INSTINCT BIZAR
Încasatorul şef al FRF, preşedintele Mircea Sandu are, în sânge, o dorinţă fierbinte de a aduce cât mai mulţi bani în vistieria acestui organism stat în stat. Până la un punct, acest lucru mi se pare a fi ceva normal. În timp, cheltuirea banilor s-a făcut însă, cu prioritate, pentru salarizarea şi premierea substanţială a celor din FRF, în frunte cu preşedintele acesteia, în detrimentul dezvoltării infrastructurii fotbalului din România. Şi, ne mai mirăm că am ajuns în situaţia să nu putem organiza, la noi în ţară, un meci de cupă europeană sau mondială.
Înainte de tragerea la sorţi pentru campionatul european 2008, Mircea Sandu şi ceilalţi încasatori din FRF îşi doreau pentru România o grupa din care să facă parte, neapărat, Anglia. O grupă care să aducă foarte mulţi bani. După ce a aflat componenţa grupei, domnul preşedinte a trăit o mare dezamăgire apreciind că, pentru Federaţie, «tragerea la sorţi este un dezastru din punct de vedere financiar». O grupă cu Anglia ar fi adus FRF, din drepturile TV, 2.000.000 euro. Aşa că, un meci cu Olanda va aduce doar 400.000 euro, iar meciurile cu ceilalţi adversari vor fi adevărate găuri financiare. Se spune că, interesul poartă fesul. Pentru noi românii interesul ar fi să se califice echipa României la europene, iar încasările mari vor veni apoi, cu siguranţă, din meciurile ce vor fi jucate acolo, noi speram cat mai multe. Dacă ar gândi aşa, încasatorii FRF ar trebui să fie mulţumiţi că facem parte dintr-o grupă, la prima vedere, acceptabilă, iar calificarea în faza finală a Campionatului European 2008 ar constitui o investiţie extrem de profitabilă pentru viitor. Gândind însa altfel, mă tem că diriguitorii fotbalului românesc, în frunte cu preşedintele ales pe viaţă, Mircea Sandu, pun pe planul doi o calificare pe care ne-o dorim de foarte mulţi ani. Între timp, luaţi prin surprindere de dezbaterile financiare din presa fotbalistică, legate de transferul în străinătate a unor jucători (Bratu, Mutu, Nicolae, Ovidiu Petre etc.), oficialii FRF declara: «a trecut ceva timp, nu mai ştiu!» (Cristian Bivolaru) sau «oi fi semnat, nu mai ştiu!» (Adalbert Kassai). Abia acum realizez de ce Cristian Bivolaru nu a mers până la capăt cu demisia din echipa încasatorului şef al FRF. Dintr-un instinct bizar. Cu instinctele bizare nu te poţi juca. Bani să fie şi le satisfaci pe toate.
Constantin GORUN – Mioveni – Argeş
