URBAN propune soluţii pentru depăşirea crizei gunoiului

Pentru materializarea proiectului privind amenajarea gropii de gunoi de la Feţeni nu au fost suficienţi nici măcar zece ani, trei primari şi „n” consilieri. Săptămânile trecute, vestea închiderii depozitului de la Râureni a picat ca un par în capul autorităţilor locale, care încă mai sperau că vor obţine o nouă păsuire de la instituţiile guvernamentale, până la găsirea unei soluţii. Prefectul Anuţa Handolescu s-a întâlnit cu reprezentanţii Primăriei Rm. Vâlcea, Agenţiei de Protecţie a Mediului, Gărzii de Mediu, primăriilor Drăgăşani, Bălceşti, Băbeni, Govora, Brezoi, Horezu, precum şi ai societăţilor URBAN şi ROSAL, pe tema situaţiei create de închiderea gropii de gunoi de la Râureni.

O nouă întâlnire a prefectului cu primarul Râmnicului şi reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului, Gărzii de Mediu, Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi a avut loc tot săptămâna trecută, când au fost stabilite procedurile legale care se impun în acest caz. Astfel, Primăria Râmnicu Vâlcea va solicita colaborarea primăriilor Govora şi Călimăneşti prin încheierea unor contracte pentru depozitarea deşeurilor din municipiu în gropile de gunoi ale celor două localităţi, termenul de închidere al acestora fiind 2009. De asemenea, va obliga cei doi operatori (URBAN şi ROSAL) precum şi agenţii economici să preselecteze deşeurile, urmând ca doar cele biodegradabile să fie duse la gropile de gunoi.
Prefectura Vâlcea şi Garda de Mediu şi-au luat de această dată rolul în serios, ca de altfel şi tratatul de aderare pe probleme de mediu. Deşi ambele instituţii cunosc cât de delicată a ajuns problema gunoiului în Râmnic, acestea caută să nu-şi mai depăşească legale cerând la ministerele implicate în implementarea proiectului de la Feţeni şi chiar premierului acordarea dreptului judeţean, al autorităţilor locale, de negociere cu structurile abilitate.

Prefectul cere Consiliului Judeţean să-şi intre în atribuţii şi să respecte legea

„În România nu există instituţii similare celor din UE, ceea ce înseamnă că nu avem mecanismele de negociere. Scrisoarea pe care am trimis-o la cei cinci miniştri i-a şocat pe aceştia. Domnul Vlădescu, în răspunsul său, ne apreciază curajul de a încerca să ne luăm soarta în mâini… S-a luat în calcul varianta depozitării temporare a gunoiului în Brezoi, Călimăneşti, Drăgăşani, Horezu şi Băbeni, depozitele din aceste localităţi nefiind ecologice. Mai exact, în tratatul de aderare, acestea au fixate termene mai lungi de închidere. Ni s-a recomandat să negociem în plan local, dar cu respectarea legii. Dar eu mă rog de patru luni de Consiliul Judeţean să înfiinţeze o unitate de monitorizare a serviciilor de utilitate publică: gunoi, apă, canalizare, transport public de persoane, încălzire termică. Nici până azi această structură nu este închegată!”, a reproşat prefectul Anuţa Handolescu, avertizând totodată că nu va mai semna nici un act până când şi „celelalte autorităţi se hotărăsc să înceapă să respecte legea”. Anuţa Handolescu şi-a motivat poziţia radicală explicând faptul că dacă ea nu respectă toate regulile cu stricteţe, mai ales în condiţiile crizei politice actuale, riscă sancţiuni severe sau chiar să fie trimisă „la mama naibii” pentru „greşelile altora”. Printre cei la care se referă prefectul de Vâlcea se numără, bineînţeles, şi reprezentanţii Primăriei Râmnicului. „Am rămas şocată după ce am primit răspunsul la o întrebare pe care am adresat-o reprezentanţilor primăriei. Ok, aţi acţionat în instanţă hotărârea Gărzii de Mediu privind închiderea gropii de gunoi de la Râureni, precum şi amenda primită pe 16 martie… dar aţi cerut prin ordonanţă prezidenţială suspendarea actului administrativ? Ideea era cât se poate de clară: cu decizii legale te baţi folosind arme legale! Mi-au spus: nu, nu am cerut aşa ceva doamna prefect. Deci ei vin, se jelesc la mine, dar juriştii lor nu fac nimic. Repet, acţiunea în instanţă nu anulează actul administrativ!”, a mai adăugat Anuţa Handolescu, îngrijorată de ceea ce ar putea urma. Situaţia este cu atât mai delicată cu cât – mai menţiona prefectul – groapa de la Râureni deservea nu doar Râmnicul, ci şi oraşul Olăneşti şi comuna Vlădeşti. Reprezentanta Guvernului a semnalat că şi preţul gunoiului ar putea creşte substanţial în condiţiile în care acesta va fi transportat la gropi din judeţe vecine. În acest caz, se recomandă ca autorităţile, mai exact Primăria Râmnicului, să intervină cu o subvenţie, menită să ajute populaţia cu venituri modeste să nu simtă mărirea tarifelor. Desigur, o astfel de măsură poate da peste cap bugetul local, dar până la urmă nu e vina cetăţeanului că s-a ajuns în această neplăcută situaţie. În opinia prefectului, costurile suplimentare de transport nu ar fi singura îngrijorare pe care ar trebui s-o aibă autorităţile. Dacă, de exemplu, gunoiul ar fi transportat la groapa de la Sibiu, până unde sunt peste o sută de kilometri, în afara efortului financiar în plus, ar mai interveni şi necesitatea însoţirii maşinilor operatorului de către echipaje de poliţie sau jandarmi. „Nimeni nu ar vrea să ne trezim că gunoiul, în loc să ajungă unde trebuie, este depozitat pe malul Oltului!”, a precizat prefectul. În acest moment, Primăria Râmnicului acţionează pentru rezolvarea situaţiei pe două căi: acţiunea în instanţă şi negocierea cu consiliile locale de la Băile Govora şi Călimăneşti.

Teodor Florescu găseşte alţi vinovaţi:
Primăria trebuia să urmărească derularea proiectului de la Feţeni

Teodor Florescu, directorul general al firmei de salubritate URBAN, este mai direct. El susţine că proiectul gropii de gunoi de la Feţeni era finalizat demult dacă subiectul nu era atât de intens politizat. Totodată, managerul celei mai mari firme de salubritate din ţară a explicat faptul că soluţiile propuse de Prefectură şi Primărie sunt „neviabile”. „Pentru că aceste două depozite, de la Călimăneşti şi Gătejeşti, nu au capacitatea de a înmagazina şi deşeurile din Râmnic, decât dacă se fac îmbunătăţiri şi anumite investiţii pentru mărirea capacităţii. Spre deosebire de unii, eu le-am şi vizitat, ca să ştim exact cum stăm şi ce e de făcut. Am stabilit o serie de lucrări ce trebuie realizate rapid pentru a asigura capacitatea de depozitare şi pentru Râmnic, iar asta pe durata unui an… Prefectul spune că nu e nimeni vinovat pentru situaţia în care s-a ajuns. Eu zic că este, iar când spun asta mă refer la administraţia publică din municipiu. Nu suntem vinovaţi noi, operatorul şi nici cetăţeanul. Nici Guvernul nu e vinovat, ci aceia care au fost plătiţi din bani publici să monitorizeze implementarea proiectului. Deci, cei de aici, din primărie, poartă vina!”, a declarat zilele trecute Teodor Florescu. Altfel spus, directorul general URBAN a lăsat să se înţeleagă faptul că, în cazul în care preţurile pentru colectarea, transportul şi depozitarea gunoiului vor creşte mai mult sau mai puţin, vina nu aparţine operatorului şi angajatului din Primărie plătit cu bani grei din buzunarul cetăţeanului să monitorizeze derularea proiectului de la Feţeni. Iar această persoană este – vă cerem scuze că-i pronunţăm din nou numele! – Diana Dumitru. Teodor Florescu a anunţat la finele săptămânii trecute că va face tot ce-i va sta în putere pentru ca greşelile reprezentanţilor Primăriei să nu se răsfrângă asupra râmnicenilor, chiar dacă asta va însemna ca URBAN să se descurce pe banii săi. „Nu trebuie să ne dea nimeni bani, dar măcar să recunoască faptul că s-a greşit, iar din acest motiv cetăţenii ar putea avea de suferit. După părerea mea, situaţia este încă sub control, deşi e groasă! Momentan avem soluţii de depozitare în alte părţi, dar nu putem să le exploatăm decât maxim un an. Cu siguranţă că nici acum şi nici după ce va expira acest termen gunoiul nu va rămâne în punctele de precolectare. Există soluţia depozitării gunoiului la Călimăneşti, Gătejeşti, sau în alt judeţ. După părerea mea, autorităţile locale vor fi nevoite, la un moment dat, să atenueze din costul suplimentat prin subvenţii de la buget”, a precizat managerul URBAN, care a mai amintit şi faptul că potrivit contractului dintre municipalitate şi societatea pe care o reprezintă, Primăria are obligaţia este cea care are obligaţia de a asigura spaţiu de depozitare a deşeurilor. În condiţiile în care Primăria nu se mai poate ţine de cuvânt, a adăugat Teodor Florescu, nu este normal ca din acest motiv să se pretindă rezilierea contractului. El a prezentat zilele trecute mai multe soluţii de ieşire din impas, una dintre aceasta referindu-se la crearea unui depozit intermediar, până la realizarea celui de la Feţeni. O altă soluţie ar putea-o reprezenta, cum mai spuneam, modernizarea uneia dintre gropile deja existente în judeţ. În acest moment, SC URBAN SA lucrează la un proiect ce vizează mărirea capacităţii de depozitare a unei gropi de gunoi. Investiţia se ridică la câteva miliarde lei şi presupune amenajări de drumuri, fose septice, dar şi refacerea platformelor de depozitare. În paralel, specialiştii de la URBAN dezvoltă un proiect de amenajare a unui depozit ecologic pentru deşeuri industriale, pe raza judeţului nostru, undeva în apropierea Râmnicului.

Start în proiectele de deşeuri din judeţul Vâlcea

În cadrul Schemei de Investiţii pentru proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor (faza extinsă) în judeţul Vâlcea sunt finanţate 5 proiecte. Acestea au fost depuse de municipiul Drăgăşani, oraşele Bălceşti şi Brezoi şi comunele Fârtăţeşti şi Galicea şi vor realiza o staţie de pretratare, respectiv 4 sisteme zonale de colectare selectivă şi depozitare temporară ale deşeurilor. Consiliul Judeţean Vâlcea are calitatea de partener în cadrul ultimelor 4 proiecte, care vor construi sistemele zonale de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor prin realizarea achiziţiilor de echipamente, mijloace de transport şi recipienţi de colectare selectivă, instruirea personalului, promovarea proiectului şi reorganizarea instituţională a structurii de colectare a deşeurilor.
La începutul lunii martie 2007 a fost încheiat un act adiţional la toate contactele de grant prin care s-au prelungit perioadele de implementare de la 12 luni la 24 de luni, iar săptămâna trecută au fost realizate vizitele în teren. „Ministerul Finanţelor Publice a virat în conturile celor 4 proiecte aproximativ 80% din valoarea finanţării nerambursabile şi urmează ca beneficiarii să utilizeze aceşti bani plăţi conform procedurilor aplicabile. Deşi aceste proiecte acoperă doar 150.000 de beneficiari finali şi 44 de autorităţi locale, aceste proiecte sunt foarte importante pentru noi deoarece sunt primele care se află în stadiul de implementare. Astfel, vrem să utilizăm experienţa dobândită şi pentru gestionarea celorlalte proiecte, care vor realiza acoperirea de 100% a judeţului Vâlcea, şi pentru care urmează a se realiza studiile de fezabilitate.” a declarat domnul Dumitru Buşe, Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. În perioada următoare, după stabilirea legislaţiei aplicabile, vor trebui demarate procedurile de achiziţii.