ASAS şi SCDVV Drăgăşani calcă în picioare dreptul de proprietate

La ora actuală, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgăşani mai administrează doar câteva zeci de hectare de teren agricol. „Administrează” este mult spus, pentru că întreaga suprafaţă este plină cu mărăcini. Statul român a delegat Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, o structură ce funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, pentru a „resuscita” activitatea staţiunii, dar fără succes.
Culmea este că, deşi SCDVV nu este în stare să se ocupe nici măcar de terenul pe care încă îl mai gestionează, această unitate vrea să ia cu japca terenurile oamenilor din zonă. Drept dovadă, în decembrie 2017, a iniţiat o acţiune în instanţă împotriva Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi a Comisiei locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Drăgăşani, cerând nulitatea absolută a unor hotărâri din 2006. Care va să zică, după mai bine de un deceniu, s-a trezit că i s-ar cuveni suprafeţele cu pricina. Rar ne-a fost dat să auzim prostie mai mare, dar nu este singura. Cererea de chemare în judecată transmisă Judecătoriei Drăgăşani este semnată de ec. Florea Valentin, în calitate de – atenţie! – director general al Staţiunii. N-ar fi exclus ca pârâţii să invoce nu doar prescrierea termenului până la care reclamanţii puteau formula o astfel de acţiune, dar şi „calitatea” reprezentantului SCDVV, care, fiind singurul angajat din instituţie, nu avea cum să ocupe funcţia de „director general”. De altfel, potrivit asas.ro, abia în martie 2018, a fost scos la concurs postul de „director”. Nu mai vorbim de organigramă şi Revisal, care duc deja într-o zonă periculoasă pentru domnul Florea. Depăşind însă aceste aspecte, motivele invocate în acţiune sunt de-a dreptul halucinante. Pesemne că reprezentantul SCDVV nu a citit Legea 1/2000, care, la articolul 9, spune foarte clar: „Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele de cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminţe, de material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la reconstituire”. La Art. 12, se mai arată: „(1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale din unităţile administrativ teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, vor delimita suprafeţele solicitate pe vechile amplasamente. (5) Hotărârea comisiei judeţene, procesul-verbal de delimitare şi planul de situaţie vor fi transmise societăţilor comerciale, institutelor şi staţiunilor de cercetare … pentru a fi luate în considerare la întocmirea documentaţiei necesare la stabilirea amplasamentelor potrivit legii, la punerea în posesie a titularilor, precum şi la eliberarea titlurilor de proprietate”. Iniţial, terenurile revendicate acum de SCDVV au fost solicitate pe Legea 18 de către foştii proprietari, deposedaţi abuziv de comunişti. În cele din urmă, au primit acţiuni la staţiune. Mai mult, după cum a explicat şi avocatul Viorel Florescu, SCDVV a invocat texte de lege abrogate. „Terenurile respective, restituite persoanelor îndreptăţite, au fost intabulate în CF, intrând în circuitul civil. Dacă s-ar admite o asemenea acţiune, presupunând prin absurd, s-ar crea un precedent extrem de periculos. Dreptul de proprietate ar fi grav încălcat. Ar intra în contradicţie cu Constituţia României şi cu Convenţia CEDO”, a mai spus avocatul. (va urma)