Rulmentul nu este o replica a Oltchimului

Rulmentul nu este o replică a Oltchimului

Domnule George Pirnea, cum aţi caracteriza activitatea SC URBAN SA Râmnicu Vâlcea de la momentul în care aţi preluat conducerea sa şi până în prezent?

Mă bucură faptul că ARENA vine la firma URBAN pentru a sta de vorbă cu noi. Sunteţi un ziar, eu numesc publicaţia dumneavoastră ziar… aştept că fiţi cotidian. Ar fi un vis pentru cei cărora le place sportul, dar nu numai, pentru că Arena este şi sport, este şi politică. Ar fi un vis, repet, să realizaţi acest lucru şi mă bucur că aţi ales să staţi de vorbă cu o societate, spunem noi, reprezentativă nu numai la nivel de Vâlcea… şi vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciaţi dacă greşim într-un fel sau altul. Referindu-mă la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o, vă pot spune cu tărie că am găsit o societate puternică. Acesta este adevărul. Am beneficiat din start de sprijinul directorului general Teodor Florescu. Fostul director al SC Urban SA Râmnicu Vâlcea, ing. Cristian Popescu, a fost avansat, ca să mă exprim aşa, în sensul bun al cuvântului. Acum este consilier al managerului general şi mi-a lăsat o societate foarte bine ancorată. Bănuiţi probabil de aici că şi ce mă aşteaptă pe mine nu e deloc uşor. Pentru că firma Urban s-a impus pe piaţă, iar la Râmnicu Vâlcea, din sondajele pe care noi le facem lunar, se bucură de respectul partenerilor, contribuabililor, clienţilor. Din păcate, sau din fericire, rămâne de văzut cum voi gestiona firma, momentul în care eu vin la conducerea acestei societăţi este unul extraordinar, întrucât, la Râmnicu Vâlcea, împreună cu Primăria, SC Urban, în cadrul unui program ISPA, derulează primul proiect românesc ce are în vedere un nou tip de salubritate, o colectare selectivă a deşeurilor. Vom implementa acest proiect foarte repede. De fapt, dumneavoastră vă plimbaţi prin oraş şi constataţi deja primele schimbări pozitive. Efectiv, însă, această activitate a început din data de 3 iulie 2006. Una peste alta, mă consider chiar mândru de faptul că lucrez într-o societate puternică şi, mai mult decât atât, vreau să vă spun că sunt şi hotărât să dovedesc, vorbesc acum şi în numele dumneavoastră, al oamenilor din presă, domeniu din care vin şi eu, că cei care am făcut management în presă – eu am fost o vreme directorul general al Radioteleviziunii Vâlcea 1, iar înainte am lucrat şi la Etalon – putem face lucruri deosebite şi în alte zone. Şi apreciez că suntem capabili să demonstrăm că putem.

Aţi întâlnit şi probleme?

Practic, o dată cu numirea mea în această funcţie, după ce am câştigat un examen în acest sens (aveam două alternative, iar Consiliul de Administraţie a hotărât să ocup această poziţie), au început problemele, pentru că Urban a câştigat licitaţia în ceea ce priveşte salubritatea la Râmnicu Vâlcea, anul trecut, iar în caietul de sarcini erau foarte multe lucruri care trebuiau rezolvate în termenele stabilite. O parte dintre aceste lucruri îmi revin mie să le rezolv, şi când mă refer la mine mă refer, desigur, şi la societatea comercială pe care o reprezint. Programul demarat incumbă foarte mult efort nu numai mintal, ci şi financiar. Am întâlnit şi unele greutăţi, aşadar, însă, aici, la Urban, avem un colectiv foarte bun, un colectiv care îmbină cu succes experienţa cu tinereţea unor şefi de servicii. În general, mă declar, după aproximativ 3 luni, mulţumit de factorul uman, de altfel cel care hotărăşte până la urmă ce şi cum se întâmplă într-o societate.

Aceste argumente au stat la baza alegerii pe care aţi făcut-o în momentul premergător ieşirii dumneavoastră din presă?

Dacă aş fi sentimental, v-aş răspunde că e greu să ieşi din presă, ori niciodată nu ieşi din presă odată intrat cu sufletul în acest domeniu. Vreau să fiu sincer cu cititorii dumneavoastră: o undă de regret am avut. Mi-ar plăcea să cred că am fost un om apreciat acolo unde am lucrat. De altfel, şi când am plecat de la Etalon, şi când am plecat de la Vâlcea 1, ambii patroni ai celor două posturi TV, pe care eu le consider peste nivelul unor televiziuni de judeţ, îmi place să cred că au regretat faptul că nu am mai lucrat împreună. Ţin chiar să le mulţumesc atât domnului Iulian Margu, cât mai ales domnului Emilian Frâncu, pentru modul plin de fairplay în care s-au comportat cu mine. Rar mi-a fost dat să văd doi patroni de canale media care să nu intervină asupra conţinutului jurnalului de ştiri. Este extraordinar ceea ce am găsit atunci la ambele televiziuni. Lucrând în domeniu, vă daţi seama că nu e uşor să faci presă atâta timp cât problemele financiare te apasă. Desigur, o nostalgie după presă există… şi-mi va rămâne. Aceasta, însă, nu mă împiedică să recunosc că unul dintre motivele plecării mele din presă l-a reprezentat partea financiară. Acum, câştig mult mai mult, dar şi dorinţa de a demonstra mai mult m-a determinat, de asemenea, să mă înham la această nouă muncă. Dar, până la urmă, eu vin din partea tehnică. Am cunoştinţele necesare, deci nu vin pe un tărâm chiar necunoscut. Am specialitatea căi ferate, drumuri şi poduri şi vă mai mărturisesc că, iniţial, gândeam că lucrurile în salubritate sunt oarecum floare la ureche. Totuşi, am constatat că şi aici există multă filozofie şi ştiinţă exactă. Am norocul, cum mai spuneam, să lucrez cu un colectiv foarte bun şi, mai mult decât atât, să beneficiez de sprijinul domnului Florescu, al Consiliului Managerilor. Veţi vedea cum va arăta peste un an Râmnicul şi în special care vor fi rezultatele părţii acesteia… de imagine a Urbanului.

Există anumite principii personale pe care aţi încercat să le imprimaţi colectivului, societăţii Urban?

Primarul Râmnicului, Mircia Gutău, avea o expresie: „prima dată ordine!”. Nu am dorit să-l parafrazez, însă, de ordine am avut şi eu nevoie şi nu ştiu dacă prima dată am făcut ordine, dar acesta a fost principiul după care am încercat să mă ghidez. Ordinea şi disciplina sunt elemente ce ţin de mediul militar, din care am făcut şi eu parte. La origine, am fost ofiţer. M-au ajutat multe principii conturate în acest mediu. De la ordine, disciplina muncii, pornesc foarte multe. Sunt şi lucruri pe care le-am schimbat de când am venit, sunt altele pe care încă n-am reuşit, dar vă asigur pe toţi că adevărata faţă Urbanului va ieşi la iveală o dată cu implementarea programului de colectare selectivă a deşeurilor.

Este acest proiect cel mai important dintre cele pe care Urban le are în derulare la acest moment? Există şi ale proiecte majore pe care le derulaţi?

Avem un program foarte bine pus la punct, o strategie de dezvoltare. E şi normal să fie aşa, dat fiind faptul că preşedintele ARS este Teodor Florescu. Tot ceea ce înseamnă salubritate la standarde europene în România practic este reprezentat de Urban, de Teodor Florescu. Strategia noastră este foarte clară şi vreau să vă spun că ea priveşte nu doar îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite populaţiei, ci şi extinderea acestora. Societatea Urban este pregătită şi hotărâtă să câştige toate licitaţiile din judeţul Vâlcea… pentru că ne gândim la toţi vâlcenii.

Numele companiei Urban este strâns legat de sport, de performanţe în plan naţional, dar şi internaţional. Este conducerea societăţii mulţumită de rezultatele echipelor cărora le-a oferit şansa de a ajunge sus?

Nu sunt mandatat să răspund în numele domnului Florescu. Doar constat că dânsul a făcut lucruri extraordinare. Nu e vorba doar de sponsorizarea multor discipline sportive, cum ar fi handbalul, baschetul, voleiul, fotbalul, K1-ul şi aşa mai departe, ci şi de sprijinirea multor persoane fizice, instituţii şi fundaţii umanitare aflate la nevoie. În general, Teodor Florescu este un om discret, nu-i prea place să se afle în lumina reflectoarelor discutând pe tema binefacerilor sale. Nu prea l-aţi văzut la TV, şi nici presa scrisă nu abundă în interviuri cu domnia sa. Cât priveşte, însă, activitatea sportivă, vă asigur că aceasta este hobby-ul domniei sale. Această activitate este structurată pe mai multe segmente. La ora actuală, suntem cei care sprijinim sută la sută echipa de handbal Rulmentul Braşov, care va avea o altă structură organizatorică în curând. Probabil se va numi Handbal Club Municipal Braşov. O echipă care a adus prin rezultatele sale mari satisfacţii şi bucurii sutelor de mii de suporteri şi conducerii SC URBAN SA. A câştigat tot ceea ce se putea câştiga, atât Campionatul României, Cupa României, cât şi Challange Cup. Avem deosebita plăcere să lucrăm acolo cu o antrenoare excepţională, o adevărată colonie de vâlceni. Atât domnul Florescu, cât şi soţii Târcă, Aurelian Roşca, mai sunt şi câteva jucătoare, sunt de pe meleagurile noastre. Rulmentul nu s-a dorit o replică la Oltchim Râmnicu Vâlcea. Nu s-a pus şi nu se pune această problemă. Nu ştiu de ce sunt alimentate astfel de zvonuri. Pot doar să bănuiesc de ce şi de către cine. Oltchim Râmnicu Vâlcea merită respectul nostru. La societatea noastră, sunt foarte mulţi fani, susţinători ai echipei de handbal Oltchim. Ei bine, aceştia nu întâmpină din partea conducerii SC URBAN nici o oprelişte în a-şi manifesta simpatia faţă de fetele Oltchimului. Teodor Florescu a vrut să-i dea o şansă Marianei Târcă şi nu vedem nimic rău în asta, ba din contră, văzând rezultatele, suntem de-a dreptul încântaţi. După părerea mea, la Braşov, acum, se clădeşte o echipă puternică, o formaţie care în 2-3 ani va ajunge foarte departe, chiar dacă, recent, Oltchimul şi-a propus câştigarea titlului de campioană şi accederea în Liga Campionilor. Cei de la Braşov, din ce ştiu eu, sunt hotărâţi să ajute Oltchimul pentru a avea o comportare foarte bună în turneele de baraj, de calificare în Liga Campionilor şi poate în grupele Ligii Campionilor. Pentru a aduce puncte şi pentru a avea o clasare cât mai bună, astfel încât, România să participe la anul, eventual, cu două echipe în Liga Campionilor la feminin. Personal, am rămas neplăcut surprins citind în ziarul dumneavoastră un interviu ce s-a dorit probabil incendiar cu preşedintele Oltchimului, Ioan Gavrilescu, om pe care eu îl consider unul dintre cei mai mari preşedinţi pe care i-a avut sportul vâlcean, cu bunele şi relele sale. Continui să cred că domnia sa merită o retragere cât se poate de frumoasă, en fanfare, poate chiar prin câştigarea titlului de campioană a României şi, de ce nu, peste doi ani, câştigarea Cupei Campionilor. Ce nu înţeleg la domnia sa este acest război al declaraţiilor din ultimul timp, în care mă văd şi eu luat la ţintă. Nu cred că rubrica mea dintr-un alt ziar, care se numeşte „Colţul lui Pirnea”, i-a făcut vreodată deservicii domniei sale sau, Doamne fereşte, să-l jignească cu ceva. Nu voi transfera niciodată lupta de idei în plan personal, ori familial. Ceea ce domnia sa le-a declarat colegilor dumneavoastră regretă acum, iar dacă nu regretă probabil că m-am înşelat în ceea ce-l priveşte. Chiar şi aşa, rămân totuşi de părere că oamenii bătrâni, dacă nu-i ai, trebuie să-i preţuieşti. Credeam până acum sincer că trebuia să-l preţuiesc. Sper că domnul Gavrilescu îşi va retrage cele spuse, pentru că sunt surprins să se ducă o luptă a ideilor din sport în plan personal.. mai ales atât de departe. A folosit acolo o expresie „baby sitter” în ceea ce o priveşte pe fiica mea cea mică, Ana Maria Mădălina. Nu sunt adeptul proceselor sau al lucrurilor pe care eu nu le consider normale într-o presă democratică. Dar mă surprinde că un om bine aşezat familial poate să transfere lupta într-o mocirlă în care nu-l ştiam totuşi până atunci prezent. Dar poate că m-am înşelat şi că pe Ioan Gavrilescu îl mai trădează câteodată şi vârsta, şi câteodată mai e luat de val, ori provocat cu succes de nişte jurnalişti incisivi. În nici un caz nu sunt duşmanul echipei Oltchim, cum s-a insinuat. Am tratat corect, zic eu, fiind la Etalon, rezultatele echipei Oltchim şi atunci când rezultatele acesteia în raport cu investiţiile făcute au fost slabe. Cu atât mai puţin nu i-am ridicat statui la figurat de dragul faptului că fiica mea juca handbal la Oltchim şi s-a accidentat grav la această formaţie. O operaţie care a fost suportată de noi. Probabil că decontul se mai găseşte şi acum la Oltchim. Dar am terminat cu acest subiect. Pentru mine, ce face acum Oltchim Râmnicu Vâlcea poate că este şi meritul nostru, al presei, al meu inclusiv, care am susţinut tot timpul că la Oltchim se face performanţă doar dacă se taie în carne vie. Poate că şi eu am contribuit ca Oltchim să facă nişte transferuri extraordinare, să aducă un antrenor capabil şi să-şi propună ţintele pe care le merită. Le urez succes şi sunt convins că succesul va veni numai în teren, nu în culise, aşa cum declara domnia sa despre Rulmentul Braşov – că ar fi câştigat doar Challange Cup pe merit.

Cum a reacţionat familia dumneavoastră?

Dacă aş spune că nu a fost afectată, ar însemna să mint. Mai minţim noi în viaţă, însă, sigur că atunci când sunt lucruri care lovesc direct familia dor. Din fericire, am o familie unită, puternică, lucru care se datorează în special soţiei mele, Ileana, cea care a îndurat multe dintre greutăţile inerente. Dar, poate, la ea au fost mai multe decât la alţii, pentru că eu am fost ofiţer. Am fost mulţi ani plecat de acasă. Aş vrea să reproduci corect, întrucât poate vor fi câţiva care vor specula lucrul acesta. Plecat de acasă nu am fost niciodată… cu expresia ca atare şi cu ghilimelele de rigoare. Stau bine la acest capitol, fără falsă modestie. Am două fete excepţionale. Fiica cea mare, Bianca, este studentă la Drept. Nu a cunoscut o altă medie decât zece, nu numai la facultate. Mi-a învăţat excelent şi la Colegiul Naţional Alexandru Lahovari. A câştigat olimpiade după olimpiade. Din fericire, am şi doi părinţi care trăiesc, sunt bine mersi, lucru care vi-l doresc tuturor… Fata cea mică, de altfel cea care a suferit două accidente grave şi este, să spunem, componentă a echipei de ligă naţională Rulmentul Braşov, se află într-o situaţie foarte delicată acum, după a treia operaţie. E foarte probabil să încheie o carieră care se termină înainte de a începe. Cu atât mai mult ne-a durut ceea ce preşedintele Ioan Gavrilescu a declarat. Sunt convins că domnia sa regretă acum. Îi cunosc foarte bine familia şi n-aş vrea să fiu deloc răutăcios. Sunt nişte intelectuali rasaţi. Prin cele declarate ziarului dumneavoastră simt, însă, că unul n-ar prea mai face parte din această categorie. N-aş mai vrea să fac polemică, şi dumnealui spunea acelaşi lucru, dar am vrut să lămurim anumite aspecte. Dumnealui mai spunea că niciodată n-a spus nimic defăimător la adresa Oltchimului şi că, dacă ar fi fost aşa, şi-ar da demisia. Poate chiar ar trebui să-şi dea demisia.

Cum priviţi situaţia de la CSM, unde, de asemenea, sunteţi acţionari, ori la Otopeni?

Trecând peste capitolul dinainte, şi vă mulţumesc pentru această întrebare, aş vrea să mai adaug că URBAN sprijină consistent şi echipa divizionară B CSM Râmnicu Vâlcea. Vă las pe dumneavoastră să întrebaţi Consiliul de Administraţie să întrebaţi Consiliul de Administraţie cât de semnificativ este acest ajutor. Suntem o societate comercială care nu foloseşte bani publici pentru astfel de activităţi, cum adesea se întâmplă în alte părţi, dar ne rezervăm dreptul de a nu aminti nici o cifră. Oricum, am vrea să le transmitem celor de la CSM că atâta timp cât au Urban scris pe piept victoria ar trebui să vină mai uşor, pentru că Urban este o societate extrem de puternică, lucru care ar trebui să-i mobilizeze. Suntem însă decepţionaţi de parcursul foarte slab al formaţiei vâlcene în retur. Este greu de înţeles, pentru mine, care am fost aproape de echipă, şi mai greu. Vreau să vă spun că a fost o situaţie inedită, la un meci cu Otopeniul, ambele formaţii jucând cu sigla Urbanului pe piept, când s-a jucat pe bune, pentru că ar fi culmea să sponsorizezi nonvaloarea, iar echipa câştigătoare ar fi fost substanţial premiată. Vom încerca în continuare să-i ajutăm. Sperăm ca, din sezonul viitor, CSM să arate mai bine. Avem semnale că aşa va fi. Semnalele noastre se leagă de trei oameni, chiar patru: primarul Mircia Gutău, viceprimarul Bebe Dicu, Florin Verigeanu, dar în deosebi de Gheorghe Constantin. Noi aşa îl considerăm pe domnul Constantin – omul potrivit pentru a face simţit la Râmnicu Vâlcea gustul performanţei. Mai sprijinim divizionara B CS Otopeni, o echipă foarte bună, cu un antrenor excelent, Marian Pană. Fratele lui, se pare, este noul antrenor al CSM-ului. Din păcate, nu ne vom întâlni, întrucât suntem repartizaţi în serii diferite. De asemenea, suntem foarte mulţumiţi de sprijinul pe care-l acordăm luptătorilor de la Local Kombat. Avem doi luptători foarte buni, Ciprian Sora şi Ghiţă. Vom mai aduce lângă noi un alt vâlcean, de la karate, pe Marian Totelecan. Vă spun asta în premieră pentru că, repet, sunteţi un ziar pe care eu îl apreciez foarte mult, mai ales în partea de politică şi îndeosebi în zona sportului de jos, copii juniori, diviziile inferioare şi campionatele judeţene. Şi, nu în ultimul rând, suntem aproape de baschet, aici este şi sufletul meu. Sprijinim şi Clubul CET Govora, alături de conducerea acestei societăţi. Vă pot spune că am reuşit să transferăm o jucătoare după care alergăm de trei ani de zile. Este vorba despre o jucătoare de top – Laura Bocoş. Oficial, este la Râmnicu Vâlcea. De asemenea, sprijinim automobilismul, la Braşov. În curând, n-ar fi exclus să sprijinim şi o echipă de handbal masculin şi, la Râmnicu Vâlcea, cu siguranţă, o echipă de volei feminin. Este vorba de Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, acolo unde Marius şi Nicoleta Mărgărit merită mai mult. După părerea noastră, sunt cei mai buni şlefuitori de talente pe care îi are Vâlcea. Dacă îmi permiteţi, pe final, le-aş promite vâlcenilor că sloganul „Pentru noi nu există locul doi!” este valabil în Societatea Comercială Urban, nu numai în ceea ce priveşte sportul. Pe unde vom ajunge, pe unde vom câştiga licitaţii sau ne vom implica în sprijinirea unor ramuri sportive, vă asigurăm că într-adevăr a venit Urbanul, cel care reprezintă locul I.           

Eduard DULĂCIOIU