Economie

CET Govora ar putea fi preluat de Primăria Râmnicului sau Oltchim

Consilierii judeţeni au aprobat documentaţia tehnico-economică – faza studiului de fezabilitate şi cofinanţarea proiectului „Reabilitarea şi Dezvoltarea CET Govora”, din cadrul Programului „Termoficare 2006-2015 / căldură şi confort”. Consiliul Judeţean Vâlcea s-a angajat să contribuie la implementarea acestui proiect cu o sumă anuală, stabilită în limita surselor financiare disponibile. De exemplu, pentru anul 2008, instituţia condusă de Ion Cîlea va participa cu nu mai puţin de 7 milioane lei noi (inclusiv TVA), ceea ce reprezintă o cofinanţare în procent de 40 la sută din valoarea cheltuielilor proiectului.

2.120 milioane lei de la bugetul statului pentru modernizări

În cadrul şedinţei găzduită de Mihai Bălan, directorul general CET Govora, şi echipa sa, preşedintele CJV a amintit că „pentru componenta – reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, finanţarea programului se realizează pe o perioadă de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat se ridică la circa 2.120 milioane lei (aproximativ 590 milioane euro), eşalonate în perioada 2008-2015 în tranşe anuale egale”. La rândul său, managerul general de la CET a explicat ce urmăreşte de fapt acest program de interes naţional: 1. reducerea semnificativă a costurilor cu energia termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum pentru toţi consumatorii racordaţi la sistemele de alimentare centralizată, prin creşterea eficienţei acestora şi îmbunătăţirea serviciului; 2. reducerea consumului de resurse energetice primare cu cel puţin 1 milion Gcal/an, faţă de cel înregistrat pentru asigurarea energiei termice pentru populaţie; 3. reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport al agentului termic primar până la valoarea de maxim 15 la sută din cantitatea de energie vehiculată; 4. valorificarea pe plan local a potenţialului de resurse regenerabile pentru acoperirea cererii de energie termică pentru populaţie şi înlocuirea sau reducerea folosirii combustibililor scumpi sau deficitari; 5. reducerea emisiilor poluante, în spaţiul urban locuibil, generate de utilizarea surselor individuale de energie termică, cât şi a poluării globale, prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Investiţii eficientizate la maxim

Conform studiilor realizate în ultima vreme, CET Govora se încadrează în obiectivele Programului Termoficare 2006-2015. În următorii 20 de ani, CET Govora va continua să furnizeze energie termică sub formă de abur companiei Oltchim, US Govora Ciech, precum şi – sub formă de apă fierbinte – consumatorilor urbani racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. CET Govora produce energie electrică şi termică în cogenerare, pe baza resurselor energetice locale, respectiv a cărbunelui inferior de la SNLO Exploatarea Minieră Berbeşti. Iar performanţele energetice ale CET-ului sunt la nivelul solicitat pentru finanţare: randamentul cazanelor pe cărbune va creşte până la 87 la sută; randamentul net global al centralei va fi de 72 la sută; pierderile în reţelele de transport şi distribuţie vor fi de maxim 15 la sută din căldura livrată consumatorilor finali; energia electrică produsă în cogenerare este de minim 90 la sută din cantitatea totală. Mihai Bălan apreciază că emisiile poluante se vor încadra în limitele şi termenele de conformitate prevăzute de legislaţia în domeniu, iar în curând va fi rezolvată şi problema colectării ecologice a cenuşii, în ideea ca, ulterior, aceasta să poată fi valorificată în domeniul construcţiilor. O parte din energia electrică şi termică deja se produce din surse regenerabile, biomasa lemnoasă, utilizată împreună cu cărbunele, făcând ca emisiile de CO2 şi sulf să se reducă simţitor. Pentru a ţine pasul cu noile condiţii de mediu impuse de instituţiile europene, în viitorul apropiat, la CET Govora, sunt necesare investiţii de peste 110 milioane de euro. În opinia managerului general Mihai Bălan, acest lucru presupune ca toate investiţiile viitoare să fie eficientizate la maxim. „Nu ne permitem greşeli!”, a spus Bălan. Până la finele anului 2011, el şi echipa sa trebuie să găsească, aşadar, cele mai bune soluţii de depozitare ecologică a cenuşii, de retehnologizare şi relansare economică a societăţii.

Mihai Bălan:
„Nici nu vreau să îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă am fi folosit huilă de la ruşi!”

Deşi sunt aşteptate mai multe surprize neplăcute, directorul general de la CET Gorova se arată totuşi încrezător în viitorul unităţii. În 2009, se aşteaptă o scumpire a gazelor cu 25-30 %, iar în următorii ani chiar o dublare a preţului. În plus, CET-ul nu poate renunţa la lignitul de la EM Berbeşti. În primul rând datorită faptului că preţul huilei creşte alarmant. Numai în ultimele 3 lunii, acesta s-a dublat. Dincolo de costurile foarte mari privind transportul, trebuie ţinut cont şi de faptul că huila va fi adusă din Rusia şi Ucraiana, iar evenimente de genul celor din Georgia pot determina nelivrarea în termen a cantităţilor necesare funcţionării CET. De aceea, Mihai Bălan le-a explicat consilierilor judeţeni că „este mult mai sigură varianta folosirii lignitului de la Berbeşti”. „Nici nu vreau să îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă am fi utilizat huilă de la ruşi. Acum, activitatea noastră s-ar fi blocat din cauza războiului. Au păţit-o alte CET-uri din ţară, cărora ruşii nu le mai livrează cărbune. Nu ne putem permite neplăceri de acest gen. Riscurile legate de posibila întrerupere a aprovizionării sunt prea mari şi nu suntem dispuşi să ni le asumăm. În aceste condiţii, CET este nevoit să ia cărbune de calitate inferioară de la Berbeşti. Principala lui problema ţine de mediu. Dacă o tonă de huilă produce 15 tone de cenuşă, o tonă de lignit produce 45 tone de cenuşă, deci de 3 ori mai mult. Mai e şi problema sulfului. Lignitul conţine o cantitate de aproape 4 ori mai mare. Cum spuneam mai devreme, huila are o putere calorică mai mare, dar prezintă şi dezavantaje. Nu ştim ce se poate întâmpla în următorii 20 de ani. Mai bine investim în retehnologizarea instalaţiilor, dar avem o siguranţă, decât să riscăm să ni se blocheze activitatea”, a subliniat Mihai Bălan, sugerând că, la CET, investiţiile de mediu trebuie realizate având în vedere varianta aprovizionării cu lignit de la EM Berbeşti.  Mihai Bălan şi-a luat măsuri de precauţie şi în ceea ce priveşte cantitatea de cenuşă rezultată din procesul de producţie. CET Govora a încheiat parteneriate cu toţi marii producători de betoane ecologice din România. Referitor la condiţiile legate de emisia de CO2, la fel, Mihai Bălan a afirmat că lucrurile nu sunt chiar atât de grave pe cât s-ar crede. Producerea energiei termice şi electrice cu ajutorul biomasei, care are o putere calorică dublă faţă de lignit, ar rezolva şi acest capitol. „Ca să realizăm ceea ce ne propunem, trebuie în primul rând să retehnologizăm electrofiltrele, să facem instalaţii de desulfurare pentru câteva cazane de mare capacitate, acoperirea depozitului actual şi valorificarea unei cantităţi cât mai mari de cenuşă, care poate fi folosită pentru betoane, asfalt, ciment ecologic. Pentru peste 30 la sută din cantitatea pe care o producem într-un an, am găsit clienţi. De asemenea, trebuie amenajat un nou depozit, de această dată ecologic, la Mihăeşti. Trebuie retehnologizată şi staţia de tratare chimică a apei, pentru că apele industriale colectate aici nu pot fi lăsate ne-epurate înainte de a le evacua. Două dintre turbinele foarte vechi vor fi închise, iar în locul lor vom face unele noi, moderne, care ne vor ajuta să facem faţă noilor solicitări de la Oltchim, USG, unităţi care s-au retehnologizat şi vor abur cu presiune mai mare. Aceste turbine vor produce şi energie electrică, ceea ce ne va ajuta să reducem din pierderile din sistem. Ca o concluzie, viitorul CET este strâns legat de producerea energiei cu ajutorul biomasei. De aceea, trebuie să pregătim o centrală specială, care va consuma circa 90 de mii de tone de biomasă şi va produce energie verde. Până acum, am identificat 40 de mii de tone de biomasă, pe care le putem colecta. Am găsit şi în judeţul Argeş. Zona optimă de colectare este de 100 de kilometri. Am constatat că, de ceva vreme, firme foarte puternice plantează păduri energetice, cu arbori speciali, cu creştere rapidă, indiferent că zona e mlăştinoasă, în pantă, ş.a.m.d. Judeţul Vâlcea poate valorifica multe terenuri cu probleme”, a mai anunţat ec. Mihai Bălan.

Dumitru Persu vrea schimbări, măcar de mentalitate, la CET

Cum era de aşteptat, şedinţa organizată la sediul CET Govora nu a fost lipsită de mici înţepături între vicepreşedintele Dumitru Persu şi conducerea societăţii subordonată CJV. „Această unitate este în proprietatea privată a judeţului Vâlcea şi este dată în administrarea CJ. Poate că era necesar să reamintesc acest lucru. Este o situaţie fericită că, la începutul mandatului nostru, şi datorită acestui proiect, cu care eu sunt întru totul de acord, noi trebuie să ştim ce avem de administrat. Toţi suntem răspunzători, inclusiv penal, pentru ceea ce se întâmplă aici. Din păcate, în mandatul trecut, activitatea CET, cu foarte mici excepţii, nu a fost tocmai transparentă. Totul a fost cunoscut şi coordonat dintr-un singur cerc. Pentru a evita pe viitor astfel de situaţii, eu am să fac câteva propuneri concrete. Un reprezentant al CET trebuie să participe săptămânal la şedinţele operative ale Consiliului Judeţean. Măcar trimestrial, toţi consilierii judeţeni trebuie informaţi asupra bugetului de venituri şi cheltuieli de la CET. Pentru că nu pot să trag nişte concluzii, dacă nu am aceste informaţii. Mă refer inclusiv la cele legate de contractele economice pe care CET-ul le încheie cu diverşi beneficiari şi furnizori. Nu vreau să critic pe nimeni, pentru că CET-ul are o echipă managerială de excepţie, dar eu cred că trebuie schimbată total gândirea cu privire la ceea ce se întâmplă în această unitate. Nu doamna Alexandrescu trebuie să conducă CET-ul, ci noi, aleşii judeţeni. La ora actuală, CET-ul înregistrează datorii de 2.200 miliarde lei vechi. Că e mult sau puţi, trageţi fiecare concluziile de rigoare. De aceea, sunt de acord cu domnul preşedinte Cîlea, care a spus că trebuie să facem analize repetate la CET, să organizăm mai des întâlniri cu conducerea executivă a societăţii, astfel încât, să putem lua, împreună, cele mai bune decizii. Cifrele pe care vi le-am prezentat sunt extrase din bilanţul contabil transmis Consiliului Judeţean, nu sunt adunate de la nu ştiu ce informatori, cum scria un tiriplici într-un ziar. Cât mai curând, ar trebui să avem în faţă un program de redresare economică a CET-ului. Trebuie să studiem toate variantele, inclusiv cea privind eventualitatea preluării CET-ului de către Primăria Râmnicului sau de către Oltchim. Ar trebui studiat ce s-ar întâmpla într-o situaţie de acest gen. Ar fi mai bine? Ar fi mai rău? Încă ceva, eu consider că această cofinanţare, de 40 la sută, pe care Consiliul Judeţean trebuie să o asigure să fie susţinută şi de guvern. Domnule director general, am fost cu ceva vreme în urmă în Austria, la un schimb de experienţă, ca să nu-i zic excursie, şi am văzut câteva centrale care funcţionează asemănător cu CET-ul. Ce vreau să spun este că atunci când avem astfel de deplasări, trebuie să ne întoarcem cu ceva, că nu ne ducem să ne plimbăm. Toate CET-urile nerentabile, acolo, au fost preluate de primării. Au fost rentabilizate şi apoi privatizate. Perspectiva asta va fi şi la noi, la CET Govora”, a afirmat Dumitru Persu. În replică, Mihai Bălan a amintit că toate licitaţiile şi achiziţiile publice la CET Govora sunt transparente: „Le poate vedea oricine pe Internet…”.

Articole Similare

Lasă un răspuns

Back to top button