru anul 2009, contribuţia financiară a Comisiei Europene este de 1.966.151 euro, iar valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat este de 6.652.471 lei.

Acţiunile pentru care se acordă sprijin financiar sunt lupta contra varoozei, respectiv cumpărarea de mătci provenite din ferme de elită şi de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri şi familii de albine”, informează reprezentantul APIA. Pentru prima acţiune se poate deconta preţul/costul fără TVA al medicamentelor şi produselor de combatere a varoozei, necesare tratamentului pentru întreg efectivul de albine deţinut de către beneficiar, iar pentru a doua acţiune se decontează preţul/costul fără TVA de achiziţie de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine.

• aproximativ 50.000 de oameni din această zonă a judeţului Vâlcea vor beneficia de servicii medicale mai bune

Luni, 10 august, la Horezu, a avut loc inaugurarea şi punerea în funcţiune parţială a unei investiţii deosebit de importante pentru cetăţenii din acest oraş şi din zona de vest a judeţului Vâlcea: „Spaţii de cazare – Spitalul Orăşenesc Horezu, judeţul Vâlcea”. În această localitate, recunoscută a fi drept o frumoasă staţiune turistică, de peste 120 de ani, a funcţionat un spital care a deservit şi deserveşte şi în prezent populaţiei din cele aproape 20 de comune din jurul oraşului Horezu, serviciile medicale fiind oferite unui număr de aproximativ 50.000 de locuitori din zonă. De altfel, importanţa aşezământului este dată şi de amplasarea sa geografică, pe DN 67, la 45 de kilometri de Rm. Vâlcea şi la 71 de kilometri de Tg. Jiu.

În 1992, printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii şi Familiei, s-a aprobat extinderea acestui spital, pentru ca, un an mai târziu, să înceapă şi derularea investiţiei. În 2008, după ce a fost ales primar al oraşului Horezu, Constantin Niţu a supervizat îndeaproape modul cum a decurs activitatea de construcţie a noului spital. Astfel, după 16 ani, lucrările sunt foarte aproape de a se finaliza. Oraşul Horezu şi cetăţenii din zona arondată vor beneficia astfel de un spital cu dotări cât se poate de moderne, serviciile de cazare şi tratament urmând a fi la nivelul exigenţelor actuale. În perioada următoare, în clădirea din centrul localităţii, unde a fiinţat până acum spitalul vechi, va fi amplasat noul sediul al primăriei Horezu.

Misiune îndeplinită la Şirineasa. După zile întregi de muncă şi multe nopţi nedormite, primarul Dan Săraru, împreună cu echipa sa, a reuşit să pună la punct toate detaliile pentru a se încadra în termen pentru depunerea proiectului pe Măsura 3.2.2. La fel ca şi ceilalţi pretendenţi la accesarea fondurilor europene, Săraru aşteaptă acum ca toate proiectele să treacă prin furcile caudine ale comisiilor. Speră ca al său să fie declarat până la urmă eligibil şi astfel să fie propus spre finanţare, deşi acceptă că, spre deosebire de sesiunile precedente, şansele proiectului său sunt teoretic mai mici. „Ştiu că sunt aproximativ 700 de milioane de euro de oferit pe Măsura 3.2.2. Cu alte cuvinte, nu vor primi finanţare decât vreo 300 de proiecte, deşi am înţeles că au fost depuse în jur de 1600 de proiecte în toată ţară. Noi sperăm totuşi că ne vom putea îndeplini până la urmă obiectivul”, a menţionat Dan Săraru.

 Proiectul depus pe măsura 3.2.2. de liberal vizează reabilitarea în proporţie de 90 la sută a drumurilor şi uliţelor săteşti din Şirineasa. Se va aplica un covor asfaltic pe o lungime de 16,5 kilometri, va fi construit un centru de îngrijire pentru bătrâni lângă noul stadion din localitate şi se va achiziţiona o scenă mobilă pentru organizarea unor festivaluri precum „Căluşul Vâlcean”. 

 „Dacă nu plătim, constructorul va sista lucrările la baza sportivă”
Lipsa banilor reprezintă o problemă majoră şi pentru primarul din Şirineasa. În speranţa că va fi sprijinit, dat fiind faptul că proiectul i-a fost aprobat, Dan Săraru a demarat în urmă cu puţin timp lucrările la noul stadion din localitate, ce poate fi omologat chiar pentru Liga a II-a. Constructorul care a câştigat licitaţia şi-a făcut până acum datoria, lucrarea fiind realizată în momentul de faţă în proporţie de 45 la sută, însă a atenţionat că-şi va retrage utilajele şi nu va mai continua investiţia în cazul în care nu va primi măcar o tranşă din valoarea proiectului. „Lucrările grele au fost deja făcute. Sute de mii de metri cubi de pământ au fost dislocate în vederea amenajării suprafeţei de joc. Mai este încă mult de lucru, însă constructorul ne-a avertizat că dacă nu vom plăti măcar o parte din cele 4 miliarde de lei (cota de cofinanţare la acest proiect), va sista lucrările. Sunt supărat, pentru că lucrez la această bază sportivă şi nu-mi dă nimeni bani. Consiliu Judeţean a dat mulţi bani în alte localităţi, dar la Şirineasa, deocamdată, nu se gândeşte. Sunt, însă, promisiuni că vom fi şi noi ajutaţi la următoarea rectificare”, a precizat primarul din Şirineasa.

Recepţie finală la reţeaua de canalizare
Primarul Săraru mai informează că este pe cale să încheie un proiect important. Conform afirmaţiilor sale, în maxim două săptămâni, se va face procesul verbal de recepţie finală a lucrărilor la reţeaua de canalizare. Până acum, totul a decurs bine, însă problema este că mai are de plătit încă 4,5 miliarde de lei vechi, bani care ar trebui să vină de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, dar de care nu se mai aude nimic.
Simona SIMA