Deputatul PD-L Samoil Vâlcu este nemulţumit de condiţiile de muncă din Parlament, dar şi de cele din Consiliul Judeţean Vâlcea, dar îşi poartă „crucea” cu ,,eleganţă”.
Săptămâna trecută, parlamentul a participat la şedinţa CJ, îmbrăcat la patru ace, conform statutului social. Din păcate, condiţiile oferite de conducerea CJ nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor parlamentarului. Timp de o oră, acesta s-a văitat în continuu că a făcut saună în sala de şedinţă, cerând insistent aer condiţionat, o dorinţă imposibil de îndeplinit de către angajaţii instituţiei. Sala are o capacitate de locuri redusă, numărul invitaţilor a fost mult prea mare, iar instalaţia de aer condiţionat s-a dovedit a fi depăşită.
Deputatul Vâlcu a renunţat în final la pretenţii afirmând că, la Parlament, beneficiază de aceleaşi condiţii: „Este sufocant de cald şi în Parlament. Nu stăm pe roze, s-au redus şi acolo cheltuielile, dar asta este, ne conformăm”.
Şi când ne gândim că Palatul Parlamentului este a doua clădire ca mărime din lume, după Pentagon, dar şi unul din cei mai mari consumatori de energie electrică din Europa. Clădirea consumă  anual cât un oraş cu 100.000 de locuitori. Plata facturii anuale ajunge undeva la 3,3 milioane de euro, aproape 10.000 de euro zilnic. Iar asta ca Vîlcu să fie nemulţumit.
Potrivit Direcţiei Tehnice a Departamentului administrativ şi de infrastructură al Palatului Parlamentului, consumul anual de energie electrică se ridică la 16.254.216 Kwh, iar cel de energie termică la 21.712,99 gigacalorii. Costurile sunt, de asemenea, imense: 7.885.338,86 lei pentru electricitate şi 4.252.348,70 lei pentru energie termică. Administraţia a încercat să reducă cheltuielile prin montarea a 30.000 de becuri cu consum redus, care au realizat  economii de 750.000 de euro pe an, dar măsura nu a fost suficientă. Cheltuielile sunt în continuare mult prea mari.
Conducerea Camerei Deputaţilor a aprobat un proiect de securizare energetică a clădirii, care prevede montarea unor panouri solare, termice, o instalaţie de aer condiţionat, centrale eoliene, precum şi pompe de căldură, toate în vederea diminuării cheltuielilor, dar şi pentru alinierea la politica ţărilor din UE, care şi-au propus ca până în anul 2020, să asigure un consum de 20% din energie din surse regenerabile. România s-a angajat pentru aceeaşi  perioadă cu 24%, dar deocamdată nu a mişcat nimic în acest sens, din cauza crizei.
Dacă proiectul Parlamentului a dat chix, deocamdată, la nivel judeţean, preşedintele Consiliului Judeţean a rezolvat problema cheltuielilor prin metoda clasică: a restricţionat consumul şi a renegociat toate contractele, de la cel de telefonie, la cel de electricitate. În urma negocierilor, cheltuielile CJ au scăzut cu 40%. D.N.

Acest articol a fost publicat pe 31.08.2010 la ora 11:03 in categoria Politica. Puteti urmari comentariile facute de cititori la acest articol prin abonare la RSS 2.0. Comentariile nu sunt permise la acest articol.